Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
06.01.2015 Views

a ameninţa pe cei răi cu temniţa, pe cei rău nărăviţi cu carantina. D-sa, care părea a-şi fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i Neapărat cei ce după a sa opinie merită temniţa şi carantina. Nu noi o zicem aceasta; d. Dumitru Brătianu, acel care după expresia ,,Românului" nu s-a îndoit niciodată că în ideile liberale e mântuirea României, acel om care a rămas pururea fidel drapelului său, acela, nu altul, a confirmat despre partidul demagogic ceea ce noi zicem şi repetăm de un şir de ani încoace. Şi oare nu e natural aceasta Poate un partid demagogic să fie altceva decât esploatatorul intereselor publice Mulţimea asta de oameni fără învăţătură de carte şi fără avere, care nu se poate ocupa cu nici o meserie productivă şi care şi-a făcut din politică o speculă, poate ea să trateze negoţul ei de fraze altfel decât oricare precupeţ Precupeţul cată să ia din bunurile reale ce le debitează câştigul cel mai mare posibil; negustorii de principii şi de vorbe privesc interesele publice ca obiecte ale câştigului lor zilnic şi vor căuta să scoaţă din debitarea lor oricât de mult. Ce minune dar că demagogia română vede, ca oricare altă demagogie, un mijloac de îmbogăţire şi de bun trai în politică, ce minune iar daca, neînfrânată de nici un control de sus, de nici unul de jos, [î]şi râde de neputincioasele ameninţări cu umbra ori cu carantina ale unui Dumitru Brătianu şi, la ocazie, [î]i arată uşa Şi cu ce amară ironie i-o arată Aceluiaşi ministru care a intrat în prosceniul politic cu protestaţiuni de moralitate [î]i aruncă în faţă furniturile Goldental şi furajul Saniel Marcus cine Acelaşi orator care-a propus trecerea pur şi simplu la ordinea zilei peste un scandal şi mai mare decât acesta, peste scabroasele afaceri de pe cari mâinile neprihănite ale mucenicului ridicaseră un colţuleţ al vălului. Şi-n ce chip s-a dat prezidentului Consiliului concediul involuntar D. Grădişteanu i-a dat ieri în Senat a înţelege că serviciile aduse ţării pe malurile Bosforului, în molaticul şi ademenitorul Bizanţ, sunt mult mai apreciabile decât cele problematice, aduse de pe ingratul fotoliu de ministru. Şi să nu se crează că suficienţa membrilor majorităţii se mărgineşte la atâta . Nu. Deodată cu dezaprobarea cabinetului acestuia, d. Petre Grădişteanu şi-a permis a pretinde de la Coroană ca pe d. Ioan Brătianu să-l cheme la prezidenţia Consiliului. Noi ştim, şi cu noi oricine, că singurul chip în care Coroana, această putere a statului, se poate consulta cu Corpurile legiuitoare, o altă putere, este adresându-se la prezidenţii acestor Corpuri şi cerându-le opinia. Ca un singur deputat sau un singur senator să se improvizeze de la sine în reprezentant al majorităţii, ceea ce prezidentul Camerei se consideră a fi, şi să se improvizeze în aşa calitate în faţa Coroanei, în public, este o procedere a cărei cuviinţă socială, nevorbind de ilegitimitatea ei, trece dincolo de marginile unei aprecieri serioase şi reci. Naturile fericite ar râde , cele mai puţin vesele se indignează. Dar atunci de ce nu se propune acest unic reprezentant al majorităţii totodată ca ministru prezident la esterne în locul d-lui Dumitru Brătianu Fără îndoială lumea diplomatică, domni şi doamne, s-ar grăbi a-i vizita prânzurile şi seratele . Aceasta se cuvenea s-o facă, iar nu să propuie pe altcineva Coroanei. Ce 'nsemnează această manieră de-a ignora orice margini puse de cuviinţă şi de legi Daca sub Carol îngăduitorul se pot multe, nu trebuie să uităm că îngăduinţa este o calitate pasivă şi că ea nu ne poate da măsura suficienţei cu care cineva poate abuza de ea. O altă necuviinţă parlamentară e purtarea d-lui Dumitru Ghica ca prezident al Senatului. D-sa poate foarte bine să se intereseze în cestiunea răscumpărării liniei Cernavoda — Chiustenge; aceasta e obiceiul pământului . Dar asta nu-l opreşte ca, de ochii lumii, să păzească cel puţin formele esterioare ale unei discuţii parlamentare posibile. E regula generală că un Corp legiuitor nu poate discuta nimic pe cât timp pe banca ministerială nu este măcar un singur reprezentant al cabinetului. Cu drept cuvânt . Puterea legiuitoare nu poate dispune fără ca cea executivă să se 'nvoiască cu dispoziţiile ei, de vreme ce aceasta a răsărit din cea dendâi . Cu cât mai puţin se poate întâmpla aceasta când ministrul declară că s-a retras cabinetul şi că nu ia răspundere nici pentru proiectele pe cari le-ar vota Senatul, nici pentru moţiunile lui. Şi care ministru o declară aceasta Cel mai interesant, al lucrărilor publice, care are şi el o vorbă de zis în proiectul Cernavoda — Chiustenge ce interesează apetiturile d-lor Dim. Ghica, C. A. Rosetti, Grădişteanu ş.a. Aşadar cameleonul politic care, de astă dată ca partizan al d-lui C.A. Rosetti, prezidează Senatul ar face bine să nu mai acorde cuvântul pentru ca amicul său, d. Grădişteanu, să primejduiască cu propunerile d-sale, făcute în afară de toate uzurile parlamentare, puţină vază pe care pro forma măcar mai trebuie s-o păstreze un Corp legiuitor. Se poate ca prezidentul universal al tuturor societăţilor din lumea sub- şi suprasolară să ne răspunză şi nouă că un om atât de versat întru ale prezidenţiilor nu are nevoie de lecţii în materia aceasta. În adevăr, în nici o materie din lume nu se cade ca cineva să-şi pună mintea cu oamenii în cari nimic nu mai e de dres . Dar o facem pentru a aproba opoziţia, care a părăsit Senatul îndată ce prezidentul a mai dat cuvântul d-lui Grădişteanu în contra tuturor uzurilor parlamentare, prefăcând acest Corp într-un convent care discută, în afară de guvern, până şi prerogativele Coroanei.

Nu doar că am spera cumcă prin păzirea formelor parlamentare linia mai sus numită nu se va răscumpăra. Din contra. Ministerul viitor merită de pe acum numele de cabinetul Cernavoda — Chiustenge şi-l va justifica. Dar graba cu care oamenii de afaceri din Parlament urmăresc diferenţa de opt milioane cu apetituri străine de răscumpărarea propriu zisă , graba aceasta e un semn de lipsă de pudoare care ne dovedeşte că, corupţia din ţară au ajuns la gradul cinismului , la gradul de-a se considera pe ea însăşi ca un merit. [10 iunie 1881] [„CABINETUL CERNAVODA CHIUSTENGE S-A FORMAT ..."] Cabinetul Cernavoda chiustenge s-a format deja. Prezidenţia Consiliului, conferită d-lui Ion Brătianu, asigură succesul acestei afaceri. Lucrul fiind de astă dată foarte gingaş şi bătându-se prea mulţi patrioţi pe împărţeala diferenţei de opt milioane, d. C. A. Rosetti, reversibilul , onestul, sincerul , patriotul, se vede dator a intra asemenea în cabinet pentru a stâmpăra turma nemulţumiţilor. Daca ministeriul Dumitru Brătianu nu întâmpina nici simpatii nici antipatii , noul cabinet Ion Brătianu e de natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a ţării. Venit la putere numai în vederea unui gheşeft , neavând nici o ţintă serioasă în afară ori înlăuntru, compus, c-o neînsemnată escepţie, din persoane cari au avut ocazie de a-şi dovedi universala lor incapacitate pe terenul vieţii publice, acest cabinet e un ragout , putrificat de mult în părţile lui şi încălzit pentru a se putea fierbe în el şi stârvul unor alte scabroase afaceri. Aristid al d-lui Grădişteanu, după turc şi pistolul, după un Cato de aşa mutră şi Aristidul corespunzător , primeşte din nou să acopere cu mantaua sa degetele lungi ale partizanilor şi apucăturile lor. Despre fostul preşedinte al Camerei, actualul ministru de interne, ţara are o opinie formată de mult. Stigmatizat cu epitetul de „hidoasă pocitură " de către cel mai mare scriitor al României, numit „geniul rău" de către chiar ai săi, acest vlăstar viţios şi . . . onest al rădăcinilor fanariotice din ţară e o garanţie îndestul că signatura noului cabinet şi a activităţii lui politice va fi viţiul şi cinica malonestitate. Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski — Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor noastre, precupeţii oştirii, împământenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea ce au făcut în trecut Noi Stroussbergi vor răsări din pământ , cine ştie ce precupeţie de hotare ne mai aşteaptă, cine ştie ce răscumpărări , ce întreprinderi patriotice, ce risipă şi ce mizerie Obicinuiţi a vedea curgând din acest izvor toate relele cîte s-au grămădit pe poporul acesta de douăzeci de ani încoace, aşteptăm scoaterea la mezat a tuturor intereselor publice a României şi adjudecarea lor asupra a tot ce ţara are mai corupt şi mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roşilor, o mlaştină în care se scurge tot ce e material şi moral putred în câteşipatru unghiurile lumii. Cabinetul C.A. Rosetti este eflorescenţa acestei mlaştini, ,,hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din putrefacţiune . Ţara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roşie; asfixia se va consuma de-acuma înainte şi mai repede şi ţara va deveni o moştenire definitivă şi inalienabilă a cavalerilor de industrie şi a naturelor catilinare. Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu — Boerescu, ea se va îmbolnăvi şi mai rău sub Brătianu — Rosetti. Spre a-i da o soluţiune conformă cu promisiunile făcute vin la minister în ajunul vacanţelor Parlamentului pentru ca, în timpul sezonului mort, s-o decidă pe cale diplomatică fără a consulta Parlamentul. Acesta, adunat la toamnă, se va trezi în faţa unui fait accompli şi se va mulcomi prin izvoare bugetare. Aceasta e calea pe care s-a introdus Stroussberg; tot pe aceasta va veni precupeţirea Dunării. [11 iunie 1881] [„NOUL MINISTER A CITIT IERI..."]

Nu doar că am spera cumcă prin păzirea formelor parlamentare linia mai sus numită nu se va răscumpăra. Din<br />

contra. Ministerul viitor merită de pe acum numele de cabinetul Cernavoda — Chiustenge şi-l va justifica.<br />

Dar graba cu care oamenii de afaceri din Parlament urmăresc diferenţa de opt milioane cu apetituri străine de<br />

răscumpărarea propriu zisă , graba aceasta e un semn de lipsă de pudoare care ne dovedeşte că, corupţia din ţară au<br />

ajuns la gradul cinismului , la gradul de-a se considera pe ea însăşi ca un merit.<br />

[10 iunie 1881]<br />

[„CABINETUL CERNAVODA CHIUSTENGE<br />

S-A FORMAT ..."]<br />

Cabinetul Cernavoda chiustenge s-a format deja. Prezidenţia Consiliului, conferită d-lui Ion Brătianu, asigură<br />

succesul acestei afaceri. Lucrul fiind de astă dată foarte gingaş şi bătându-se prea mulţi patrioţi pe împărţeala diferenţei<br />

de opt milioane, d. C. A. Rosetti, reversibilul , onestul, sincerul , patriotul, se vede dator a intra asemenea în cabinet<br />

pentru a stâmpăra turma nemulţumiţilor.<br />

Daca ministeriul Dumitru Brătianu nu întâmpina nici simpatii nici antipatii , noul cabinet Ion Brătianu e de<br />

natură a trezi cea mai adâncă neplăcere a ţării. Venit la putere numai în vederea unui gheşeft , neavând nici o ţintă<br />

serioasă în afară ori înlăuntru, compus, c-o neînsemnată escepţie, din persoane cari au avut ocazie de a-şi dovedi<br />

universala lor incapacitate pe terenul vieţii publice, acest cabinet e un ragout , putrificat de mult în părţile lui şi încălzit<br />

pentru a se putea fierbe în el şi stârvul unor alte scabroase afaceri.<br />

Aristid al d-lui Grădişteanu, după turc şi pistolul, după un Cato de aşa mutră şi Aristidul corespunzător ,<br />

primeşte din nou să acopere cu mantaua sa degetele lungi ale partizanilor şi apucăturile lor.<br />

Despre fostul preşedinte al Camerei, actualul ministru de interne, ţara are o opinie formată de mult. Stigmatizat<br />

cu epitetul de „hidoasă pocitură " de către cel mai mare scriitor al României, numit „geniul rău" de către chiar ai săi,<br />

acest vlăstar viţios şi . . . onest al rădăcinilor fanariotice din ţară e o garanţie îndestul că signatura noului cabinet şi a<br />

activităţii lui politice va fi viţiul şi cinica malonestitate.<br />

Introducătorii lui Stroussberg, patronii afacerilor Warszawski — Mihălescu, rectificatorii în minus ai hotarelor<br />

noastre, precupeţii oştirii, împământenitorii străinilor, galopinii răscumpărărilor ce ne pot promite pe viitor decât ceea<br />

ce au făcut în trecut Noi Stroussbergi vor răsări din pământ , cine ştie ce precupeţie de hotare ne mai aşteaptă, cine ştie<br />

ce răscumpărări , ce întreprinderi patriotice, ce risipă şi ce mizerie<br />

Obicinuiţi a vedea curgând din acest izvor toate relele cîte s-au grămădit pe poporul acesta de douăzeci de ani<br />

încoace, aşteptăm scoaterea la mezat a tuturor intereselor publice a României şi adjudecarea lor asupra a tot ce ţara are<br />

mai corupt şi mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roşilor, o mlaştină în care se scurge tot ce<br />

e material şi moral putred în câteşipatru unghiurile lumii. Cabinetul C.A. Rosetti este eflorescenţa acestei mlaştini,<br />

,,hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din<br />

putrefacţiune . Ţara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roşie; asfixia se va consuma de-acuma<br />

înainte şi mai repede şi ţara va deveni o moştenire definitivă şi inalienabilă a cavalerilor de industrie şi a naturelor<br />

catilinare.<br />

Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu — Boerescu, ea se va îmbolnăvi şi mai<br />

rău sub Brătianu — Rosetti. Spre a-i da o soluţiune conformă cu promisiunile făcute vin la minister în ajunul vacanţelor<br />

Parlamentului pentru ca, în timpul sezonului mort, s-o decidă pe cale diplomatică fără a consulta Parlamentul. Acesta,<br />

adunat la toamnă, se va trezi în faţa unui fait accompli şi se va mulcomi prin izvoare bugetare. Aceasta e calea pe care<br />

s-a introdus Stroussberg; tot pe aceasta va veni precupeţirea Dunării.<br />

[11 iunie 1881]<br />

[„NOUL MINISTER A CITIT IERI..."]

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!