Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[„MEŞTER ÎN FALSIFICARE ..."]
Meşter în falsificare de calcule financiare, pişicher când e vorba de a apăra pe Stroussberg, sublim când
redactorii apără ,,cea mai populară cestiune", câştigând cu ea milioane, ,,Pseudo - românul " grecului C.A. Rosetti se
crede special şi în ale instrucţiei.
Astfel în numărul de azi propune ca
în cărţile de citire, pe lângă . . . istorioarele morale ce sunt menite a forma prin exemple inima elevului , să fie şi expuneri scurte
şi substanţiale asupra agriculturii.
C-un cuvânt să se înlocuiască cartea de citire printr-un manual de agronomie.
Daca ar fi vorba de a se introduce în şcoala rurală limba maternă neogrecească a d-lui C.A. Rosetti, sau cea
maternă bulgărească a lui Mihălescu în locul celei române, lucrul ar fi indiferent.
Ca istorioare morale s-ar putea povesti bunăoară copiilor, drept ,,exemple menite a le forma inima":
istoria cum un grecotei cinic ajunge prin minciuni, trădări şi crime cel întâi om în România;
istoria cum un alt străin ajunge din pisăr cu 2 galbeni leafă pe lună la regimentul de muşchetari , din scriitor la
Agia din Iaşi şi din corector la „Pseudo - românul ", cu patru clase primare şi o coarda de violoncel, răscumpărătorul
unui drum de fier de 250 milioane, milionar, director de bancă, fondator de institute de credit;
istoria cum un bulgar mărginit şi hoţ ajunge, tot în România, director de ministeriu şi efor la aşezăminte de
binefacere;
istoria cum un alt străin, erou de la 11 fevruarie şi prezident de republică ploieştenească , ajunge adiutant regal;
istoria cum un Chiriţopol ajunge din chelner sau camardiner prefect;
istoria cum un bosnagiu ce a făcut felceria în Ţarigrad la turci devine profesor de cea mai grea şi mai gingaşă din
ştiinţele naturale, de fiziologie , la Facultatea din Bucureşti,
istoria cum un om fără studii liceale ajunge profesor de istorie universală la aceeaşi Universitate;
istoria cum un măscărici înjură pe Domnul ţării şi se decorează cu Bene-merenti tocmai pentru aceste înjurături.
Iată ... istorioare , foarte morale desigur, menite de a forma prin exemple inima elevului .
Ca studii substanţiale s-ar putea introduce în Cartea de citire greco - bulgărească cultura caprelor . Item,
indicaţie de parfumuri pariziene pentru a neutraliza foetor caprinus. Item cultura maslinelor . Item uscarea ţârilor . Item
indicaţiuni pentru jocul cu cărţi măsluite . Item metode nouă pentru a se chivernisi pe lângă ruşi prin tainică binefacere.
Iată o mulţime de ramuri de producţiune patriotică cărora roşii îşi datoresc carierele . Ar fi păcat să nu fie
obiectele instrucţiei publice undeva, însă nu la noi. Asta am propune noi dac' ar fi vorba de-a introduce în şcoala rurală
bulgăreasca şi neogreaca în
locul limbei române. Dar pe cât timp studiul principal al unei şcoale rurale sau primare e limba românească ea este
totodată organul prin care neamul [î]şi cunoaşte fiinţa sa proprie, organul prin care acest neam moşteneşte avutul
intelectual şi istoric al strămoşilor lui. Copilul nu învaţă numai a vorbi corect, el învaţă a gândi şi a simţi româneşte.
Agronomie câtă poftiţi . De şase ori pe săptămână zilnic, dar limba română rămâne limbă şi s-a încheiat.
Nu numai istorioare morale, onorabililor, cuprinde o carte de citire menită pentru întreg tineretul românesc. Ea
cuprinde biografia lui Matei Basarab, duşmanul vostru, odihnească-l Dumnezeu din a dreapta sa; biografia lui Ştefan
Vodă care n-a avut onoarea, în veacul lui de aur, de a vă înşira mutrele pe parii de garduri; cuprinde descrieri
etnografice ale poporului nostru, bucăţi de literatură populară şi de arte, balade culese de Alecsandri sau poezii de ale
lui, fabule de ale lui Donici, pasaje din Bălcescu, în sfârşit o sumă de elemente caracteristice şi proprii numai poporului
nostru, elemente cari-l disting de rasa voastră greco - bulgărească şi-l fac să fie ceea ce este: deştept, inimos, curat, nu
viclean şi puţin la suflet precum sânteţi voi.
O bună carte de citire ar fi de recomandat la toată pătura din care faceţi parte; poate aţi ajunge în adevăr a
cunoaşte şi preţui poporul nostru. Limba românească aţi fost şters-o din licee, voiţi s-o ştergeţi şi din şcoala rurală, cu
toată comoara ei de locuţiuni, de proverbe, cu bogăţia ei de forme şi gingăşia de simţiri Voiţi ca şi ţăranul să capete o
inimă de morocâine cum e a lui C.A. Rosetti, capete viclene şi tâmpite , gusturi de animal ca ale bulgăroilor din partidul
vostru Vreţi să înlocuiţi pe Alecsandri cu Ceasurile de mulţumire ale lui C.A. Rosetti, pe Donici cu Kolekţiunea de
poezii ale lui Serurie, pe Gr . Alexandrescu cu Orele de repaos ale lui Radu pătărlăgeanu
Mai bine nu vă amestecaţi unde nu vă fierbe oala.
La pehlivănii de burse şi politice, la escamotări de bilete din urne electorale, la pungăşie şi tripotaj vă pricepeţi.