Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Iată cuvintele d-lui Teodor Roset[t]i. Cum rămâne dar cu aserţiunea ,,Românului" că onor. senator, ca organ al
opoziţiei, a declarat că dânsa are deplină încredere în guvern Ştiam că foaia guvernamentală are obiceiul să
născocească pentru trebuinţă, citaţiuni false sau răstălmăcite din cuvinte, vorbite numai, de răposaţi ; dar nu credeam să
împingă lucrul până la falsificarea cuvintelor celor vii şi cari se trec a doua zi în foaia oficială: marafetul e prea
grosolan .
În urma altor explicări date de dd . Ion Brătianu şi V. Boerescu, din cari rezultă că guvernul trecut nu a luat
ingajamente formale în cestiunea Dunării, dar a legitimat speranţele de aranjare a cestiunii aşa cum le formulau unele
puteri interesate la înfiinţarea Comisiei Mixte, şi după o apologie fierbinte făcută de d. Petre Grădişteanu d-lui I.
Brătianu, Senatul a trecut curat şi simplu la ordinea zilii, deşi dorinţa categorică a d-lui prezident al Consiliului şi
ministru de externe era de a căpăta un vot de încredere.
[25 — 26 mai 1881]
SITUAŢIA ÎN RUSIA
[„STAREA DE LUCRURI..."]
Starea de lucruri în Rusia devine tot mai îngrijitoare. Singura reformă ce au crezut de cuviinţă sau au cutezat să
introducă triumvirii Ignatiew , Katkow şi Pobedonocew priveşte poliţia din cele două oraşe principale. Dar şi aci nu s-a
făcut altceva decât s-a
înmulţit personalul şi s-au mărit lefurile ! Despre situaţia ce domneşte astăzi în Rusia cea mare ne dă următoarea icoană
drastică corespondentul unei foi germane:
Comitele Ignatiew domneşte d-abia de un timp scurt, numai un singur decret a apărut de la dânsul şi barca
statului se leagănă grozav. În acest pilot nu se încrede nimeni afară de farul, nici chiar panslaviştii , din cari el pare
că voieşte să facă parte, ceea ce în Occident se numeşte o majoritate guvernamentală. Partida lui Ivan Aksakow
visează o mare alianţă liberă a tuturor slavilor, în care să nu fie nici o deosebire de clase, ceea ce-i dă domnului
Ignatiew un mijloc la mână ca să lucreze în contra privilegielor nobilimii , zicând ţăranilor că marii proprietari sunt
un obstacol pentru libertatea lor, pe care ţarul ar voi bucuros să le-o dea. În urma acestora aristocraţia a început să
fugă din Petersburg şi de la Curtea pe care o ameninţă bombele comitetului esecutiv din nou format. Ţarul nu e sigur
nici în fundul castelului din Gacina , căci s-au arestat chiar ofiţeri de ordonanţă cari au jurat credinţă ţarului. Unul
din aceştia a fost întrebat la interogatoriu dacă a avut de gând să atenteze în contra ţarului. El a răspuns liniştit că nu
se pronunţase încă sentinţa de moarte în contra împăratului. Bigotul Pobedonocew cooperează la toate şi de aceea se
pune mare greutate pe elementul religios. Astfel unul din ofiţerii de marină arestaţi, care ca student fusese foarte
evlavios, fu întrebat dacă se mai gândeşte la Dumnezeu, la viaţa de veci, la ceri. Ofiţerul, în etate de 23 de ani d-abia,
începu a râde cu hohot şi apoi, încruntând ochii, zise: ,,Ceri! Ceriul e pentru cei puternici, cărora îl procură Sinodul
cel sfânt ; omul sărac din popor are numai lipsa, mizeria şi răzbunarea sa, cari nu-l pot duce în ceri". De aci se vede
ce ură domneşte şi în contra Sfântului Sinod, care iarăşi voieşte să aducă cu forţa la ortodoxism pe toate celelalte
secte. Nihilismul se recrutează tocmai din aceste secte şi deci ministrul panslavist şi-a pus în gând să grupeze în jurul
monarhului pe credincioşii religiunii de stat, cari formează majoritatea ţării. El le promite marea cu sarea, dar nu le
poate da nimic până ce nu vor pieri vrăjmaşi[i] ţarului, adecă necredincioşii . Astfel dar s-a început cu ovreii, apoi vor
urma şi ate secte. Chiar şi din cele patruzeci de comune jefuite cu totul multe sunt locuite nu numai de ovrei , ci şi de
ruşi eretici . Mai pe urmă vom vedea mulţimea năpustindu-se asupra bogaţilor , iar Ignatiew va privi cu mâinile în sân
la foc, jaf şi omor, comise prin palaturi şi casteluri. Astfel are de gând să ocupe ţara până va fi gata statul panslavist şi
când , într-o zi, nu va mai putea ieşi din încurcăturile interioare, atunci se va arunca cu căzăcimea în contra vreunei
victime din afară.
[25 — 26 mai 1881]