Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

eliduce . Astfel suspendarea Constituţiei ungureşti sau a unei părţi dintr-însa, caz foarte nerverisimil despre care s-a
tratat, nu poate fi privită nicidecum ca îndreptată „clar şi pe faţă în contra binelui statului". Daca un asemenea caz ar
veni în discuţiune, el s-ar putea întâmpla numai cu presupunere, că această suspensiune este în interesul statului întreg
(Gesammtstaat ) şi e fără îndoială binele statului comun acela de care vorbeşte art. 66 al reglementului. Suspensiunea
Constituţiei ungare nu poate fi privită nici ca îndreptată contra serviciului, nici ca o faptă oprită prin legea penală — §
11, p. 66 al regulamentului de serviciu nu poate avea însă nici o valoare practică faţă cu ordinile Maiestăţii Sale
supremului beliduce , pentru că jurământul se face necondiţionat şi promite ascultare şi supunere ,,oriunde ar cere
voinţa Maiestăţii Sale Imperiale şi Regale" . . .
Stările politice din Ungaria, agitaţiunea care se înscenează pentru anume tendinţe politice, sumuţarea reciprocă a
naţionalităţilor, care se cultivă aici, face necesar ca poziţiunea armatei faţă cu această manoperă de partid să se
precizeze strict. Ar putea să fie numai de folos dacă oamenii înţelepţi din Ungaria ar contribui să se lămurească
opiniunea publică asupra punctului că armata n-are a face nici cu Constituţia ungară, nici cu vro altă constituţie, că nici
armata honvezilor nu este chemată să apere Constituţia ungurească, ci are să dea ascultare numai Maiestăţii Sale şi
singur Maiestăţii Sale şi aceasta o va şi face. Daca va deveni generală convicţiunea aceasta în Ungaria, atunci poate că
vor înceta de a mai amesteca armata în luptele de partide politice şi stânga se va lecui de confuziunea de idei ce-o
predomină încă azi cu privire la destinaţiunea armatei honvezilor .
[11 septembrie 1881]
[„DIN TELEORMAN AFLĂM ..."]
Din Teleorman aflăm lucruri foarte curioase despre modul cum ştiu liberalii să practice regimul liberal şi de
dispreţul cu care tractează opiniunea publică şi voturile prin cari se esprimă.
Vestitul Chiriţescu , mână dreaptă a d-lui Simeon Mihălescu şi a tovarăşului său Varşavski , de la a doua venire
a d-lui Mihălescu nu mai cunoaşte nici o măsură; ca un adevărat cazac loveşte în dreapta şi în stânga pe toţi câţi nu sunt
supuşi devotaţi la ordinele sale, fără ruşine de oameni şi fără frică de D-zeu.
Se ştie incidentul d-lui Rapanovici , care, de la înfiinţarea regimului parlamentar, exercitase mereu drepturile
politice şi care într-o bună dimineaţă a fost dat afară din consiliul comunal al oraşului Alexandria sub cuvânt că nu e
român, deşi chiar în acel an votase pentru Cameră, votase pentru Senat, votase pentru consiliul comunal şi aceasta fără
contestaţie ! L-a dat afară pentru că nu i-a plăcut lui Chiriţescu .
În momentul acesta se petrec lucruri şi mai grave.
Oraşul Alexandria nu poate să aibe consiliu comunal din pricina lui Chiriţescu . Şi lucrul este simplu: oraşul
vrea pe unii şi Chiriţescu pe alţii!
Mai deunăzi încă oamenii aleseră 5 inşi pe care Chiriţescu [î]i scosese din consiliu, căci nu-i plăceau . Dar
Chiriţescu le-a invalidat alegerea şi pe ce motiv ridicul! Iaca copia de pe recursul ce s-au făcut cătră minister.
Domnule ministru,
Suntem realeşi ca membri ai consiliului comunei Alexandria, din care am fost escluşi în arbitrarul mod care este
cunoscut şi d-voastră prin plângerile ce am făcut.
Rezultatul este acesta.
Din 464 votanţi am întrunit: Pandele Zaharescu 281, Anghel I. Căpitanovici 272, Marin P. Sprânceană 272 şi
Dimitrie Constandinescu 265 voturi, aşa că avem majoritate fiecare, iar nu numai cîte o treime de voturi. Totuşi aflăm
că e vorba a se da art. 45 din legea comunală o interpretare cu totul alta, argumentând că treimea să fie din numărul
alegătorilor înscrişi pe listă, iar nu din acela al alegătorilor cari au votat, precum este spiritul legei şi precum s-a înţeles
totdauna până acum, după cum rezultă din precedente din alţi ani.
Temându-ne dar că onor. Comitet permanent va nesocoti legea şi acum, precum a făcut când a aprobat
încheiarea de escluderea noastră, mai cu seamă că aşa a opiniat şi d-l primar în procesul verbal de întrunirea voturilor
din celelalte culori, venim prin aceasta mai dinainte a vă comunica de cele ce suntem informaţi că, se urzeşte .
Primiţi vă rugăm asecurarea osebitei noastre consideraţii şi stima ce vă purtăm.