Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

cu ţarul. Ziarele polone mai cu seamă vorbeau că această întâlnire o să aibă loc foarte în curând . Se vede însă că
moartea cancelarului o să aibă un efect suspensiv şi asupra acestei întâlniri .
[2 octombrie 1881]
[„PREAOSFINŢIA SA MUSIU CHIŢU ..."]
Preaosfinţia sa musiu Chiţu a ieşit prooroc şi făcător de minuni. Hagi Ivat , care s-a încumetat a scoate luna din
puţ , n-a scos-o aşa de bine la capăt ca Preaosfinţia Sa, vlădica celei mai proaspete divinităţi , descoperite în seara
banchetului, pe când Duhul Sfânt se pogorâse asupra apostolilor în chip de udătură , insuflându-le tuturor darul
dumnezeiesc al suptului.
Demult am bănuit în adevăr că roşii ar fi având parte la crearea universului; dar că unul dintre ei e chiar
Dumnezelea , închinat de neamul lui Fundescu în biserică de urdă , asta n-am ştiut-o încă.
A ieşit la maidan şi Dumnezelea ciurarilor .
D-lor, zice Preaosfinţia Sa nea Chiţu, ridicându-mă acolo unde prevăzusem că am să mă ridic, am văzut aceasta
ca prin un apocalips , prin o revelaţiune ca a lui Sf. Ion ...
La început ...
O voce. La început era cuvântul .
Chiţu. Ei bine, la început era „Românul" şi ,,Românul" era Rosetti şi Rosetti era „Românul", şi nimic nu s-au
făcut din cele ce s-au făcut fără ,,Românul" şi fără Rosetti.
Voi zice, să trăiască ,,Românul" românilor şi să trăiască românii ,,Românului".
Iată cuvintele Preaosfinţitului Chiţu, citate exact din Evanghelia sfântului Ioan Fedeleş.
E prea adevărat că Unirea Principatelor a făcut-o moldovenii; adevărat că cel întâi cabinet al României unite era
un cabinet Barbu Catargiu, adevărat că secularizarea ave-
rilor închinate se datoreşte lui Cuza Vodă, împroprietărirea, cu toate defectele ei, lui Cogălniceanu, reforma legislaţiunii
lui Boerescu şi altora, organizarea serviciului financiar şi întemeierea creditului unui Mavrogheni şi G. Cantacuzino;
organizarea armatei — lui Ştirbei Vodă, urmărită cu stăruinţă zece ani de zile de generalul Florescu, precum e
asemenea adevărat că România e în orice caz făptura dinaştilor Basarabi şi Muşatini.
Dar ce sunt toate acestea Iluzii.
Apocalipsul sfântului Ioan Fedeleş, capitolul Udăturii , gârliciul 32, altfel spune:
,,Nimic nu s-a făcut din cele ce s-a făcut fără Rosetti şi fără «Românul»".
Ba nu zău, gluma la o parte, pututu-ne-am -fi aştepta ca d. Chiţu, care trecea de-a puterea fi de om mai serios, va
ajunge la aşa hal încât să-l declare pe d. C. A. Rosetti până şi identic cu Dumnezeu
Nu ne vom încerca să punem în relief meritele d-lui C. A. Rosetti. Dacă a nega şi a discompune , a stârpi iubirea
de trecut şi instinct de adevăr e un merit, desigur că şi viaţa acestui cetăţean e plină de merite.
În opoziţie fiind, se joacă cu bomba lui Orsini , destul de prudent pentru a n-o arunca, nu de alta, dar aruncând-o
, ar fi făcut poate cunoştinţă c-un alt cordon, mai ţeapăn decât acela al Stelei României. Dar se joacă cu acea bombă ,
ameninţând în dreapta şi-n stânga , neavând însă nicicând curajul de-a o face să esplodeze .
La putere fiind, devine tipul slugărniciei şi al linguşirii . Nicicând regele sau regina n-au văzut în ţara noastră,
unde desigur e destulă plebe cosmopolită ridicată din gunoaie, slugarnică prin natura ei, niciodată, zicem, n-au văzut un
om mai prosternat dinaintea mărimii lor pământeşti , mai gata de a-şi renega tot trecutul, de a-şi abjura principiile, de-a
fi apostol al propriilor sale învăţături decât pe acest republican
Să trăiască românii « Românului» zice d. Chiţu.
O dorinţă foarte justificată din punct de vedere bugetar.
Românii ,,Românului" sunt bunăoară d. Câmpineanu , cu 40000 franci leafă; d-nii Fălcoianu, Stătescu,
Costinescu, asemenea cu zeci de mii de franci lefuri anuale; cumulardul prinţ Dim. Ghica, care e în acelaşi timp
prezident la Societatea Dacia — România, la Creditul Financial Rural, la Regia tutunurilor, la drumul de fier Suceava
— Iaşi, la Eforia Spitalelor, la Societatea de Construcţie, la Fabrica de Chibrituri, pretutindeni cu lefuri şi diurne şi
neavând pereche decât un alt cumulard şi acaparator de funcţii, vestitul general de clistirerie Davila .