06.01.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

victimele acestei spoliaţiuni legale.<br />

Am arătat astfel cele două moduri după cari se constituie societăţile astăzi; în amândouă cazurile publicul [î]şi<br />

pierde banii.<br />

Suma societăţilor fiind considerabilă în acest din urmă timp, importanţa abizului săpat pentru biata economie,<br />

atât de penibil adunată, e evidentă.<br />

Se întâmplă azi ca portofoliile să fie tixite cu titluri cari n-au absolut nici o valoare, decât de nume.<br />

De acolo o neîncredere estremă pe care ne voi s-o blamez , dar care există în fine. Nu regret decât un singur<br />

lucru, că n-a existat acum zece ani. Am fi avut mai puţine ruine de deplâns , mai puţine de prevăzut.<br />

Trebuie să vă depărtaţi de asemenea societăţi ca de un inamic care se apropie sub masca amiciţiei , ceea ce se<br />

va întâmpla cu toate societăţile acestea este că vor lichida şi, activul lipsind, nu va rămânea acţionarilor altă<br />

mângâiere decât de-a păstra în portofoliul lor titlurile ca pe nişte martori neputincioşi ai credulităţii lor.<br />

Această lichidare va fi teribilă.<br />

Asupra activităţii acestor societăţi ,,La France financiere" adaogă următoarele:<br />

Cheltuielele generale, adecă retribuţiunile personalului administrativ, sunt atât de mari încât ar mânca<br />

dobânda legiuită a capitalului social daca el ar fi plasat în rentă sigură de stat sau în valori de prima ordine.<br />

De-acolo imperioasa necesitate de-a recurge, pentru sporirea veniturilor, la alte mijloace, între cari în prima<br />

linie figurează operaţiunile de bursă. Daca operaţiunile de bursă s-ar traduce în simple împrumuturi pe titluri pericolul<br />

n-ar fi considerabil. Din nefericire nu e aşa, ci în jocul propriu zis administratorii caută beneficiile ce le sunt<br />

indespensabile pentru a distribui o dividendă acţiunilor lor.<br />

Dar când vorbim de beneficii vorbim de pierderi.<br />

Când un jucător câştigă trebuie să fie cineva care pierde.<br />

Nimic nu e dar mai puţin sigur decât izvorul acestor beneficii şi un om cu minte nu poate admite ca norocul să<br />

favorizeze totdauna aceeaşi societate.,<br />

Astfel, pentru a ascunde pierderile, se umplu portofoliile c-o sumă de valori de o negociaţie mai mult decât grea<br />

la bursă, dar a căror prezenţă e de ajuns pentru a împlini deficitul şi a permite distribuirea dividendei ordinare.<br />

Cursuri practicate cu abilitate în momentul confecţiunii inventariului permit comisarului a face un raport<br />

favorabil asupra compunerii portofoliului şi festa e jucată.<br />

Astfel liniştea reîncepe pentr-un an, în timpul căruia se vor reîncepe aceleaşi operaţiuni, pentru a sfârşi în<br />

acelaşi chip.<br />

Portofoliul a o sumă de societăţi ne-ar prezinta curioase destăinuiri şi ar dezvăli ceea ce indicăm .<br />

Iată un rău, un viciu serios, pe care-l supunem luării aminte a cititorilor noştri.<br />

Iată dar descrise atât natura cât şi activitatea societăţilor al căror obiect nu este creditul real, întemeiat pe<br />

proprietate sau pe afaceri sigure de negoţ, ci pe comerţul de titluri a unor întreprinderi viitoare. Se poate ca reclama,<br />

tipărită pe pagina întâia a mai multor ziare din Bucureşti, că titlurile Creditului Mobiliar se cotează peste pari să fie<br />

adevărată şi totuşi asta nu va fi cu mult mai mult decât o manoperă de bursă, de vreme ce valoarea unui titlu nu se poate<br />

determina decât prin produsul întreprinderii ce el reprezintă. Cari sunt întreprinderile pe care Creditul Mobiliar le are în<br />

vedere, care produsul lor probabil<br />

[30 septembrie 1881]<br />

ECOURILE BANCHETULUI<br />

Estragem din discursul d-lui Emil Constinescu următoarele floricele:<br />

Acest model de bust chemat a fi transformat în bronz, va sta în sala redacţiunei jurnalului ca un model de<br />

activitate, şi peste cincizeci de ani când poate !! nu vei mai fi.<br />

Un model de bust care va fi un model de activitate iată un model de stil! D. Rosetti, care are 68 de ani, peste 50

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!