06.01.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

face, d. Fleva, un alt şef al majorităţii, se asociază cu el; c-un cuvânt d. Ion Brătianu i-a numit hoţi, d-lor [î]l numesc, c-<br />

un cusur subţire, trădător; indirect, cu oarecare rezervă ca pe-un şef al întregei ortale , dar trădător.<br />

,,Neue freie Presse", un organ foarte amic al d-lui Ion Brătianu, scrie în privirea aceasta următoarele:<br />

D. Dim. Brătianu ar aranja bucuros cestiunea dunăreană într-un mod amical cu Austro-Ungaria şi cu celelalte puteri<br />

europene; dar, cu ocazia acestui periculos experiment , n-ar voi să piarză nimic din popularitatea sa şi de-aceea a crezut de<br />

cuviinţă şi prudent de-a declara că pertratările sub cabinetul trecut ajunseseră atât de departe încât el s-a găsit în faţa unui fait<br />

accompli .<br />

Prin aceasta credea a putea urni într-un chip comod odiul eventual al concesiunilor făcute puterilor pe umerii fratelui său<br />

Ion Brătianu şi ai d-lui Boerescu; dar nu socoti ca Ion Brătianu şi Boerescu n-au murit încă, că, din contra, nu numai că sunt între<br />

cei vii, dar sunt şi senatori şi pot deveni iar miniştri. Era dar natural ca ei să nu voiască a lua pe umerele lor acel fait accompli pe<br />

care-l iscodise Dumitru Brătianu şi să protesteze în contra încărcării lor c-o asemenea sarcină. D. Dumitru Brătianu va trebui<br />

aşadar, daca nu preferă să-şi reia comodul post de ministru la Constantinopol, să rezolve singur cestiunea Dunării... Cabinetul<br />

trecut au conces deja instituirea unei Comisii a statelor riverane şi prezidenţa Austriei în ea (deşi nu ca privilegiu, însă în mod<br />

convenţional ). Daca asemenea promisii ale unor miniştri români pot fi privite ca obligatorii , d. Dumitru Brătianu poate în<br />

adevăr să se refere la ele ca la un fait accompli .<br />

Iată priveliştea în faţa căreia se află Coroana. D. Ion Brătianu, ca şi d. Dumitru Brătianu, au aruncat<br />

Parlamentului acuzări de cea mai mare gravitate. Acest din urmă, a ameninţat pe membrii majorităţii cu puşcăria şi cu<br />

punerea la carantină. Desigur că Parlamentul din parte 'şi , oricât ar avea pe umerii lui afacerile Mihălescu, contractele<br />

de lemne ale d-lui Fleva, jocul de bursă cu ocazia răscumpărării şi milionarizarea Costineştilor, răspunde prin<br />

neîncredere în politica guvernului trecut, prin rezervă în faţa cabinetului actual.<br />

Fără îndoială neînţelegerile între d. Ion Brătianu şi amicii săi politici nu vor dura mult. Acuzările ce şi le-au<br />

aruncat reciproc sunt de natură a-i încărca cu atâta discredit pe toţi împreună încât , coűte que coűte , componenţii de<br />

căpetenie ai partidului roşu se vor reapropia . D-lui Brătianu [î]i trebuiesc roşii, roşilor le trebuieşte el.<br />

Nouă însă ni s-a dat pentru întâia oară ocazia de-a măsura într-un moment de tenziune reciprocă abisul de<br />

corupţie al partidului dominant, pe care fostul ministru prezident îl acoperea cu perdeua numelui său; am auzit<br />

pronunţându - se de chiar ai lor sentenţa de maturitate pentru marea Academie de la Văcăreşti. Pe de altă parte şefii<br />

majorităţii au confirmat ceea ce Iancu Negură zicea despre guvernele roşii în genere: ,,La putere fiind, conspiră cu<br />

străinii contra ţării!".<br />

Stroussberg, Livadia, Basarabia, art. 7, răscumpărarea şi în fine Dunărea, iată un lanţ întreg de interese din cele<br />

mai vitale ale ţării cari se sacrificau numai pentru ca<br />

roşii să vie sau să rămână la putere. Ei nu se pot despărţi unii de alţii, căci nu sunt numai amici politici, ci complici , şi<br />

complicitatea lor la crime ordinare ca şi la crime de stat [î]i cimentează împreună pentru de-a pururea.<br />

Care parlament din lume ar fi îngăduit în adevăr ca prezidentul Consiliului să-i spuie: ,,Hoţii la puşcărie,<br />

precupeţii intereselor publice la carantină! Nu mai sunt oameni oneşti în ţara aceasta" Ei bine, Parlamentul acesta au<br />

îngăduit-o pentru că fapte de notorietate publică le închidea gura, pentru că mulţi, foarte mulţi din membrii majorităţii<br />

ziceau în fundul inimei în acel moment: ,,Pater , peccavi !"<br />

,,Românul" întreabă de ce nu se dă în judecată cabinetul trecut.<br />

Noi am zice că ar trebui să se afle cineva în cer ori pe pământ care să poată da în judecată Senatul ce-au trecut la<br />

ordinea zilei peste scabroasele afaceri, descoperite de însuşi mucenicul, şi Camera în care s-au instituit celebrele<br />

biurouri de împământire pe sub mână .<br />

Cine ar putea să judece şi partidul şi guvernele roşii e ţara. Dar la ea nu face nimeni apel, mai ales când sunt<br />

interese străine la mijloc.<br />

[3 iunie 1881]<br />

[„RUPTURA ÎNTRE D. BRĂTIANU<br />

ŞI PARTIDUL SĂU..."]

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!