Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Ruptura între d. Brătianu şi partidul său nu putea să dureze mult. „Găsit-au Filip pre Naftanail" zice Sciptura ;
regăsitu-s-au în sfârşit cancelarul de la Măgura cu iubiţii săi Pătărlăgeni. Cine se va bolnăvi din pricina împăcăciunii e
cestiunea dunăreană.
Pentru a reîmprospăta în memoria cititorilor deosebirea între vederile cabinetului Brătianu — Boerescu şi acelea
ale şefilor majorităţii reproducem mai la vale pasajele acelea din discursul d-lui Chiţu prin care d. Boerescu e acuzat, în
mod eufemistic în adevăr, dar nu mai puţin grav, de-a fi compromis cestiunea Dunării. Compare-se aceste pasaje cu
aserţiunile ,,Românului" că nimic nu s-a compromis, că cestiunea este intactă şi facă-şi fiecine concluzia asupra preţului
cu care se plătesc tovărăşiile politice ce ţara are nenorocirea de a le suporta.
[4 iunie 1881]
[„UN AMIC AL FOII NOASTRE..."]
Un amic al foii noastre ne observă că două din întrebările ce se fac d-lui Cernătescu printr-o comunicare ce ni s-
a trimis din public cu ocazia examenelor de bacalaureat sunt şicane .
Iată - le :
Este adevărat că d. Cernătescu n-a ştiut cine a încheiat pacea de la Nicea
Este adevărat că d. Cernătescu a susţinut că nici os din oasele lui Huniade n-a existat când Soliman a mers să ia Belgradul
şicana ar consista, după amicul nostru, în imposibilitatea întrebărilor, de vreme ce nici Soliman n-a fost
contimporan cu Huniady , nici s-a încheiat vro pace la Nicea.
Înainte de toate, care Soliman şi care Nicee
Observaţia aceasta ar avea cuvânt daca întrebările i s-ar fi pus unui elev de liceu.
Un atare sau un om privat nu e obligat a şti nici păcile cîte s-a încheiat în deosebitele Nicee , nici care Soliman
împărat a fost contimporan cu Huniady. Dar întrebările de mai sus, în forma lor vagă, fără a se determina nici de ce
Soliman e vorba, nici de ce Nicee , se pot pune unui profesor de facultate, care ar fi ţinut nu numai a da un răspuns la
ele, ci şi a descoperi lapsurile strecurate în ele, pentru a le da un înţeles îndoit. Pentru noi întrebările, deşi greşite, au un
răspuns istoriceşte exact, ceea ce nu ne împiedecă de-a descoperi erorile. Din parte-ne însă nu ne-am crezut deloc în
drept de-a corige erori puse poate cu intenţia de a-l face pe examinatorul la bacalaureat să-şi formuleze altădată
întrebările şi răspunsurile cu mai multă preciziune.
În locul întâi se zice în adevăr ,,pacea de la Nicea" în loc de ,,pacea lui Nicia " (cea de 50 de ani în războiul
peloponeziac ); în locul al doilea se zice „Soliman" în loc de ,,Mohamed II".
Dar amândouă întrebările luate cu intenţia cu care ne par puse ne-au convenit nouă, pentru că au o dezlegare,
poate cam greu de aflat pentru profesorul în cestiune, dar desigur din cele mai neaşteptate.
Pacea de la Nicea s-au încheiat în adevăr între Poriu împărat şi Alexandru Macedon ; iar Soliman contimporanul
lui Huniady e fiul lui Baiazid I, împărat în părţile europene ale Turciei, care a murit ucis la 1410.
Spre liniştirea amicului nostru cată s-o repetăm că aceste întrebări ne par a fi puse nu pentru a pune în
perplexitate pe un elev de liceu, care ştie şi când a trăit Huniady, şi timpul lui Soliman Legiuitorul, ci pentru a
demonstra unui profesor de facultate că întrebările ce le pune cată să fie precise ca denominaţiune şi ca epocă. Ce e
Soliman fără nici un atribut Ce e Nicea Există patru Nicee deosebite, patru Nicia cunoscuţi, cinci Belgrade şi în fine
trei Solimani — aceşti din urmă încai toţi în raporturi directe cu istoria noastră naţională. Daca profesorul nu întreabă
de Soliman cel Mare sau Legiuitorul elevul [î]l poate confunda cu Soliman Beţivul , contimporanul lui Huniady.
[4 iunie 1881]
FRNAZ SCHIPEK