Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Prin decret regal cu data de 20 iulie Consiliul comunal din Iaşi e dizolvat. Dăm aci motivele principale din
raportul d-lui C. A. Rosetti, pe cari le vom discuta numaidecât .
Am primit un raport de la d. prefect al judeţului Iaşi prin care-mi arată că actualul Consiliu comunal de Iaşi, de la instalarea
sa şi până astăzi, nu s-a ocupat câtuşi de puţin de interesele comunei, spre a putea face o bună administraţiune,după cum alegătorii
erau în drept a se aştepta de la d-lor.
Mai în toate şedinţele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, şi prin puţinul timp
întrebuinţat la lucru, prin discuţiuni de natură ilegală, au probat lipsa de îngrijire şi pentru interesele comunei şi pentru lucrul public.
Corpurile legiuitoare au regulat modul plăţii către comună a sumei de 10 milioane acordate Iaşului de Camera Constituantă.
Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare şi asupra guvernului ura şi dispreţul cetăţenilor ieşani , a nesocotit
acea lege, despreţuind bunavoinţa cu care ţara a oferit să facă mai mult pentru Iaşi, decât se hotărâse la început, şi a refuzat totul,
căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localităţii .
Acest act al consiliului contra unei legi binefăcătoare a adus mare pagubă comunei şi ş-a atras dezaprobarea marei majorităţi a
locuitorilor acestui oraş, după cum se probează şi prin suplica primită la minister, subscrisă de 331 cetăţeni, contra procedării
Consiliului comunal.
A refuzat cu stăruinţă d' a recunoaşte dreptul de cetăţenie acordat la mai mulţi străini de către puterea legiuitoare, pe baza
Constituţiunii, criticând pururea legile respective şi atrăgând prin discursuri învăpăiate ura şi dispreţul cetăţenilor, şi asupra
împământeniţilor şi asupra puterii legiuitoare, care-a acordat împământenirea .
Acest caz s-ar putea lua drept un act de rebeliune, deoarece se refuză recunoaşterea legilor votate de Corpurile legiuitoare şi
sancţionate de puterea esecutivă, după formule constituţionale.
Vom observa la punctul întâi că bunurile cedate de stat comunei Iaşi sunt şi azi departe de-a preţui zece milioane
şi că era de datoria Consiliului comunal de-a cerceta cu de amănuntul dacă valoarea reală a acelor bunuri era în adevăr
acea ce, după legea votată de Constituantă, i se cuvine Iaşilor. Pe de altă parte guvernul, dând c-o mână acele milioane
sub forma de mai sus, a supus oraşul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua
contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iaşi ar putea fi mulţumitoare guvernului d-lui
Rosetti.
Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetăţenii ieşeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d.
ministru de interne nu se sfieşte a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife , cu iscălituri căpătate prin subrepţiune
şi escrocherie . O mână de oameni fără căpătâi şi fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înţelesuri, căreia
d. Rosetti [î]i dă înţelesul ce voieşte d-sa. O sumă de persoane onorabile şi-au retras prin declaraţii publice iscălitura de
pe acea suplică colportată de nişte înşelători, încât trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a şefului uliţei şi
pungaşilor Bucureştilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial.
Un act de rebeliune numeşte d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-a înscrie în liste pe noii săi cetăţeni.
Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputaţii guvernamentali iau mită şi pretind mită ca să încetăţenească
oameni ce nu împlinesc condiţiile stipulate de Constituţie Vina consiliului comunal e că în Cameră există oculte
biurouri de împământenire cari pentru bani ar încetăţeni şi pe dracul!
O lege votată de Adunare trebuie să fie în acord cu Constituţia, Nefiind în acord, ea e nulă şi neavenită şi nimeni
nu poate obliga nici pe cetăţeni, nici pe consiliile comunale de-a aplica voturi câştigate prin mită şi anticonstituţionale .
Iată la ce se reduce rebeliunea d-lui C.A. Rosetti. Şi mai vorbesc de rebeliune patronii republicei de la Ploieşti şi
eroii nopţii de la 11 februarie
Dar, se 'nţelege . D. C.A. Rosetti vrea să aibă cu orice preţ partid roşu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii
cetăţeni de orice provenienţă ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele
acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naţionale ale acestei ţări; jidanii 'i vor forma şi partidul roşu din
Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliţiei secrete.
[25 iulie 1881]
[„LA ARTICOLUL NOSTRU ..."]