Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Bucuria pe care o simte presa guvernamentală pentru învingerea în colegiul al III-lea de la Iaşi este atât de mare
încât asupra ei se uită a se releva mijloacele întrebuinţate pentru o victorie obţinută în felul lui Pyrrhus . Prin dizolvarea
consiliului comunal şi a celui judeţean, prin schimbarea gradelor gardei civice, prin ameninţări şi corupţie guvernul a
izbutit a-şi scoate candidaţii şi a adăoga la majoritatea lui din Cameră încă doi muţi.
Ca să se vază ce preţ au aceste alegeri n-are cineva decât să deschiză ,,Românul'' , care, conform adevărului,
enumăra meritele candidaţilor opoziţiei, pe când despre aleşii guvernului nu are de zis nimic.
Oare nu e asta contrazicere, nu lipsă de bun simţ Dar ce valoare mai au atunci sufragiele alegătorilor daca ele
se abat de la oameni cari ar putea reprezenta ceva în Parlament asupra unor personaje ce nu reprezintă nimic Fără
îndoială nu există om politic în ţară care să poată defini însemnătatea parlamentară a unui d. Gustea sau Zamfirescu .
Figuri de paie fără nici un trecut politic, fără nici o însemnătate pentru Iaşi, nereprezentând nimic decât favoarea puterii
centrale, ei şi nimenea sunt espresii identice.
Acest soi de alegeri în care toată puterea guvernului central se exercită asupra a o mână de oameni, parte atârnaţi
de buget, parte intimidaţi , când ameninţaţi, când linguşiţi, ne aduce aminte procedările analoge din alte ţări, în cari
parlamentarismul formează asemenea pretextul pentru exploatarea populaţiunii.
În Ungaria bunăoară mamelucii guvernului se aleg în comitatele cele mai nemulţumite, locuite de naţionalităţi,
deşi guvernul e cel mai aprig adversar al naţionalităţilor; în capitala Moldovei se aleg candidaţi guvernamentali, deşi
Iaşii , ameninţaţi în caracterul lor naţional prin invazia de străini patronată de amicul fratelui Rosenthal, sunt pe calea
de-a deveni un al doilea Ierusalim.
D. Rosetti n-a cruţat nimic pentru a-şi asigura victoria.
Scrisori autografe adresate cătră oameni oculţi , lipsiţi de orice merit şi orice trecut politic, linguşiri aplicate
deşertăciunii copilăroase a unor băieţi de prăvălie , caracterizarea de rebeliune a actelor primăriei, neadevăruri şi citări
de acte apocrife în raporturile cătră rege, c-un cuvânt tot ce spiritul fanariotic de linguşire şi minciună poate inventa , s-
au întrebuinţat pentru a răpi laşilor gloria de-a fi rămas singurul oraş independent în ţară, singurul de la care se putea
spera iniţiativa pentru o reîntoarcere de la politica cosmopolită a străinilor din partidul roşu la o politică sănătoasă de
conservare naţională.
De ani întregi durează molestarea Corpului electoral.
Pentru acest scop, s-a înfiinţat un jurnal evreiesc susţinut din fonduri secrete, s-a numit prefect de poliţie un om
care, pentru mită, susţinea în Cameră împământenirile , s-a creat un anume secretariat la Ministerul de Interne, ba s-a
nimicit chiar moraliceşte fostul ministru al instrucţiei prin friponeria cu care trădă grupul politic ce-l ridicase la guvern.
Iată în adevăr creşterea ce o dă partidul roşu tinerimii .
Vreţi s-ajungeţi unde a ajuns un C.A. Rosetti, un Brătianu Nu vă trebuie nici merit, nici valoare. Dar
deprindeţi-vă a precupeţi pentr-un portofoliu mandatul ce vi l-au dat alegătorii, a trăda pe sub mână pe cei ce v-au pus
candidatura şi v-au ridicat — şi viitorul vă este asigurat. Astfel prozeliţii partidului roşu, înainte de a intra în tagmă,
cată să-şi înfrângă cuvântul de onoare, să-şi trădeze amicii şi să-şi vânză convingerile. Cine nu mai are nimic de vândut
e matur pentru amiciţia d-lui C.A. Rosetti şi pentru respectul d-lui Brătianu.
[2 august 1881]
STATUTELE CREDITULUI MOBILIAR
Nu era greu de prevăzut, chiar fără a cunoaşte statutele, că Creditul Mobiliar Român va avea aceeaşi activitate
pe care-o au societăţile străine de soiul acesta; că nici negoţul, nici producţia, ci specula o să fie raţiunea lui de-a exista.
Azi, când ,,Românul" ne comu -
nică un estras de statute, o vedem şi mai limpede aceasta. Din totalitatea de 57 de articole statutare nu ne interesează în
adevăr decât art. 4 cu alineatele lui: operaţiunile societăţii. În numărul acestor operaţiuni întâmpinăm şi câteva de credit
comercial, ba chiar fonciar, în aliniile 3, 4, 7, 9, 11. Celelalte operaţii sunt aproape esclusiv afaceri de speculaţie şi de
haute banque.
Iată dar acele operaţii: