Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[,,«ROMÂNUL», ŢINÂND SEAMĂ ..."]
,,Românul", ţinând seamă de-un articol de fantazie al ziarului francez Independance roumaine" în care se
vorbeşte de formaţiunea unei ..june drepte", revine din nou la acuzarea că partidul conservator n-are programă, n-are
principii sau că cele pe cari le are sunt învechite, că e putred şi alte multe de aceste cu cari ne-am obicinuit şi cari nici
nu merită relevate.
În realitate însă, dacă vom privi guvernarea roşie de cinci ani încoace, ne vom convinge că, dacă un guvern al d-
lui C.A. Rosetti este cu putinţă în ţară, nu e decât în virtutea principiilor noastre conservatoare, cari se impun de sine de
vreme ce sunt răsărite din însăşi natura statului.
Independenţa statului român era un punct constant urmărit de cabinetul conservator, într-un timp în care
,,Românul" striga că suntem turci, parte integrantă a împărăţiei otomane.
Veniţi la putere, li se impune roşiilor prin natura lucrurilor politica independenţii ; ei încetează de a mai fi turci,
declară chiar război turcilor şi rezultatul este ... Tot cel urmărit şi obţinut în mare parte pe cale pacifică de ministeriul
Catargiu.
Întemeiarea monarhiei ereditare era o ţintă a politicei conservatoare. D. C.A. Rosetti avînd aceeaşi firmă ca fiii
d-sale, redactor al „Republicei Rumâne" era se-nţelege pentru o altă formă de guvernămînt, înjghebată chiar pe vro
cîteva ceasuri la Ploieşti.
Venind la putere ce face d. Rosetti
Încoronează viaţa sa de republican cu proclamarea regatului, cu regularea eredităţii şi esclamă ca arhiereul din
biblie: Acum liberează, Doamne, pe robul tău, căci văzură ochii mei ziua mîntuirii.
Din contra, ceea ce a făcut sau încearcă roşii să facă în senzul programului lor e în contra spiritului ţării şi se
respinge.
Astfel au micşorat comunele rurale bunăoară. Astăzi se simte rezultatul dezastros al acelei micşorări. S-a
înmulţit clasa de funcţionari şi postulanţi de nu-i mai încap nici comunele rurale, administraţia e mai rea decît oricînd.
Aşteptăm să-i vedem revenind iar la mărirea comunelor în spiritul reformei cabinetului Catargiu.
Tot în spiritul programei roşie vor să introducă electivitatea magistraturii. Ei bine, iată o cestiune mare de
principiu unde conservatorii se deosibesc de radicali.
Cum stau însă de pe acum lucrurile
Partea cea mai inteligentă, cea mai integră din partidul roşu chiar e contra electivităţii; poate chiar ministrul
actual al justiţiei. Care va fi rezultatul Ideea conservatoare a numirii magistraţilor pe baza meritelor şi a titlurilor
academice va triumfa fără îndoială şi roşii vor ceda opiniei publice conservatoare.
Prin ce stau aşadar roşii la guvern Prin o necontenită şi gradată apostazie de la programul lor originar, prin o
renunţare la principiile lor, prin renegarea trecutului, prin adoptarea, în aparenţă măcar, de principii conservatoare.
N-avem nevoie de anume prozelitism. Daca vor să stea la guvern, cate ei înşii să se conformeze de silă cu
spiritul conservator al ţării, să se convertească, în contra instinctelor lor, la natura şi exigenţele politice ale statului
român.
Fără îndoială avem a face cu elemente politiceşte greu de asimilat. Dar se asimilează încet solului şi rasei, încet
şi gradat tot principiile reprezentate de conservatori iese la suprafaţă şi se impun.
Alegaţiunile ,,Românului" ar fi meritat un ton mai aspru din parte-ne, dar, pe cît timp sîntem pe tărîmul
principiilor şi nu pe acela al apetiturilor roşie, sfera rămîne senină.
În materii de principii de organizare vor fi totdeauna bătuţi fără să aibă ce răspunde. Apetituri însă ca acele
dezvoltate cu ocazia răscumpărării nu pot fi combătute numai cu teorii şi, cînd vorbim de ele, altfel întoarcem condeiul.
Au e destul de clar pentru oricine că numai prin renegarea programei lor şi prin convertire la principii
conservatoare roşii sînt posibili în ţară Evident ,,Românul" n-o poate tăgădui fără a dezminţi scena lăcrămoasă a d-lui
C.A. Rosetti cu ocazia proclamării Regatului şi a încoronării.
[25 septembrie 1881]
[„ACUZAŢIUNEA RIDICATĂ..."]