Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

De la deschiderea războiului, din anul 1806 până la 1812, între Rusia şi Poartă, şi de la 1812 până la 1818, cât a ţinut domnia
lui Caragea , şi de atunci până la 1821, amândouă Principatele s-au umplut de greci ca niciodată. Marele spătar , şeful oştirilor nu
se făcea niciodată din boieri români precum nici agă , nici căpitan de dorobanţi, precum nici o altă dregătorie care după vechile
aşezăminte ale ţării avea sub dânsele trupe înarmate; ci pe toţi aceştia îi orânduia Domnii din grecii lor ... Caimacamul Craiovei cu
toată suita lui şi cu toată oştirea de lângă dânsul trebuia să fie greci; zapciii plăşilor, vătăşeii plaiurilor , toţi dregătorii cari erau
sub dânşii trebuiau să fie greci şi foarte rar s-ar fi putut vedea cîte un român printre dânşii ... Mitropolitul
ţării, câteşitrei episcopii, toţi arhiereii, toţi egumenii monăstirilor erau greci; în şcoalele domneşti toţi profesorii, mari şi mici, erau
greci. Negoţul din toată ţara era în mânile grecilor . . . După tot cuvântul drept şi fără voie te făcea să crezi că Grecia întreagă se
strămutase în România . . . Vocea şi puterea boierilor români se pierdeau în acel torent de străini ce inundaseră ţara.
În reclamaţia pe care Tudor o adresează Porţii, el zice:
Necontenitele şi neauzitele patimi şi chinuri ce suferim neîncetat de la Domnii greci cum şi de la suita ce aduc cu dânşii ,
şi de la toţi grecii, neamul lor, ce s-au încuibat în pământul nostru. . .
Divanului ţării Tudor îi prezintă un memorand al cărui punct 1 zice:
Ca Divanul ce înfăţişează Ţara Românească să ceară prin arzmazar de la Poartă desfiinţarea cu totul şi pentru totdauna a
orânduirii Domnilor greci şi în locul lor să se rânduiască Domni pământeni .
Dar să vedem!
Tudor a avut căpitani, a numit prefecţi. Este vrun Carada printre ei
A numit la Dolj pe Ion Solomon, la Mehedinţi , pe visternicul Crăiniceanu , la Gorj pe frate - său , la Vâlcea pe
Strehăianu , locţiitor de ban de Craiova pe Vasile Moangă . Între căpitani găsim pe Vasile Crăpatu , Barbu Urleanu ,
Ion Oarcă , Ghiţă Cuţuiu , Ion Urdăreanu , Ghemigeanu ş.a. Corespondenţa lui cu paşii de din dreapta Dunării o purta
un bătrân anume Borănescu .
Nu găsim între toţi oamenii aceşti o singură Carada.
Unde erau Caradalele patriotice pe atunci
Aci vom pune pe Ypsilanti să ne răspunză prin proclamaţia sa:
Voi. prietenii mei patrioţi pe câţi întâmplările şi nevoia i-au târât într-aceste pământuri ale Moldovei şi Valachiei , siliţi
fiind de întâmplările împrotivitoare , aţi ajuns să staţi până şi dindărătul trăsurilor boierilor pământeni ai acestor ţări,
batjocură şi ruşine încă neauzită de locuitorii Eladei .
Câţi însă veţi rămânea surzi la această sfântă chemare a patriei şi veţi voi a rămânea slugi boierilor acestor două ţări, stând
dinapoia trăsurilor lor, să cunoaşteţi că de azi nu mai puteţi purta arme şi că neapărat trebuie să vă îmbrăcaţi în haina acestor
pământeni şi să vă aşezaţi în naţia lor. Iscălit: Alexandru Ypsilanti .
Ceea ce au şi făcut Caradalele acum 60 de ani. Au îmbrăcat haina pământenilor şi s-au aşezat între noi.
Ordinul de zi dat de Ypsilanti la Cozia descrie în modul următor pe vitejii pe cari - i adunase sub streaguri :
Ostaşilor!
Dar ce zic Blestem şi batjocură! Nu voi mânji niciodată acest frumos şi glorios nume adresându-mă cătră voi, cari sânteţi
nişte cirezi de nebărbate şi nevrednice gloate, de adunături, fricoşi , dobitoace, leneşi şi tot ceea ce se poate numi mai prost etc.,
etc.
Sunt şaizeci de ani de atunci !
Oamenii bătrâni ţin minte vremea. Se poate crede oare că fiii acestor oameni, cari sunt în cea mai mare parte
roşii, pot fi buni români Se poate pretinde că acestea ar fi merite suficiente pentru a stăpâni România Aceste nu sunt
erezii istorice, precum binevoieşte a glumi „Românul", făcându-se că uită cumcă cităm acte autentice. Sunt adevăruri,
crude şi dureroase adevăruri, cari ne inspiră scârbă de aceste adunături ce-au uzurpat rolul de politiciani în ţară. Pot
oamenii aceştia, a căror părinţi nu ştiau româneşte, să aibă vrun sentiment de patrie Pot ei să iubească literatura, artele,
meseria naţională Ştiu ei altceva decât a goni funcţii Sunt ei altceva decât ceea ce ovreii sunt în Moldova
Iată de ce moldovenii au dreptate să urască pe aceşti oameni. Ei, poporul istoric, au dat mâna şi s-au unit cu