Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

[„IERI S-A CITIT ÎN ADUNĂRI..."]
Ieri s-a citit în Adunări mesajul regal prin care sesiunea Corpurilor legiuitoare se prelungeşte până la 15 iunie
inclusiv. În şedinţa de ieri a Camerii, care a ţinut numai o oră — delegaţii diferitelor comitete trebuind să lucreze în
secţiuni — d. N. Gane a adresat o interpelare guvernului relativă la cele 10 milioane acordate de Constituantă capitalei
Iaşi. D. Gane ştie că mai multe tratări s-au urmat între reprezentanţii consiliului comunal ieşean
şi guvern pentru a pune capăt diferendului ; asemenea ştie că un proiect de lege s-a subscris de cătră întreg Consiliul de
Miniştri, prin care proiect se curma diferendul într-un mod definitiv; onor. interpelator ştie apoi că M. Sa Regele a
subscris mesajul de înaintare a; acelui proiect, dându 'l în deliberarea Camerii. Astfel, d. Gane interpelează pe guvern şi
în special pe dd . miniştri de finanţe şi interne cu scop să afle cari sunt cauzele cari întârziază înaintarea acelui proiect.
Dezvoltarea acestei interpelări trebuie să se facă astăzi.
Informaţia noastră despre demisia d-lui ministru de război Slăniceanu se confirmă. Am arătat ieri deja atât
punctele interpelării d-lui Grădişteanu cât şi moţiunea de blam care trebuia neapărat să determine retragerea d-lui
Slăniceanu. Incidentul a fost însă prea interesant pentru a nu reveni asupră-i şi credem a nu putea face aceasta mai bine
decât reproducând pasajele de fond din dezvoltarea interpelării d-lui Grădişteanu.
În privinţa şcoalei de aplicaţiune interpelatorul constată că d. ministru a numit de pe acuma un director al acelei
şcoale, înainte de termenul prevăzut de lege pentru deschiderea şcoalii şi fără măcar să fi prevăzut în buget numirea
directorului înainte de vreme. Al doilea punct al interpelării este privitor la un anunţ publicat prin ziare în care se spune
că fiind depus în Cameră un proiect de lege pentru cutare întreprindere, apoi (voteze-se sau nu proiectul) se şi publică
licitaţia pentru darea întreprinderii .
Punctul al treilea şi cel scandalos este privitor la neregularităţile şi abuzurile ce s-au făcut la Ministerul de
Război cu contractele de furnituri ale oştirii. După cercetarea tuturor dosarelor interpelatorul s-a convins că procedarea
generală urmată în Ministerul de Război mai cu toate contractele de întreprindere este aceasta:
Se face licitaţiune, se adjudecă cutare întreprindere asupra cutării persoane în cutari condiţiuni; licitaţiunea se
supune Consiliului de Miniştri, care o aprobă. Dar, imediat când este vorba de recepţiunea furniturei contractate, se
iveşte cazul următor: conform contractului şi conform regulamentului Ministerului de Război, furniturile , oricari ar fi,
trebuie să fie supuse unei comisiuni de examinare şi, după art. 18 din regulament, daca comisiunea zice că acele obiecte
nu întrunesc condiţiunile, regulamentul ordonă că trebuiesc timbrate ca respinse, pentru ca nu pe urmă să se poată
prezenta la o altă concurenţă, la o altă furnitură . Ce se urmează însă Se urmează într-un mod general faptul următor :
Comisiunea constată că marfa, furniturile , nu este în condiţiunile contractului, că ele trebuiesc respinse. În loc să se
aplice timbrul conform regulamentului, petiţiuni peste, petiţiuni din partea diferiţilor antreprenori vin la minister şi
atunci începe o serie de apreţieri venind unele după altele din partea ministrului, care zice la unele: Având în vedere şi
considerând , să facem un scăzământ de ... La altele: Având în vedere şi considerând , să facem un scăzământ de...
Interpelatorul ilustrează apoi cu exemple, întemeiate pe acte din dosare, această procedură a ministerului. Este
un contract de furnituri cari sunt respinse mai întâi ; contracciul propune un aranjament cu scăzământ de 7 şi jum . la
sută; comisia opinează că furniturile trebuiesc respinse, totuşi, adaogă comisia, ministrul, daca voieşte, le poate primi,
însă numai cu un scăzământ de 40 la sută. D. ministru Slăniceanu, considerând urgenţa (acesta era calul de bătaie al ex
- ministrului , în toate afacerile de acest fel, urgenţa), admite a se primi furniturile cu 20 la sută scăzământ . Contracciul
, d. Rosenthal, se plânge , protestează , dar sfârşeşte prin a se mulţumi şi aşa. La predarea furniturilor însă contracciul
începe iar să protesteze, să se plângă şi să stăruie; în urma stăruinţelor contracciului , d. ministru consimte, după
trecere de timp, a mai scădea scăzământul de la 20 la sută, la care se învoise şi contracciul , la 12 la sută. ,,Şi cum s-au
făcut, întreabă interpelatorul, aceste contractări , pertractări şi subtractări Cu consimţământul Consiliului de Miniştri
Supusu-s-a cazul în Consiliul de Miniştri" Nu. Toate acestea s-au făcut din propria şi singura autoritate a d-lui ministru
de război.
Iată acuma cum stă şi afacerea furajului cailor din Dobrogea. D. ministru Slăniceanu, spre a vedea în ce
condiţiuni s-ar putea face acest furaj , se adresează mai întâi la administraţia Domenielor Statului şi totodată întreabă şi
pe şefii de corpuri din Dobrogea cam în ce condiţiuni se poate face furajul acolo Şefii de corpuri telegrafiază către
ministru, încunoştiinţându-l că se însărcinează ei să facă acest furaj cu preţ de 90 bani de cal. Deşi în aceste telegrame