Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

nişte martiri ai cauzei naţionale, mărindu-le autoritatea în popor. Aşa Zancov a fost condamnat la o amendă de 600
franci pentru epistola adresată consulului general rus, Redactorul ziarului ,,Nezavisimost " şi tipograful Coraceff au
fost mai aspru pedepsiţi pentru publicarea unor articoli antiguvernamentali . Situaţia postelor e de nesuferit. Guvernul
a ordonat să se deschidă toate epistolele şi corespondenţele ziarelor. Acest ordin trebuia ţinut în secret, însă nedibăcia
prefectului nostru a făcut să se publice, şi astfel epistolele acum se predau în Giurgiu, iar cele aduse din Sofia de
curieri se dau în Calafat la posta română. Telegramele ziarelor fac această cale demult deja. În Rumelia orientală
toată lumea (bulgărească) este indignată în contra prinţului Alexandru. ,,Mariţa" din Filipopol publică mai ÎN fiecare
număr lungi proteste şi rezoluţiuni luate prin meetinguri în contra loviturii de stat. Se adună şi bani pentru partidul
liberal sau mai bine spre a goni pe prinţul Alexandru. Guvernul Rumeliei orientale pare a privi cu ochi buni acestă
mişcare şi evenimentele din Bulgaria sunt binevenite şi guvernului turcesc. Atâta e sigur, că planurile pentru unirea
celor două principate nu se vor ivi cât timp domneşte Alexandru la nordul Balcanilor. Şeful comitetului de agitaţiune
din Filipopol, Iankoloff , a declarat pe faţă că mai bucuros rămân rumeliştii sub jugul otoman decât sub cel al unui
despot rusesc. Este un profit ce a rezultat din lovitura de stat că dispare de pe cerul oriental cestiunea mult ventilată a
împreunării celor două Bulgarii.
[3 iulie 1881]
[„LA 27 IUNIE A APĂRUT..."]
La 27 iunie a apărut în ,,Monitor " un anunţ pentru redeschiderea loteriei în favorul terminării catedralei catolice
cu hramul Sf. Iosif. Departe de a voi să punem vro piedică înaintării acestei clădiri, nu avem decât a felicita episcopia
din Bucureşti pentru zelul religios ce-l dezvoltă în privirea aceasta şi toleranţa românilor pentru toate riturile , cu atât
mai mult pentru cele creştine, fiind bine cunoscută, n-am găsi nimic de zis în contra modului de a aduna fondul de
construcţie al bisericii, dacă prescripţiuni hotărâte ale unei legi fundamentale nu s-ar opune în mod precis şi cert acestui
mod. Ar fi nedrept pe de altă parte dacă am face o cât de mică acuzare administraţiei bisericii. Redeschiderea acestei
loterii se face cu autorizarea guvernului, adecă guvernul însuşi n-a ezitat a călca legile a căror pază [î]i este încredinţată.
Aceasta din punct de vedere legal.
Din punct de vedere practic rămâne a se cerceta cestiunea dacă bisericele noastre proprii stau îndestul de bine
pentru ca ceea ce credincioşii ortodocşi pot contribui de bună voie să fie întrebuinţat pentru construirea unor biserici de
alt rit decât acela al statului şi al naţiunii. Nici aci răspunsul nu va fi favorabil. Noi înşine, în marea capitală a
României, a
cărei populaţie ar ajunge curând la un sfert de milion, nu avem o singură catedrală, o singură zidire religioasă acătării.
Lucrul se explică prin împrejurarea că Bucureştii sunt un oraş relativ nou şi că n-au fost totdauna capitală. Credem însă
că, daca, cu autorizarea Corpurilor legiuitoare, s-ar putea face escepţie de la absoluta prohibiţiune a loteriilor în ţara
noastră, această escepţie ar putea să se facă cel mult în favorul bisericei statului.
[4 iulie 1881]
[„D. C.A. ROSETTI, MINISTRU..."]
D. C.A. Rosetti, ministru de interne, care-şi face un titlu deosebit din a fi fost staroste de breslaşi şi reprezentant
al clasei de mijloc, trădează înclinarea ca, în contrazicere cu afecţiunile sale burgeze de până acum, să încredinţeze
administraţia civilă din judeţe la militari. Astfel vedem numindu-se prefecţi dd . Lipoianu , căp . Stătescu, col .
Budişteanu , maior Handoca şi alţii.
Toate lucrurile au în lumea aceasta foloasele şi inconvenientele lor.
Daca privim la administraţia destrăbălată de partid şi daca nu ne pot conveni prefecţi cari să atârne de cutare
deputat, am trebui să zicem că numirea de militari în posturile de prefecţi prezintă oarecari foloase. Militarii , prin