Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

foaie al cărei prim redactor e membru al Clubului dreptei şi-a subscris o adeziune formală la programul dreptei
conservatoare. Cu toate acestea, foaia sa, devenită guvernamentală, se leagă din chiar senin de noi, pentr-o reproducţie
în privirea coprinsului căreia am declinat din capul locului orice responsabilitate. Aceasta pentru a se face vorbă
degeaba.
Din toate acestea rezultă că Maiestatea Sa e un om foarte prudent şi că încrederea sa formală în oamenii pe cari -
i oferă o aşa generaţie şi aşa Parlamente n-ar însemna tocmai mult în ochii bătrînului Tacit. Ea înseamnă tot atât cât
Bene-merenti pe pieptul lui Orăşanu şi postul de încredere, de adiutant, dat prezidentului republicei de la Ploieşti.
Deci faptul reproducerii unui articol, faţă cu asemenea reprezentanţi ai politicei ţării cari se bucură de încrederea
suveranului, e departe de-a avea gravitatea ce i-o atribuie confraţii de la „Independance roumaine".
[14 mai 1881]
[„MIŞCAREA ANTISEMITICĂ ÎN RUSIA ..."]
Mişcarea antisemitică în Rusia creşte din ce în ce mai mult. Evreii sunt obiectul unor violenţe excesive , cari se
repetă în fiecare zi şi se propagă din localitate în localitate fără ca forţa publică a Imperiului să poată înfrâna curentul.
În aşa împrejurări este dar natural ca populaţia evreiască d-acolo să caute un tărâm de refugiu cât mai apropiat şi cât
mai sigur. Ca atare li se prezentă foarte la îndemână teritoriul regatului nostru. E dar neapărat că guvernul nostru să se
gândească serios la această împrejurare. Moldova este cu prisos colonizată de evrei şi cea mai mică neîngrijire a
graniţelor noastre despre Rusia ar avea de rezultat o nouă incurgere în Moldova cu grămada a evreilor fugiţi din
Imperiul
vecin. Această cestiune a făcut obiectul unei interpelări în Cameră din partea d-lui N. Ionescu. Cu această ocazie, onor.
interpelator a rugat pe guvern să grăbească a aduce în Cameră proiectul de lege asupra stabilirii domiciliului străinilor.
D). ministru de interne recunoaşte că preocupaţiunile ce s-au manifestat în sânul Parlamentului în cestiunea
emigranţilor evrei din Rusia sunt legitime şi declară că guvernul le împărtăşeşte. D. ministru de interne spune că,
înainte de a i se anunţa interpelarea d-lui Ionescu, primise ştiri oficiale că la mai multe puncte de trecătoare peste Prut,
în judeţul Iaşi, se prezentase un mare număr de evrei, în cea mai mare parte oameni fără căpătâi , cari căutau refugiu,
siliţi la aceasta de molestările şi ameninţările a căror obiect sunt pe teritoriul rusesc. Guvernul a dat ordin imediat
administraţiei să ia măsuri ca oamenii fără căpătâi sau cari n-ar avea mijloace ostensibile de vieţuire să nu fie admişi a
năpădi în ţară. Ar fi de dorit ca guvernul să nu se mărginească numai a da ordine ordinare administraţiei, care se ştie cât
e de slabă, incapabilă şi coruptă. Ar trebui ca unei cestiuni atât de importante să i se dea o deosebită atenţiune şi
guvernul să îngrijească a şti daca ordinile sale sunt executate.
[15 mai 1881]
[„TRĂIM ÎNTR-O ŢARĂ CIUDATĂ...”]
Trăim într-o ţară ciudată şi nu e zi în care să nu putem repeta, când cu mâhnire , când cu indignare: Ca la noi la
nimeni.
Multe am văzut, multe am îndurat de când avem fericirea de-a vedea la cârma ţării pe oamenii marelui partid
cari promiteau să aducă în această ţară mult încercată Domnia Virtuţii.
Ei bine, ceea ce nu văzusem încă era ca, în intervalul abia de două săptămâni , ,,Monitorul oficial" să conţie cele
mai grave insulte aruncate într-o zi naţiunii întregi de d. prezident al Consiliului, într-alta armatei permanente de
prezidentul Camerii legiuitoare" a României.
Dacă cuvintele d-lui D. Brătianu n-ar fi trecut peste marginile acestei ţări puţin ne-ar păsa: noi românii ne
cunoaştem unii pe alţii şi ne esplicăm foarte lesne cuvintele d-lui prezident al Consiliului, care, vorbind majorităţii sale
şi reprezentaţiunii ţării, compuse de dd . Serurie, Pătărlăgeanu, Sim . Mihălescu, Carada etc., zice cu durere: ,,În ţara