Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

D. Grădişteanu; ilustrul, neprihănitul erou de la Şapte Nuci, părintele spiritual al lui Popa Tache şi al vestitului
Temelie Trancă , agentul electoral al cabinetului Mitică Ghica, odinioară aprig campion al conservatorilor, azi aprig
cavaler al roşilor, pururea în pita lui Vodă la cîte şapte colţuri.
Ce vor roşii
Să nu mai existe opoziţie, să fie ei tari şi mari pretudindenea , să nu mai sufle nimenea în contra stăpânirii noilor
fanarioţi.
Cu toate acestea ar fi şi în interesul ţării şi în al lor ca opoziţia să fie şi să rămâie ca pân - acuma de nuanţă
legală.
Izbită în orice punct de puterea fireşte precumpănitoare a unui guvern centralist încăput pe mânile demagogiei
roşie, ţara ar afla poate într-o zi mijloace mai energice de îndreptare, cari să nu fie tocmai pe placul roşiilor, nici pe
acela al oamenilor de ordine.
[24 septembrie 1881]
[„LA CONGRESUL LITERAŢILOR ..."]
La congresul literaţilor din Viena am văzut reprezentată România de un domnişor , anume Djuvara , care nici
literat e, nici vrun om acătării, un biet omuşor de pe la Brăila, iată tot. Dar se vede că, de vreme ce în acel congres avea
să se facă niţică politică socialistă, trebuia un mic fanariot care să asiste la adunări.
Nu avem, se 'nţelege , o opinie exagerată despre importanţa acestor congrese internaţionale, dar în orice caz s-ar
fi ales în România toată un om mai vrednic de a o reprezenta ca literat decât un băieţoi care-a scris franţuzeşte o
broşurică despre Chestia izraelită, lipsită de orice originalitate, şi care apoi s-a furişat pe lângă o legaţiune română sub
un titlu extraordinar şi supernumerar oarecare, până 'i va suna ora sfântului buget.
Odinioară cancelariile ţărilor noastre erau pline de băieţi primiţi pe procopseală, cari învăţau a scrie şi a citi în
vro atenanţă murdară, precum le descrie cu pana sa de maistru răposatul Filimon . Din aceşti logofeţi Coate goale , din
aceste ciocoflendure au ieşit genitorii roşiilor actuali, de o promiscuitate înspăimântătoare de provenienţă. Astăzi
legaţiunile noastre ameninţă a deveni asemenea instituţii de primire pe procopseală a fel de fel de plevuşcă greco -
bulgărească , pe care o vezi apoi răsărind prin congrese internaţionale şi reprezentând România.
Acolo însă unde România ar trebui să fie reprezentată, ea lipseşte.
Astfel în Veneţia s-a ţinut în luna aceasta congresul geografic internaţional.
Aci vedem reprezentate Austria, Belgia, Brazilia , Canada , Chili , Columbia , Egiptul , Franţa, Germania,
Japonia , Grecia, Englitera cu coloniile, Mexicul, Olanda, Portugalia, Republica Argentiniană , San Salvador , Rusia,
Spania, Statele Unite, Svedia, Sviţera, Ungaria, Venezuela .
Din partea României d. Obedenaru promisese a veni, dar în momentul din urmă n-a venit. Pân-în timpul din
urmă congresul rezervase un compartiment pentru obiecte din România, dar n-a sosit nimic.
Asemenea n-a fost nimeni din partea României la manevrele militare italiane de la Padova , cari au avut loc de la
11 — 22 septemvrie. Cu toate acestea erau reprezentate aci Germania prin patru ofiţeri superiori, Englitera prin trei,
Franţa prin patru, Sviţera prin trei, Svedia şi Norvegia prin doi, Portugalia prin unul.
Unde s-ar întroluca socialişti, ateişti , comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veţi vedea răsărind cîte un
Caligari, Horia şi Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanţi ai rasei
ciobanilor de la Rucăr ori a moşnenilor din Câmpulung .
Dar la ocazii în adevăr serioase, cum e bunăoară un congres geografic , cum sunt manevrele militare ale unei
naţii consângene cu noi, la ocazii în care Apusul înrudit ar putea să fie interesat în lupta pentru existenţă a poporului
romanic de lângă Dunăre, acolo sferele noastre determinante strălucesc prin absenţa lor.
[24 septembrie 1881]