Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
contestăm însă e că speculaţiunea ar fi un element folositor în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acţii, unei întreprinderi, unui titlu o valoare intrinsecă mai mare de cum o are în sine. Speculaţiunea e în stare a urca preţurile, nu a înmulţi sau adăoga bunurile şi valorile . Cât despre noi, lăsăm ,,Românului" lucrativa sarcina de-a face reclamă pentru Creditul Mobiliar, precum a făcuto pentru Stroussberg, pentru răscumpărare (cea mai populară cestiune... impusă de la Berlin), pentru împământenire (categoriile costinescu ), şi ne permitem a ruga pe samsarul cointeresat al afacerii ca să nu ne mai domirească . Ne domirim noi singuri cu mult mai bine. [23 iulie 1881] [,,«PESTHER LLOYD», OFICIOSUL..."] „Pesther Lloyd", oficiosul ministeriului unguresc, ne spune că în cestiunea Dunării au intervenit o pauză . Concertul european, comparat cu un sextet de muzică instrumentală , începuse a se pierde în nişte disonanţe atât de ascuţite încât s-a găsit cu cale de-a suspenda deocamdată execuţiunea piesei muzicale. Daca toate simptomele de pân' acum nu vor fi înşelând , zice oficiosul, atunci nici va fi cu putinţă de-a se ajunge vreodată la o înţelegere. Cestiunea de căpetenie pentru organul unguresc este însă daca Austro-Ungaria ar avea vreo cauză să regrete lipsa unei asemenea înţelegeri. După el neizbutirea Comisiunii Mixte şi neprimirea ei în condiţiile propuse de Austro-Ungaria ar aduce ca consecuenţă naturală desfiinţarea Comisiei Europene de la Galaţi, o împrejurare care nu e deloc de natură de-a inspira teroare sferelor politice din monarhia austro-ungară. ,,Pesther Lloyd" revine aşadar la ameninţarea făcută şi de ziarele din Viena că daca Comisia Europeană nu s-ar arăta destul de mlădioasă în cestiunea anteproiectului, monarhia vecină îşi va retrage reprezentantul din sântul ei şi ea va înceta de-a exista de jure. Fără a şti daca celelalte puteri sunt dispuse de-a împărtăşi numaidecât punctul de vedere al Austriei şi daca ar renunţa atât de lesne de-a fi reprezentate la Dunărea de Jos numai pentr-o trecătoare nemulţumire a Austriei şi făr' a prevedea de pe acum ce mijloace vor întrebuinţa ele pentru a mănţine interesele lor şi ale libertăţii de navigaţiune chiar atunci când Austria s-ar retrage din concertul lor, constatăm cu părere de rău că posibilitatea ca Austria să-şi retragă delegatul din Comisia Europeană va exista şi atunci când aceasta va admite existenţa Comisiei Mixte. Aceasta rămâne chiar teama generală că scopul monarhiei vecine e să substituie Comisiei Europene, reprezentantă a tuturor puterilor, Comisia sa mixtă, în care ar şti a-şi asigura preponderanţa. După ce regulamentele vor fi votate, după ce se va constitui Comisia Mixtă ca organ autonom de supravegheare şi ca autoritate unică pe Dunăre, ce va fi mai uşor decât ca puterile ce n-ar mai avea nici un interes la existenţa Comisiei Dunărene din Galaţi să-şi retragă reprezentanţii de acolo Comisia din Galaţi ar înceta de-a exista şi cea mixtă ar intra ca moştenitoare ab intestato în toate drepturile celei dendâi . Aşadar în orice caz posibilitatea unei retrageri a delegatului austriac din Comisia de la Galaţi nu numai că rămâne în picioare şi după primirea anteproiectului, ci devine mai mare, mai probabilă chiar. Acum cel puţin Austria are un interes la existenţa Comisiei din Galaţi. De va primi sau nu va primi anteproiectul, această comisie e totuşi un organ înlăuntrul căruia interesele Austriei sunt reprezentate. Dar interesul şi mai mare consistă în speranţa că la urma urmelor această Comisie tot va primi anteproiectul cu oarecari modificări. Pe când dacă Comisia Europeană ar înceta de a exista înainte de-a institui pe cea mixtă, n-ar mai exista nici o autoritate internaţională pe Dunăre şi articolele respective ale Tratatului de la Berlin ar rămânea pur şi simplu fără obiect. Ar rămânea ca Austria să se aranjeze prin tractate unilaterale cu puterile ţărmurene şi nu ştim dacă acestea ar fi dispuse a face chiar acele concesii pe cari e în stare a le face Comisia Europeană, [24 iulie 1881] [„PRIN DECRET REGAL..."]
Prin decret regal cu data de 20 iulie Consiliul comunal din Iaşi e dizolvat. Dăm aci motivele principale din raportul d-lui C. A. Rosetti, pe cari le vom discuta numaidecât . Am primit un raport de la d. prefect al judeţului Iaşi prin care-mi arată că actualul Consiliu comunal de Iaşi, de la instalarea sa şi până astăzi, nu s-a ocupat câtuşi de puţin de interesele comunei, spre a putea face o bună administraţiune,după cum alegătorii erau în drept a se aştepta de la d-lor. Mai în toate şedinţele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, şi prin puţinul timp întrebuinţat la lucru, prin discuţiuni de natură ilegală, au probat lipsa de îngrijire şi pentru interesele comunei şi pentru lucrul public. Corpurile legiuitoare au regulat modul plăţii către comună a sumei de 10 milioane acordate Iaşului de Camera Constituantă. Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare şi asupra guvernului ura şi dispreţul cetăţenilor ieşani , a nesocotit acea lege, despreţuind bunavoinţa cu care ţara a oferit să facă mai mult pentru Iaşi, decât se hotărâse la început, şi a refuzat totul, căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localităţii . Acest act al consiliului contra unei legi binefăcătoare a adus mare pagubă comunei şi ş-a atras dezaprobarea marei majorităţi a locuitorilor acestui oraş, după cum se probează şi prin suplica primită la minister, subscrisă de 331 cetăţeni, contra procedării Consiliului comunal. A refuzat cu stăruinţă d' a recunoaşte dreptul de cetăţenie acordat la mai mulţi străini de către puterea legiuitoare, pe baza Constituţiunii, criticând pururea legile respective şi atrăgând prin discursuri învăpăiate ura şi dispreţul cetăţenilor, şi asupra împământeniţilor şi asupra puterii legiuitoare, care-a acordat împământenirea . Acest caz s-ar putea lua drept un act de rebeliune, deoarece se refuză recunoaşterea legilor votate de Corpurile legiuitoare şi sancţionate de puterea esecutivă, după formule constituţionale. Vom observa la punctul întâi că bunurile cedate de stat comunei Iaşi sunt şi azi departe de-a preţui zece milioane şi că era de datoria Consiliului comunal de-a cerceta cu de amănuntul dacă valoarea reală a acelor bunuri era în adevăr acea ce, după legea votată de Constituantă, i se cuvine Iaşilor. Pe de altă parte guvernul, dând c-o mână acele milioane sub forma de mai sus, a supus oraşul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iaşi ar putea fi mulţumitoare guvernului d-lui Rosetti. Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetăţenii ieşeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfieşte a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife , cu iscălituri căpătate prin subrepţiune şi escrocherie . O mână de oameni fără căpătâi şi fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înţelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înţelesul ce voieşte d-sa. O sumă de persoane onorabile şi-au retras prin declaraţii publice iscălitura de pe acea suplică colportată de nişte înşelători, încât trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a şefului uliţei şi pungaşilor Bucureştilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial. Un act de rebeliune numeşte d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-a înscrie în liste pe noii săi cetăţeni. Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputaţii guvernamentali iau mită şi pretind mită ca să încetăţenească oameni ce nu împlinesc condiţiile stipulate de Constituţie Vina consiliului comunal e că în Cameră există oculte biurouri de împământenire cari pentru bani ar încetăţeni şi pe dracul! O lege votată de Adunare trebuie să fie în acord cu Constituţia, Nefiind în acord, ea e nulă şi neavenită şi nimeni nu poate obliga nici pe cetăţeni, nici pe consiliile comunale de-a aplica voturi câştigate prin mită şi anticonstituţionale . Iată la ce se reduce rebeliunea d-lui C.A. Rosetti. Şi mai vorbesc de rebeliune patronii republicei de la Ploieşti şi eroii nopţii de la 11 februarie Dar, se 'nţelege . D. C.A. Rosetti vrea să aibă cu orice preţ partid roşu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetăţeni de orice provenienţă ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naţionale ale acestei ţări; jidanii 'i vor forma şi partidul roşu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliţiei secrete. [25 iulie 1881] [„LA ARTICOLUL NOSTRU ..."]
- Page 184 and 185: Noul minister a citit ieri în Corp
- Page 186 and 187: . . . Căderea noastră va fi irepa
- Page 188 and 189: Cât despre naţiune, daca sub ea
- Page 190 and 191: atunci s-ar convinge că răul la n
- Page 192 and 193: neaşteptate, pe de altă parte guv
- Page 194 and 195: tânărului Domn de cîte ori vedea
- Page 196 and 197: [„ÎN VEDEREA ALEGERILOR ..."] Î
- Page 198 and 199: Vom espune dar aceste cauze fără
- Page 200 and 201: cu mâna în sac nu se mulţumesc d
- Page 202 and 203: Are haz ,,Românul" cu lecţiile de
- Page 204 and 205: . De-ar avea caracter! Dar oare car
- Page 206 and 207: viguroasa disciplină şi prin subo
- Page 208 and 209: o opinie definitivă asupra cestiun
- Page 210 and 211: — ,,În mari reduceri a dărilor,
- Page 212 and 213: ,,République Franşaise ", organul
- Page 214 and 215: [10 iulie 1881] POPOARELE AUSTRO-UN
- Page 216 and 217: Pentru ca o nouă suflare de viaţ
- Page 218: politice. Acum foaia rusească afl
- Page 221 and 222: D. ministru prezident al Ungariei,
- Page 223 and 224: locuri depărtate; arbitragiul , ad
- Page 225 and 226: Să se ţină bine minte. Creditul
- Page 227 and 228: pari; acele ale Creditului Mobiliar
- Page 229 and 230: Asta e prima categorie, alaiul făr
- Page 231 and 232: va plasa fiecare în acţii atât c
- Page 233: o natură necunoscută. Nu numai c
- Page 237 and 238: nenorocită lipsă de necesităţi
- Page 239 and 240: DIN VIENA Se ştie că Societatea
- Page 241 and 242: Există şi de-atunci o oscilaţiun
- Page 243 and 244: Ştirea unei foi din Transilvania c
- Page 245 and 246: nediversificării omul face atât d
- Page 247 and 248: Al. 1. A subscrie şi emite, cu sau
- Page 249 and 250: ce i s-a impus mai grele, niciodat
- Page 251 and 252: guvernului (Turnu - severin ) şi e
- Page 253 and 254: cele slabe se vor adapta ca ceara u
- Page 255 and 256: easlă. Când aude cineva că un Fl
- Page 257 and 258: poporul istoric al Ţării Române
- Page 259 and 260: Această conştiinţă a neputinţe
- Page 261 and 262: Bosniei, care se plănuise la Belgr
- Page 263 and 264: prevenitor cătră cel unguresc. Co
- Page 265 and 266: le-au dat la toţi signatura spirit
- Page 267 and 268: morală, otrăvită de stârpituril
- Page 269 and 270: Pân-aci cităm pe „Pesther Lloyd
- Page 271 and 272: constituţional, cu drepturile impr
- Page 273 and 274: în contra României. Dar de asta n
- Page 275 and 276: pierdut-o şi nefiind trecute plă
- Page 277 and 278: comunicat contelui Granville . Docu
- Page 279 and 280: Dar, în sfârşit , ce suntem noi
- Page 281 and 282: adevăratul soare. Activitatea mini
- Page 283 and 284: de-a discuta chiar. Care inteligen
contestăm însă e că speculaţiunea ar fi un element folositor în economia generală a unui popor. Ea e legal corectă, ea<br />
poate fi corectă în toate privirile. Niciodată nu va ajunge însă a da unei acţii, unei întreprinderi, unui titlu o valoare<br />
intrinsecă mai mare de cum o are în sine. Speculaţiunea e în stare a urca preţurile, nu a înmulţi sau adăoga bunurile şi<br />
valorile .<br />
Cât despre noi, lăsăm ,,Românului" lucrativa sarcina de-a face reclamă pentru Creditul Mobiliar, precum a făcuto<br />
pentru Stroussberg, pentru răscumpărare (cea mai populară cestiune... impusă de la Berlin), pentru împământenire<br />
(categoriile costinescu ), şi ne permitem a ruga pe samsarul cointeresat al afacerii ca să nu ne mai domirească .<br />
Ne domirim noi singuri cu mult mai bine.<br />
[23 iulie 1881]<br />
[,,«PESTHER LLOYD», OFICIOSUL..."]<br />
„Pesther Lloyd", oficiosul ministeriului unguresc, ne spune că în cestiunea Dunării au intervenit o pauză .<br />
Concertul european, comparat cu un sextet de muzică instrumentală , începuse a se pierde în nişte disonanţe atât de<br />
ascuţite încât s-a găsit cu cale de-a suspenda deocamdată execuţiunea piesei muzicale. Daca toate simptomele de pân'<br />
acum nu vor fi înşelând , zice oficiosul, atunci nici va fi cu putinţă de-a se ajunge vreodată la o înţelegere.<br />
Cestiunea de căpetenie pentru organul unguresc este însă daca Austro-Ungaria ar avea vreo cauză să regrete lipsa unei<br />
asemenea înţelegeri. După el neizbutirea Comisiunii Mixte şi neprimirea ei în condiţiile propuse de Austro-Ungaria ar<br />
aduce ca consecuenţă naturală desfiinţarea Comisiei Europene de la Galaţi, o împrejurare care nu e deloc de natură de-a<br />
inspira teroare sferelor politice din monarhia austro-ungară.<br />
,,Pesther Lloyd" revine aşadar la ameninţarea făcută şi de ziarele din Viena că daca Comisia Europeană nu s-ar<br />
arăta destul de mlădioasă în cestiunea anteproiectului, monarhia vecină îşi va retrage reprezentantul din sântul ei şi ea<br />
va înceta de-a exista de jure.<br />
Fără a şti daca celelalte puteri sunt dispuse de-a împărtăşi numaidecât punctul de vedere al Austriei şi daca ar<br />
renunţa atât de lesne de-a fi reprezentate la Dunărea de Jos numai pentr-o trecătoare nemulţumire a Austriei şi făr' a<br />
prevedea de pe acum ce mijloace vor întrebuinţa ele pentru a mănţine interesele lor şi ale libertăţii de navigaţiune chiar<br />
atunci când Austria s-ar retrage din concertul lor, constatăm cu părere de rău că posibilitatea ca Austria să-şi retragă<br />
delegatul din Comisia Europeană va exista şi atunci când aceasta va admite existenţa Comisiei Mixte. Aceasta rămâne<br />
chiar teama generală că scopul monarhiei vecine e să substituie Comisiei Europene, reprezentantă a tuturor puterilor,<br />
Comisia sa mixtă, în care ar şti a-şi asigura preponderanţa. După ce regulamentele vor fi votate, după ce se va constitui<br />
Comisia Mixtă ca organ autonom de supravegheare şi ca autoritate unică pe Dunăre, ce va fi mai uşor decât ca puterile<br />
ce n-ar mai avea nici un interes la existenţa Comisiei Dunărene din Galaţi să-şi retragă reprezentanţii de acolo Comisia<br />
din Galaţi ar înceta de-a exista şi cea mixtă ar intra ca moştenitoare ab intestato în toate drepturile celei dendâi . Aşadar<br />
în orice caz posibilitatea unei retrageri a delegatului austriac din Comisia de la Galaţi nu numai că rămâne în picioare şi<br />
după primirea anteproiectului, ci devine mai mare, mai probabilă chiar. Acum cel puţin Austria are un interes la<br />
existenţa Comisiei din Galaţi. De va primi sau nu va primi anteproiectul, această comisie e totuşi un organ înlăuntrul<br />
căruia interesele Austriei sunt reprezentate. Dar interesul şi mai mare consistă în speranţa că la urma urmelor această<br />
Comisie tot va primi anteproiectul cu oarecari modificări. Pe când dacă Comisia Europeană ar înceta de a exista înainte<br />
de-a institui pe cea mixtă, n-ar mai exista nici o autoritate internaţională pe Dunăre şi articolele respective ale Tratatului<br />
de la Berlin ar rămânea pur şi simplu fără obiect. Ar rămânea ca Austria să se aranjeze prin tractate unilaterale cu<br />
puterile ţărmurene şi nu ştim dacă acestea ar fi dispuse a face chiar acele concesii pe cari e în stare a le face Comisia<br />
Europeană,<br />
[24 iulie 1881]<br />
[„PRIN DECRET REGAL..."]