Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Fabrica din Witten fusese amendată cu suma de 201555 lei pentru nepredarea îa timp a armelor contractate.
Consiliul de Miniştri, prezidat de d. Ioan Brătianu, face următoarea încheiere:
În şedinţa sa de astăzi, luni 12 ianuarie 1881, luând în deliberare referatul d-lui ministru de război no. 57 decide:
Art. 1. Se autoriză d. ministru de război a restitui fabricei de arme din Witten suma de lei 201 555 cu care se amendase
pentru nepredarea la timp a armelor contractate cu Ministerul de Război.
Art. 2. În cursul exerciţiului anului 1880 — 1881 se va restitui acelei fabrici suma de lei 90000 de cari dispune administraţia
războiului; iar restul de 111555 lei se va restitui după punerea în aplicare a bugetului pe anul 1881 — 1882.
Semnaţi : I. Brătianu, Dabija, D. Giani, Slăniceanu, B. Conta, B. Boerescu.
Cum şi de ce s-a restituit această amendă, luată în mod regular pentru întârziere , nu ştim. După a noastră părere
însă votul dureros al Senatului ar fi putut lovi şi pe alţi miniştri oneşti, fiindc-au comis marea greşeală de-a urmări
corintele relei tradiţiuni. În afacerile Rosental şi Saniel Marcus d. general Slăniceanu a uitat, se vede, că cineva nu face
în România asemenea lucruri singur. Daca d-sa s-ar fi informat de mai nainte cu ce anume elemente are a calcula în
majoritatea Parlamentului şi pe cine are a atrage şi interesa în afaceri de soiul acesta, [î]l asigurăm că onor. Senat ar fi
trecut peste interpelarea din urmă ca peste-o cestiune de regulament, la ordinea zilei pur şi simplu, precum a mai trecut
în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colţuleţ al vălului. După
trista experienţă pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de
prieteşug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oţeliţi în luptele pentru patrie şi pentru ţâţele bugetare. De la aceşti
trei crai de la răsărit, de la aceşti magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale , în arta de-a preface patru clase
primare, poezii neogreceşti şi un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoştinţa
lumii şi cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri şi mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea
voturilor de blam.
[9 — 10 iunie 1881]
[„ÎN NUMĂRUL TRECUT AM PUBLICAT ..."]
În numărul trecut am publicat un articol intitulat Răscumpărarea liniei Cernavoda — Chiustinge . Observăm că
acest articol e traducerea unei mici broşure ce a apărut în limba franceză şi care se datoreşte penei unui bărbat special şi
cu totul competent în materie, din care cauză atragem atenţia senatorilor şi deputaţilor asupră-i. Ar fi bine de ex. daca,
abstracţie făcând de orice alte consideraţii, s-ar repeta votul dureros şi în faţa răscumpărării unei linii ce mai alaltăieri
costa 9 milioane şi acum costă ca din senin 17 milioane.
[9 — 10 iunie 1881]
[„FĂRĂ A AVEA DARUL..."]
Fără a avea darul unei mari prevederi , am spus că ministerul Dumitru Brătianu va fi de scurtă şi neînsemnată
dăinuire . Neînsemnat prin compunere, nedistingându-se prin vederi politice nouă sau fertile, înjghebat din aceleaşi
elemente aproape pe cari viziriatul
lui Aristid al d-lui Grădişteanu le uzase în treizeci şi opt de compuneri şi recompuneri , cabinetul nu avea nici amici,
nici adversari. El plutea ca frunza pe apă pe valurile apetiturilor ascunse a oamenilor de afaceri ale partidului, fără
ocrotire la furtunele ambiţiilor acelei aristocraţii novissime de vânători de minister a căror necunoştinţă de afacerile
ţării şi nepăsare de binele public nu află pereche decât în setea neînfrânată de a-şi lustrui o zi neînsemnata lor
personalitate în razele marilor demnităţi ale statului.
D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în ţara aceasta nu mai există oameni oneşti, de-