Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[„JOI S-A ADUNAT ÎN SIBIIU ..."]
Joi s-a adunat în Sibiiu congresul bisericesc al românilor răsăriteni din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească. ,,Pesther Lloyd" relevă că acest congres merită o deosebită atenţie, pentru că în el se va decide înmulţirea
diecezelor române. Se va propune anume crearea a două dieceze încă. O parte ar voi ca nouăle episcopii să fie una la
Făgăraş (deci în Ardeal), alta la Oradea Mare; alţii propun ca amândouă diecezele să fie dincolo de munţii Ardealului,
şi anume una în Timişoara , alta în Orade ; iar mitropolia Ardealului să rămâie tot atât de mare precum este, dându-i-se
doar în ajutor mitropolitului un episcop coadiutor .
Amândouă mitropoliile din Ardeal, cea răsăriteană şi cea greco - catolică , au una şi aceeaşi origine. Din evul
mediu încă exista archidieceză răsăriteană în Alba-Iulia, ai cărei mitropoliţi se sfinţeau de către mitropolitul din
Bucureşti, ca exarh al patriarhiei constantinopolitane . Pe la începutul secolului trecut au început convertirea unui
număr de români la ritul greco - catolic , de unde a urmat prefacerea mitropoliei din Alba-Iulia în mitropolie greco -
catolică . Românii cari n-au primit uniunea au urmat paralel viaţa lor
bisericească cu acei ce o primiseră, până ce în sfârşit Şaguna la 1864 izbuti a reînfiinţa mitropolia răsăriteană, care
curând [î]şi înfiinţă două episcopii, la Arad şi la Caransebeş .
După datele statistice publicate în anul 1873 credincioşii bisericii române greco - răsăritene de sub Coroana
Ungariei sunt 1 609 169. Afară de 40 000 de români cari se ţin de episcopia Vârşeţului , ei sunt împărţiţi astfel:
arhidieceza din Sibiu 715 928; dieceza Aradului 558 880; dieceza Caransebeş 335 360.
Faţă cu cererea de-a se mai înfiinţa două dieceze, ,,Pesther Lloyd" doreşte ca, la executarea acestui proiect, să se
creeze astfel de organe bisericeşti nouă, cari
pe lângă cultura şi creşterea coreligionarilor, să observe şi acele îndatoriri pe care orice cetăţean, de orice naţionalitate sau
confesiune, trebuie să le respecte, precum respectă învăţăturile bisericii sale.
Desigur că aceste îndatoriri tot atât de sfinte ca ale bisericii sunt , după ideea ziarului oficios, acelea cari privesc
statul unguresc. La acestea nu ar fi de observat decât că învăţăturile bisericii sunt foarte statornice, soarta statului
unguresc însă cam nestatornică . Într-un conflict care s-ar putea isca vro odinioară între Casa habsburgică şi statul
unguresc, precum a fost cel de la 1848, legea răsăriteană prescrie să ţii per fas et nefas cu împăratul. Cu această ocazie
o mulţime de îndatoriri pe cari ,,orice cetăţean cată să le respecte" încetează de sine şi se nasc din contra o sumă de alte
îndatoriri mai grele, al căror exerciţiu însă ar fi poate îndreptat contra statului specific unguresc, neâncetând de-a fi
îndatoriri patriotice şi morale. în genere „îndatoririle ce fiece cetăţean cată să le respecte " sunt sub coroana Sf. Ştefan o
cestiune de apreciaţie. Daca românii ar face în socoteala lor ceea ce ungurii făceau şi fac, asemenea în socoteala lor, ar
fi taxaţi de către aceştia de trădători de patrie s. a. m. d.
Noi credem din contra că la înfiinţarea nouălor dieceze consideraţii politice ungureşti nu trebuie să joace nici un
rol.
[4 octombrie 1881]
LITERATURĂ POPULARĂ. PALAVRE,
ANECDOTE, TACLALE Ş.A.
Nu e popor care să fi intrat în contact cu românul fără ca acesta să-şi bată joc de el. Sunt nenumărate anecdotele
populare în cari se iau peste picior grecii, evreii, nemţii, ungurii, polonii, muscalii; asupra ţiganilor există o întreagă
epopee populară în versuri lapidare , cum şi-au făcut biserică, ce predică le-au ţinut părintele Porgaţie şi popa
Mătrăgună, cel de viţă bună. Crezul şi cele zece porunci s-au răstălmăcit de către român şi s-au potrivit neamului;