Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica
şi aspiraţiunile la domnie reapărură . ,,între ţară şi Domnitor este un abis!" striga de la tribuna Camerii un adept şi nepot al d-lui Ioan Ghica, care astăzi s-a adăpostit la Banca Naţională, după ce d. Brătianu l-a trecut prin două - trei ministere , ca consilier credincios al tronului şi ca cel mai devotat dinastic . Ministerul Epureanu căzând , diferitele grupuri ale partidului, liberali roşii, fracţionişti , liberali moderaţi şi altele, d-abia se putură pune în acord pentru a indica pe d. Ioan Ghica ca reprezentant al lor spre a compune cabinetul: nu fură însă în stare, din cauza disidenţilor , nici a-i da colegi, nici a-l susţine. Şi, pentru a aduce anarhia şi dezordinea la culme şi a precipita deznodământul dramei prin abdicarea la care se arăta predispus suveranul, se urzi acel act infam şi mişelesc : insulta brutală făcută reprezentantului Germaniei. Acestea fură rezultatele guvernului d-lui Ioan Ghica, fiul adoptiv al roşiilor . În această tristă stare a lucrurilor toţi oamenii de bine, toţi românii ce n-au făcut din politică un mijloc de existenţă sau de îmbogăţire în detrimentul ţării, văzând pericolul, se grupară cu toţii împrejurul Constituţiunii şi a tronului şi căutară pe omul onest şi energic ce ar putea salva situaţiunea, şi în unanimitate indicară pe d. Lascar Catargiu. Iată cum greşelile d-lui Brătianu aduseră pe d. Catargiu la putere, sub cele mai bune auspicii pentru d-lui, pentru că fu aclamat , ridicat la putere şi susţinut de toţi aceia ce nu speculează asupra intereselor ţării. Până aci începutul broşurii . Se 'nţelege că cu aceeaşi manieră riguroasă cu care se critică primul viziriat al d-lui Brătianu se critică apoi guvernul d-lui Lascar Catargiu şi viziriatul al doilea al d-lui Brătianu. Toate acestea pentru a ajunge la concluzia că d. Brătianu a nimicit partidul roşu precum d. Catargiu a nimicit pe cel conservator şi că amândouă partidele ca atari sunt de azi înainte imposibile. Ascuţişul este îndreptat mai cu seamă în contra dreptei conservatoare. Conservatorii — zice autorul — sunt un mic număr de boieri mari cari formau clasa privilegiată în ţară. Aceste familii de boieri mari sunt toate strâns legate între ele prin legături de rudenie sau cuscrenie . Ei se consideră ca tovarăşi de-o nenorocire comună, pierderea privilegiilor lor, şi nenorocirea comună aduce totdeuna o strînsă, legătură între cei ce-o suferă. . . Partidul conservator, [în] starea [în] care se află, ar fi spulberat din primele zile ale reapariţiunii sale pe arena luptei. Nu noi îl vom descuraja de a se sili să se reformeze şi să se organizeze . O tară constituţională are trebuinţă de două partide ca să, poată alterna , ca să poată face asolmentul politic. În prezent însă, România pare condamnată a suferi această lipsă. Desigur că, într-un viitor puţin depărtat, un partid conservator în adevăratul înţeles al cuvântului o să se nască dar va naşte din sânul burgheziei ". Cu tot tonul adesea nedrept al broşurei, cu toate epitetele nemeritate cari se adresează unora din cei mai însemnaţi membri ai partidului conservator, renunţăm la întrebarea: ,,Cine să fie acel geniu, acel personaj fenomenal care crede a putea critica pe toţi de-a rândul " Nici vom zice fecit cui prodest , au făcut-o acel căruia-i foloseşte, căci conservatorii lăudaţi în acea broşură sunt , după cât ştim, străini inspirării ei. Ne-am impus demult rezerva de-a tăcea cu totul asupra criticelor ce ne vin din vreo parte a opoziţiei şi a releva numai atacurile ce ne vin de la guvernamentali. Ne mărginim aşadar a releva tendenţa broşurii şi raţiunea ei de-a fi: principiul unei reîmprospătări a partidului conservator prin elemente burgeze . Ei bine, acele elemente n-au decât să vie. Departe de-a fi un partid esclusiv, compus din boieri mari, nu ne aducem aminte ca un cetăţean onest, oricare ar fi acela, fie industriaş, fie literat, fie artist, să fi fost împiedecat de-a intra în rândurile conservatorilor, nici ne aducem aminte ca să i se fi contestat meritele sale, de orice natură ar fi ele. Întreaga ipoteză a existenţei unui partid de boieri e eronată şi ne pare rău că, după atâtea dovezi în contrariu pe cari ,,Timpul" le-a adus în atâtea rânduri , o asemenea ipoteză imposibilă istoriceşte tot mai cutează a se ivi. A li se face oamenilor o vină din naşterea lor nu e nici modern, nici generos. Nouă, o repetăm pentru nu ştim a câta oară, ne sunt indiferente numele proprii cari ar fi purtătoare tradiţiilor politice ale acestei ţări. Dar or fi învăţaţi, dar or fi burgeji , dar or fi coborâtori din familii istorice, e indiferent. Ceea ce se cere numai e ca o asemenea tradiţie să existe , să nu ce creeze un abiz din ce în ce mai mare între fiinţa istorică, a neamului nostru şi între oamenii ce guvernează. Dar se vor naşte din sânul burgeziei elemente cari să, ia în mod firesc moştenirea ideilor conservatoare Cu atât mai bine. Nimeni nu se va opune, precum nimeni nu s-a opus la o asemenea suplantare . [13 ianuarie 1881] [„AM SEMNALAT ÎN ZILELE TRECUTE ..."]
Am semnalat în zilele trecute intenţiunile ce le-ar avea partidul iredentiştilor italiani asupra unor ţinuturi austriace locuite în mare parte de italieni. Aceste veleităţi , cari se agită iar astăzi, sunt de natură a alarma iarăşi pe austriaci şi de aceea foile lor nu scapă din vedere mişcările din Italia. Oficiosul ,,Pest [h ]er Lloyd" zice, între altele, că Austria a luat acum un an măsuri de precauţiune. Ce e drept, spune numita foaie, nu s-au pus în mişcare numaidecât brigade întregi, ba nici chiar regimente; dar şi cele câteva batalioane de vânători cari s-au trimis în ţinuturile ameninţate vor fi de ajuns spre a se răfui cu o mână de garibaldieni . În privinţa aceasta nu încape nici o grijă. Mai mare bătaie de cap are guvernul italian, care în propriul său interes va trebui să facă tot posibilul spre a împiedeca acea tentativă necugetată . Această misiune nu e fără dificultăţi în împrejurările actuale. Ministeriului Cairoli i-ar fi fost mai uşor dacă din capul locului ar fi luat o atitudine mai energică faţă cu „Italia irredenta ". Austro-Ungaria a rămas nesimţitoare când guvernul italian a crezut de cuviinţă să-şi întărească organizaţia militară într-un mod al cărei înţeles şi scop au provocat în afară diferite comentarii. Acum însă Austria are un drept cu atât mai mare să insiste ca Italia să evite la timp orice tulburare a raporturilor internaţionale dintre cele două state. Cuvintele foii guvernamentale austro-ungare sunt destul de clare mai ales pentru cabinetul italian. Semnificativ este însa că în acelaş timp vine şi unele foi curat germane a povăţui pe italieni să nu cuteze a-şi îndrepta dorul spre Triest. ,,Triestul , zice « National-zeitung », este pentru Austria ceea ce e Strasburgul pentru Germania". [14 ianuarie 1881] [„VARII ÎN ADEVĂR ..."] Varii în adevăr şi din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute apreciaţiile pe cari ziarele din capitală leau făcut asupra reluării conducerii partidului conservator de către ds . Lascar Catargiu. În gruparea după izvoare dăm întâietate „Românului", fiind organul diametral opus cu vederile noastre politice. Acest ziar zice: Este înveselitor pentru noi ca, atunci când partida conservatoare şi organul ei tratează pe toţi ai noştri de ignoranţi, s-o vedem alegând de căpetenie pe d. Lascar Catargiu. Este o mare mângâiere pentru noi ca, atunci când suntem trataţi de partida conservatoare şi de organul ei ca nişte oameni lipsiţi de capacitate şi de inteligenţă, să, vedem aceeaşi partidă negăsind altă personalitate de pus în capul ei decât pe d. Lascar Catargiu. Pasajul e destul de clar, deci omenia omenie cere şi cinstea cinste. şi 'nainte cu câteva zile ,,Românul" avusese modestia de-a zice că, daca d. Costinescu (cel cu patru clase primare şi cursul de violoncel) nu merită a fi director de bancă, desigur nici d. Catargiu nu merită a fi şef de partid. La aceasta nu avem de observat decât puţin lucru. Organul guvernului e desigur liber a admite că d. Lascar Catargiu nu are capacitate sau inteligenţă. E natural ca tot ce un om nu 'nţelege să i se pară incapabil sau neinteligent şi sunt o sumă de oameni pentru cari adevărurile cele mai elementare sunt ca scrisoarea cu şapte peceţi. D. Lascar Catargiu a dovedit pururea că înţelege foarte just, ca cumpăna chemică , orice cestiune de interes public, şi de aceea n-a răscumpărat drumuri de fier, n-a avut Basarabii de cedat, nici categorii de împământenit ; a dovedit pentru ţară îndestul că o minte clară şi o inimă dreaptă plătesc în viaţa unui popor mai mult decât o mie din frazele oratorice ale Flevilor ori din încercările stilistice ale Caradalelor, de aceea lipsa de înţelegere pentru
- Page 2 and 3: M. EMINESCU O P E R E X I I PUBLICI
- Page 4 and 5: Secretar tehnic ILEANA RAŢIU Coord
- Page 6 and 7: manuscrise. Demnostraţia sa este c
- Page 8 and 9: ţară. Se situează pe primul loc
- Page 10 and 11: VIIT- 1 ,,Viitorul", Bucureşti, 19
- Page 12 and 13: stabilim un guvern naţional, serio
- Page 14 and 15: Al doilea, vocaţiunea profesoratul
- Page 16 and 17: da şie şi d-lui Brătianu o satis
- Page 18 and 19: încoace. Aşadar 8 1/2 milioane lu
- Page 22 and 23: superioritatea calităţilor înnă
- Page 24 and 25: a) Vin atât de târziu în rândur
- Page 26 and 27: [14 ianuarie 1881 [„ZILNIC NI SE
- Page 28 and 29: D. Vasile Boerescu luă cuvântul .
- Page 30 and 31: Neadevăruri îndrăzneţe, calomni
- Page 32 and 33: Va să zică s-a reorganizat redac
- Page 34 and 35: era fiul de suflet al lui Mircea; e
- Page 36 and 37: să răsufle. Atunci vine Mihai, c
- Page 38 and 39: trudele şi ostenelele lor a băga
- Page 40 and 41: deturnat nimic şi că nu lipseşte
- Page 42 and 43: Amenzi judiciare s-au prevăzut 310
- Page 44 and 45: [„ÎN «TIMPUL» AU APĂRUT . .."
- Page 46 and 47: politică militantă ; am avut numa
- Page 48 and 49: in timpii din urmă de 98 la %. Aci
- Page 50 and 51: în mijlocul divergenţei de opiniu
- Page 52 and 53: zicem noi încă astăzi, va încep
- Page 54 and 55: Bancherul Jacques Landau a câştig
- Page 56 and 57: limba franceză 51 ore limba german
- Page 58 and 59: Universitatea din Zürich a încerc
- Page 60 and 61: va rămânea nouăzeci de ani un pr
- Page 62 and 63: guvernului român. Pe baza ipotezei
- Page 64 and 65: celor politiceşti şi în toate pr
- Page 66 and 67: numeroşi arestaţi se pedepsesc in
- Page 68 and 69: Sibiu. Spre acest scop fiecare cerc
Am semnalat în zilele trecute intenţiunile ce le-ar avea partidul iredentiştilor italiani asupra unor ţinuturi<br />
austriace locuite în mare parte de italieni. Aceste veleităţi , cari se agită iar astăzi, sunt de natură a alarma iarăşi pe<br />
austriaci şi de aceea foile lor<br />
nu scapă din vedere mişcările din Italia. Oficiosul ,,Pest [h ]er Lloyd" zice, între altele, că Austria a luat acum un an<br />
măsuri de precauţiune. Ce e drept, spune numita foaie, nu s-au pus în mişcare numaidecât brigade întregi, ba nici chiar<br />
regimente; dar şi cele câteva batalioane de vânători cari s-au trimis în ţinuturile ameninţate vor fi de ajuns spre a se<br />
răfui cu o mână de garibaldieni . În privinţa aceasta nu încape nici o grijă. Mai mare bătaie de cap are guvernul italian,<br />
care în propriul său interes va trebui să facă tot posibilul spre a împiedeca acea tentativă necugetată . Această misiune<br />
nu e fără dificultăţi în împrejurările actuale. Ministeriului Cairoli i-ar fi fost mai uşor dacă din capul locului ar fi luat o<br />
atitudine mai energică faţă cu „Italia irredenta ". Austro-Ungaria a rămas nesimţitoare când guvernul italian a crezut de<br />
cuviinţă să-şi întărească organizaţia militară într-un mod al cărei înţeles şi scop au provocat în afară diferite comentarii.<br />
Acum însă Austria are un drept cu atât mai mare să insiste ca Italia să evite la timp orice tulburare a raporturilor<br />
internaţionale dintre cele două state. Cuvintele foii guvernamentale austro-ungare sunt destul de clare mai ales pentru<br />
cabinetul italian. Semnificativ este însa că în acelaş timp vine şi unele foi curat germane a povăţui pe italieni să nu<br />
cuteze a-şi îndrepta dorul spre Triest. ,,Triestul , zice « National-zeitung », este pentru Austria ceea ce e Strasburgul<br />
pentru Germania".<br />
[14 ianuarie 1881]<br />
[„VARII ÎN ADEVĂR ..."]<br />
Varii în adevăr şi din foarte deosebite puncte de vedere sunt concepute apreciaţiile pe cari ziarele din capitală leau<br />
făcut asupra reluării conducerii partidului conservator de către ds . Lascar Catargiu.<br />
În gruparea după izvoare dăm întâietate „Românului", fiind organul diametral opus cu vederile noastre politice.<br />
Acest ziar zice:<br />
Este înveselitor pentru noi ca, atunci când partida conservatoare şi organul ei tratează pe toţi ai noştri de ignoranţi, s-o<br />
vedem alegând de căpetenie pe d. Lascar Catargiu.<br />
Este o mare mângâiere pentru noi ca, atunci când suntem trataţi de partida conservatoare şi de organul ei ca nişte oameni<br />
lipsiţi de capacitate şi de inteligenţă, să, vedem aceeaşi partidă negăsind altă personalitate de pus în capul ei decât pe d. Lascar<br />
Catargiu.<br />
Pasajul e destul de clar, deci omenia omenie cere şi cinstea cinste.<br />
şi 'nainte cu câteva zile ,,Românul" avusese modestia de-a zice că, daca d. Costinescu (cel cu patru clase primare<br />
şi cursul de violoncel) nu merită a fi director de bancă, desigur nici d. Catargiu nu merită a fi şef de partid.<br />
La aceasta nu avem de observat decât puţin lucru. Organul guvernului e desigur liber a admite că d. Lascar<br />
Catargiu nu are capacitate sau inteligenţă. E natural ca tot ce un om nu 'nţelege să i se pară incapabil sau neinteligent şi<br />
sunt o sumă de oameni pentru cari adevărurile cele mai elementare sunt ca scrisoarea cu şapte peceţi. D. Lascar<br />
Catargiu a dovedit pururea că înţelege foarte just, ca cumpăna chemică , orice cestiune de interes public, şi de aceea n-a<br />
răscumpărat drumuri de fier, n-a avut Basarabii de cedat, nici categorii de împământenit ; a dovedit pentru ţară îndestul<br />
că o minte clară şi o inimă dreaptă plătesc în viaţa unui popor mai mult decât o mie din frazele oratorice ale Flevilor ori<br />
din încercările stilistice ale Caradalelor, de aceea lipsa de înţelegere pentru
Change language