Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

cari au început să scoată gazetă la Bucureşti ca „Bukarester Tagblatt" unde s-au întrolucat bunăoară mai multe şoacăţe
ce au mai mult darul suptului decât al propovăduirii şi strigă zilnic, plătite anume de guverne străine ca să ne 'njure pe
noi şi orice organ românesc.
Acuma, vino şi fă politică naţională dacă poţi. Vorba ceea: mergi cu finanţele bine când eşti dator moştenitorilor
lui Stroussberg două sute ş-atâtea zeci de milioane; dezvoltă industrie sau meşteşug când le-ai făcut şi drum ca să
înlesneşti concurenţa străină; fă treabă când vezi că pe zi ce merge ţara ici se şocăţeşte, colo se jidoveşte, dincolo se
grecifică, ba când vezi că însuşi elementele politice determinante sunt pe zi ce merge mai cosmopolite, mai străine.
Acuma bune rele or fi fost finanţele sub guvernul conservator, nu discutăm. Părerile noastre sunt demult
cunoscute. Guvernul conservator a cătat să plătească datorii făcute de alţii, să acopere goluri bugetare imense lăsate de
predecesorii lui şi cu toate astea tot n-a sporit în patru ani bugetul cheltuielelor cu 40% ca onorabilii patrioţi.
Să zicem însă că rău ar fi stat finanţele sub conservatori.
Cum se 'ntîmplă atunci ca tocmai foştii miniştri de finanţe ai conservatorilor, d-nii Mavrogheni şi G.
Cantacuzino, să fie obiectul unei deosebite curteniri din partea patrioţilor Unul e numit ministru plenipotenţiar la
Roma, celuilalt, să vrea numai, i s-ar da orice portofoliu, chiar prezidenţia Consiliului, necum resortul finanţelor
Atât de răi miniştri oameni cari au compromis finanţele şi cu toate acestea curteniţi zilnic de presa oficioasă
Miniştri afişaţi prin comunele rurale ca vinovaţi de fel de fel de abuzuri şi fărădelegi şi astăzi asediaţi de crainicii şi
solii partidului guvernamental, purtaţi în palmă ca ouăle, trecuţi de Ionel Ciocârdel de la „Telegraful" între oasele
sfinte, între boierii de neam, deosebiţi de boierii ciocoi de la ,,Timpul"
Se poate oare să fi fost atât de răi
[22 septembrie 1881]
[„ORICE ALEGERE..."]
Orice alegere care poate rezista mijloacelor de corupţiune ale partidului roşu va ieşi în contra acestui partid.
Astfel ieri au fost alegerea consiliului de disciplină al ordinului advocaţilor. Erau în faţă două partizi, din cari una
guvernamentală, reprezentată prin d-nii Petre Grădişteanu, C. Boerescu şi câţiva tineri, parte vânători de funcţiuni,
parte bucurându - se deja sub vrun titlu oarecare de resursa generală a mizeriei noastre bugetare. La vot partida
guvernamentală, prevăzând trista cădere ce-o aşteaptă, s-au abţinut pe faţă de la alegere.
Rezultatul scrutinului a fost cel următor:
Votanţi 81.
Voturi esprimate 59.
Majoritatea 31.
Abţinuţi (guvernamentali) 23.
Au întrunit:
D. G. Vernescu ca decan 56 vot[uri ]
,, G. Meitani — 56 ,,
,, Gr . G. Peucescu — 57 ,,
,, Al. Trişcu — 57 ,,
,, Ion Lahovari — 51 ,,
„ G. Stratilat — 56 „
Eşecul partizanilor d-lor Grădişteanu — C. Boerescu a fost eclatant şi deplin. D. Ion Lahovari a fost ales în
consiliu fără să-şi fi pus candidatura, ca un semn că alegătorii împărtăşesc opiniile sale în privirea reformei
magistraturii.
Candidatul de decan al partidului guvernamental era d. E. Bosianu . Bătrânul profesor se bucură de stima
tuturor; dar se ştie asemenea cum roşii au abuzat pân - acuma de buna lui credinţă şi de cîte ori s-au servit de reputaţia
lui ca de-o manta, pentru a acoperi cu numele lui nepătat petele multiple ale partidului.
[22 septembrie 1881]