Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
06.01.2015 Views

şi raporturi ale şefilor de corpuri se arată preţul de 90 bani de cal, care preţ da mai multe avantaje chiar corpurilor, fiindcă puteau face economii, căci acesta era preţul maxim, totuşi d. ministru Slăniceanu decide ca să se pună în licitaţie furnitura furajului şi, lucru curios, că, în referatul care-l face la Consiliul de Miniştri asupra aprobării licitaţiunii , d. ministru Slăniceanu, nu zice nici un cuvânt de existenţa acestor raporturi! Se aprobă dar licitaţiunea pe 1 lei şi 12 bani de cal; dar se aprobă nu pe 5 trimestre , ci numai pe 3 trimestre şi contractul se încheie în urma acestei licitaţiuni pe 3 trimestre , conform hotărârii Consiliului de Miniştri. Expiră termenul. Raporturi din nou ale şefilor de corpuri, cari spun că se însărcinează dânşii cu furajul, fiindcă este o deosebire mare. Iată ce se găseşte chiar în dosarele Ministerului de Război. La 1879 furajul n-a costat decât 89 de bani de cal şi, de la 89 de bani cât a costat în 1879, acum se urcă la 1 leu şi 12 bani de cal. Cer corpurile să facă ele aprovizionarea furajului şi cu toate acestea, d. ministru Slăniceanu, fără avizul prealabil al Consiliului de Miniştri, din propria d-sale autoritate, fără o nouă licitaţiune, prelungeşte contractul pe care-l avea încheiat cu d. Saniel Marcus , ginerele d-lui Rosenthal, acelaşi d. Rosenthal de care se vorbeşte mai sus. Toate acestea sunt fapte pozitive, pe cari d. ministru Slăniceanu nu le putea contesta şi nici n-a încercat să le contesteze , dosarele fiind de faţă. Senatul, credem, a fost prea indulgent cu d-sa votând moţiunea Grădişteanu: incorectitudinea vădită a d-lui ministru Slăniceanu, ca să întrebuinţăm un eufemism , ar fi trebuit să-i atragă ceva mai mult decât un vot de blam. [7 iunie 1881] [„«VOTUL DUREROS AL SENATULUI» ..."] Votul dureros al Senatului a lovit pe un ministru onest care desigur este vinovat numai fiindc-a comis marea greşală d' a urma corintele relei tradiţiuni. . . Furniturile ce se primesc sunt totdeauna rele ; ministrul onest este bănuit ; moralitatea publică este greu lovită. („Românul" de la 6 iunie 1881). Nu vom face desigur consideraţii de filozofie morală cu redactorii ,,Românului". Pentru d. C.A. Rosetti, ca şi pentru breasla patrioţilor de industrie în genere, a capitaliza în zeci de mii de galbeni un vot al unei Adunări care n-a fost nici când lege, în pensie reversibilă, e ceva onest; a trăi de pomană din pensia monarhiei ereditare şi a bea în sănătatea Republicei Române, e onest; a escrie , fiind la putere şi având perceptorul la dispoziţie, o subvenţie naţională de 1 000 000 franci, la care de voie, de nevoie oricine are deraveri cu fiscul , se vede silit să subscrie e lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în fine — în special pentru onor. d. Slăniceanu — a face un scăzământ şi mai mare decât cel propus de comisie e onest. Judecând lucrurile atât de elastic cum obicinuieşte ziarul guvernamental şi numind oneste procederile cele mai incorecte şi cari dau loc la bănuieli întemeiate, am ajunge a acoperi orice fapte cu fraza că oameni oneşti le-au comis împinşi de un corinte nenorocit şi că orice dezaprobare a lor e un vot dureros. Serdaru , întemniţat la Odessa, ne scrie că el era un om onest. Tot ce făcuse era că împrumutase bani fără dobândă , pe care avea de gând să-i dea îndărăt mergându-i afacerile bine. Sunt sigur, zice acest om onest, că s-ar fi găsit şi advocaţi şi gazete liberale în România cari să-mi ia apărarea şi să arate că ideile mi-a fost cele mai bune. La această îndreptare m-a împiedicat un locotenent de dorobanţi, care m-a descoperit în Odessa. Drumul de fier Cernavoda — Constanţa costa 9 milioane. De când d-nii Grant, C.A. Rosetti şi tovărăşia au îndrăgit răscumpărarea acestui drum el costă 17 milioane, adică cu 8 milioane mai mult. E cam scumpă onestitatea d-lui C.A. Rosetti, dar când e vorba de opt milioane [î]şi arată arama. D. C.A. Rosetti e desigur un om onest. Dar onestitatea onor. d. Slăniceanu în special se mai dovedeşte şi dintr-altceva . Furajul în Bucureşti costă pentru un cal 94 bani, în Bucureşti unde, precum se ştie, nu sunt fâneţe în mijlocul oraşului. În Dobrogea, ţară foarte bogată în păşune, unde pasc sutele de mii de oi ale mocanilor, furajul costă 1 franc 12 bani de cal, conform contractului pe care onestul ministru l-a încheiat cu onor. Saniel Marcus, ginerele onor. Rosental , cel cu furniturile cari au atras votul de blam. Dar mai iată un act, necunoscut Senatului, la care au participat toate onorabilităţile fostului cabinet.

Fabrica din Witten fusese amendată cu suma de 201555 lei pentru nepredarea îa timp a armelor contractate. Consiliul de Miniştri, prezidat de d. Ioan Brătianu, face următoarea încheiere: În şedinţa sa de astăzi, luni 12 ianuarie 1881, luând în deliberare referatul d-lui ministru de război no. 57 decide: Art. 1. Se autoriză d. ministru de război a restitui fabricei de arme din Witten suma de lei 201 555 cu care se amendase pentru nepredarea la timp a armelor contractate cu Ministerul de Război. Art. 2. În cursul exerciţiului anului 1880 — 1881 se va restitui acelei fabrici suma de lei 90000 de cari dispune administraţia războiului; iar restul de 111555 lei se va restitui după punerea în aplicare a bugetului pe anul 1881 — 1882. Semnaţi : I. Brătianu, Dabija, D. Giani, Slăniceanu, B. Conta, B. Boerescu. Cum şi de ce s-a restituit această amendă, luată în mod regular pentru întârziere , nu ştim. După a noastră părere însă votul dureros al Senatului ar fi putut lovi şi pe alţi miniştri oneşti, fiindc-au comis marea greşeală de-a urmări corintele relei tradiţiuni. În afacerile Rosental şi Saniel Marcus d. general Slăniceanu a uitat, se vede, că cineva nu face în România asemenea lucruri singur. Daca d-sa s-ar fi informat de mai nainte cu ce anume elemente are a calcula în majoritatea Parlamentului şi pe cine are a atrage şi interesa în afaceri de soiul acesta, [î]l asigurăm că onor. Senat ar fi trecut peste interpelarea din urmă ca peste-o cestiune de regulament, la ordinea zilei pur şi simplu, precum a mai trecut în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colţuleţ al vălului. După trista experienţă pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteşug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oţeliţi în luptele pentru patrie şi pentru ţâţele bugetare. De la aceşti trei crai de la răsărit, de la aceşti magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale , în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogreceşti şi un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoştinţa lumii şi cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri şi mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam. [9 — 10 iunie 1881] [„ÎN NUMĂRUL TRECUT AM PUBLICAT ..."] În numărul trecut am publicat un articol intitulat Răscumpărarea liniei Cernavoda — Chiustinge . Observăm că acest articol e traducerea unei mici broşure ce a apărut în limba franceză şi care se datoreşte penei unui bărbat special şi cu totul competent în materie, din care cauză atragem atenţia senatorilor şi deputaţilor asupră-i. Ar fi bine de ex. daca, abstracţie făcând de orice alte consideraţii, s-ar repeta votul dureros şi în faţa răscumpărării unei linii ce mai alaltăieri costa 9 milioane şi acum costă ca din senin 17 milioane. [9 — 10 iunie 1881] [„FĂRĂ A AVEA DARUL..."] Fără a avea darul unei mari prevederi , am spus că ministerul Dumitru Brătianu va fi de scurtă şi neînsemnată dăinuire . Neînsemnat prin compunere, nedistingându-se prin vederi politice nouă sau fertile, înjghebat din aceleaşi elemente aproape pe cari viziriatul lui Aristid al d-lui Grădişteanu le uzase în treizeci şi opt de compuneri şi recompuneri , cabinetul nu avea nici amici, nici adversari. El plutea ca frunza pe apă pe valurile apetiturilor ascunse a oamenilor de afaceri ale partidului, fără ocrotire la furtunele ambiţiilor acelei aristocraţii novissime de vânători de minister a căror necunoştinţă de afacerile ţării şi nepăsare de binele public nu află pereche decât în setea neînfrânată de a-şi lustrui o zi neînsemnata lor personalitate în razele marilor demnităţi ale statului. D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în ţara aceasta nu mai există oameni oneşti, de-

Fabrica din Witten fusese amendată cu suma de 201555 lei pentru nepredarea îa timp a armelor contractate.<br />

Consiliul de Miniştri, prezidat de d. Ioan Brătianu, face următoarea încheiere:<br />

În şedinţa sa de astăzi, luni 12 ianuarie 1881, luând în deliberare referatul d-lui ministru de război no. 57 decide:<br />

Art. 1. Se autoriză d. ministru de război a restitui fabricei de arme din Witten suma de lei 201 555 cu care se amendase<br />

pentru nepredarea la timp a armelor contractate cu Ministerul de Război.<br />

Art. 2. În cursul exerciţiului anului 1880 — 1881 se va restitui acelei fabrici suma de lei 90000 de cari dispune administraţia<br />

războiului; iar restul de 111555 lei se va restitui după punerea în aplicare a bugetului pe anul 1881 — 1882.<br />

Semnaţi : I. Brătianu, Dabija, D. Giani, Slăniceanu, B. Conta, B. Boerescu.<br />

Cum şi de ce s-a restituit această amendă, luată în mod regular pentru întârziere , nu ştim. După a noastră părere<br />

însă votul dureros al Senatului ar fi putut lovi şi pe alţi miniştri oneşti, fiindc-au comis marea greşeală de-a urmări<br />

corintele relei tradiţiuni. În afacerile Rosental şi Saniel Marcus d. general Slăniceanu a uitat, se vede, că cineva nu face<br />

în România asemenea lucruri singur. Daca d-sa s-ar fi informat de mai nainte cu ce anume elemente are a calcula în<br />

majoritatea Parlamentului şi pe cine are a atrage şi interesa în afaceri de soiul acesta, [î]l asigurăm că onor. Senat ar fi<br />

trecut peste interpelarea din urmă ca peste-o cestiune de regulament, la ordinea zilei pur şi simplu, precum a mai trecut<br />

în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colţuleţ al vălului. După<br />

trista experienţă pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa in<strong>vol</strong>untară, să cultiveze mai intime legături de<br />

prieteşug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oţeliţi în luptele pentru patrie şi pentru ţâţele bugetare. De la aceşti<br />

trei crai de la răsărit, de la aceşti magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale , în arta de-a preface patru clase<br />

primare, poezii neogreceşti şi un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex - ministru va deprinde cunoştinţa<br />

lumii şi cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri şi mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea<br />

voturilor de blam.<br />

[9 — 10 iunie 1881]<br />

[„ÎN NUMĂRUL TRECUT AM PUBLICAT ..."]<br />

În numărul trecut am publicat un articol intitulat Răscumpărarea liniei Cernavoda — Chiustinge . Observăm că<br />

acest articol e traducerea unei mici broşure ce a apărut în limba franceză şi care se datoreşte penei unui bărbat special şi<br />

cu totul competent în materie, din care cauză atragem atenţia senatorilor şi deputaţilor asupră-i. Ar fi bine de ex. daca,<br />

abstracţie făcând de orice alte consideraţii, s-ar repeta votul dureros şi în faţa răscumpărării unei linii ce mai alaltăieri<br />

costa 9 milioane şi acum costă ca din senin 17 milioane.<br />

[9 — 10 iunie 1881]<br />

[„FĂRĂ A AVEA DARUL..."]<br />

Fără a avea darul unei mari prevederi , am spus că ministerul Dumitru Brătianu va fi de scurtă şi neînsemnată<br />

dăinuire . Neînsemnat prin compunere, nedistingându-se prin vederi politice nouă sau fertile, înjghebat din aceleaşi<br />

elemente aproape pe cari viziriatul<br />

lui Aristid al d-lui Grădişteanu le uzase în treizeci şi opt de compuneri şi recompuneri , cabinetul nu avea nici amici,<br />

nici adversari. El plutea ca frunza pe apă pe valurile apetiturilor ascunse a oamenilor de afaceri ale partidului, fără<br />

ocrotire la furtunele ambiţiilor acelei aristocraţii novissime de vânători de minister a căror necunoştinţă de afacerile<br />

ţării şi nepăsare de binele public nu află pereche decât în setea neînfrânată de a-şi lustrui o zi neînsemnata lor<br />

personalitate în razele marilor demnităţi ale statului.<br />

D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în ţara aceasta nu mai există oameni oneşti, de-

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!