Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

au murit români 1 219; izr [aeliţi ] 662
— 421 + 36
În judeţ:
s-au născut români 31 669; izr [aeliţi ] 2 359
au murit români 30 868; izr [aeliţi ] 1 220
+ 801 + 1 139
Aceste puţine date sunt strigătoare la ceruri.
Vedem că în oraşul Iaşi au murit în zece ani 5700 de români mai mult de câţi s-au născut şi s-au născut 5200 de
străini mai mulţi decum au murit. În locul oricărui român care se stinge se naşte un străin. În judeţ, căci prin sate sunt
mai puţini străini, românii au crescut la o mortalitate de 31000 abia cu 800 inşi; străinii la o mortalitate de douăzeci şi
şase de ori mai mică, la 1 200 abia, s-au sporit cu 1 139.
Ce abis de lipsă şi de mizerie trebuie să fi ascunzând aceste cifre [î]şi poate imagina numai acela care cunoaşte
valoarea cifrelor statistice, care ştie că o asemenea decreştere
a unui popor pe un teritoriu fertil şi mare cată a se atribui degenerării fizice a rasei şi unei mizerii artificiale, produse
prin supraîncărcarea poporului cu greutăţi pe care nu e 'n stare a le duce.
Se ştie că cea mai esenţială deosebire între liberalii din Moldova şi roşii de aici e mai cu seamă aceasta, că cei
dendâi caută să scape Moldova de sub grozava asuprire a străinilor, pe când roşii de aici fraternizează cu străinii şi le
cedează punct cu punct, începând cu drepturile cetăţeneşti şi sfârşind cu toate întreprinderile. De aci liberalii din
Moldova ar renunţa bucuros la orice vederi politice formale, numai existenţa naţională a ţării să fie asigurată, şi şi-ar da
mâna cu oricine ar avea în vedere un guvern naţional, esclusiv poate, dar în sfârşit odată măcar naţional. Tot din cauza
aceasta liberalismul cosmopolit al roşiilor nu poate prinde rădăcină dincolo de Milcov.
Daca relele economice de azi vor merge crescând Moldova e în pericolul de a deveni prada celei dendâi puteri
străine care i-ar garanta populaţiei măcar viaţa fizică în contra lipitorilor care o sug şi o degradează .
Ce face guvernul, ce d. C.A. Rosetti În loc de-a da tot concursul posibil elementelor cari se opun înstrăinării
ţării, d-sa instigă formarea unui partid roşu în Moldova, compus din jidanii cari, prin modificarea art. 7, devin alegători
în colegiul I şi al II[-lea].
Uneltele pentru această definitivă vînzare de ţară şi naţionalitate sunt acei cari, pentru funcţii, sapă consiliul
general al judeţului Iaşi şi consiliul comunal de acolo, căci din Iaşi e vorba ca să pornească şi iudaizarea cea politică a
ţării, după iudaizarea ei economică. Pentru aceasta se întreţine o vie corespondenţă între d-nul C.A. Rosetti şi ciracii lui
Herşcu Goldner, d. Gheorghian şi alţi ejusdem farinae, având de scop a discredita cele două consilii, care-şi permit a
atrage atenţia ţării asupra mizeriei guvernului central, asupra lipsei de sprijin ce-o întâmpină Moldova la toate
trebuinţele ei legitime.
Pe când aci, în Dealul Mitropoliei, se votează proiecte şi răsproiecte de răscumpărări şi de construiri de drum de
fier cari vor urca în curând capitalul datoriei publice la un miliard, populaţia românească piere văzând cu ochii şi e
suplantată prin odium generis humani, prin tot ce e mai imund din scursăturile străinătăţii la noi. Se deşertează Rusia şi
se curăţă , se deşertează Austria şi se curăţă de elementele ei bolnave, pentru a da pe viitorii cetăţeni roşii ai Moldovei,
pe patrioţii de meserie ai d-lui C.A. Rosetti.
Cele douăzeci de steaguri jidoveşti din cortejul istoric al încoronării seamănă mult cu steagurile unei armate de
invazie intrate înlăuntrul unei cetăţi ale cărei chei istorice a fost vândute de un trădător. E consecuent şi în natura
lucrurilor ca, spre răsplată, acesta să fie şi reversibil şi ministru de interne.
[19 iunie 1881]
[„IERI S-AU ÎNCHIS ..."]
Ieri s-au închis în sfârşit Corpurile legiuitoare. Mesajul de închidere pe care-l dăm mai la vale, şi asupra căruia
vom reveni, a fost citit în Senat de d. Stătescu, ministru de externe, şi în Cameră de d. C.A. Rosetti, ministrul de
interne. Intenţia pe care o avea guvernul de a mai prelungi sesiunea încă cu două zile pentru a obţine mai întâi în Senat
modificarea proiectului Cernavoda — Chiustengea votat de Cameră — modificare în sensul proiectului primitiv — a
fost părăsită. Pe de o parte în Senat stăruinţele guvernului pentru a obţine această modificare au întâmpinat rezistenţe