Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

amară a sistemului de pân' acum , să-i fie de bine. Noi credem însă că un sistem care, oricât s-ar îmbogăţi patrioţii, are
de rezultat moartea reală a unei naţii e tot ce se poate mai rău şi mai ucigaş ca sistem.
Dar care e originea comună a acestor rele Declasarea, zicem noi, înmulţirea peste măsură a oamenilor ce trăiesc
din munca aceleiaşi sume de producători . În alte ţări clasele superioare compensează prin munca lor intelectuală munca
materială a celor de jos. Întrebăm daca cele patru clase primare şi cursul de violoncel a d-lui Costinescu compensează
zecile de mii de franci ce acest consumator le ia pe an, evident din munca altora. Înaintarea pe scara societăţii române
nu este dar datorită meritului, ştiinţei, activităţii; ci un leneş ignorant care învârteşte şurupuri patriotice ajunge prin
intrigă şi neadevăr oriunde pofteşte.
Aceşti oameni declasaţi sunt totodată instrumentele cele mai bune, pentru că cele mai coruptibile , cu cari se
servesc străinii pentru a exploata ţara, populaţiile ei autohtone.
Iată nervul răului în contra căruia nu ajută nici proclamarea Independenţei, nici coroana de oţel a regelui, nici
ridicarea creditului visteriei , bazat pe cunoştinţa că statul român are bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstrăinat,
nici frazele patriotice.
Voiţi bani cu 3 la sută Vindeţi moşiile statului la companii străine şi-i veţi avea. Aceasta nu va dovedi însă că
din sine însuşi poporul românesc se dezvoltă, că el însuşi se bucură în plenitudine de măreaţa moştenire pe care i-au
lăsat-o harnicii şi vitejii lui străbuni.
[8 mai 1881]
[,,F . KANITZ, SCRIITOR …"]
F . Kanitz, scriitor care-a publicat pân' acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică,
surprins de ştirea că macedoromânii au hotărît să se opuie cedării teritoriului lor, face în ,,Gazeta generală" din
Augsburg următoarea descriere a acelei interesante părţi a poporului nostru.
Iarăşi răsare pe neaşteptate o piatră din mosaicul pestriţ de popoare din Orientul Europei. Românii aşezaţi la marginea
Greciei au protestat energic la sultanul în contra cesiunii teritoriului lor şi iau o atitudine contrarie regatului elin .
Cine sunt aceşti macedoromâni cari apar deodată în scena politică Cari sunt posesiunile lor Cât de mare li-i numărul
lată întrebări ce s-au pus adesea în zilele din urmă; descrierea de mai la vale va interesa poate pe cititor daca voi zice, anticipând ,
că românul macedonean sau ţinţarul formează un important element de cultură în Turcia
Postul cel mai înaintat spre nord al acestei interesante ramure de români de sud se află în Viena; fondatorii firmelor
europene Sina, Dumba, Tirka , învăţatul Karajan ş.a. sunt macedoromâni. Lumea-i lua drept greci, căci puţin se ştia despre
macedoromâni, şi poate că profesorul din Halle , Thumann , dac' ar trăi, ar putea să spună şi azi că acum o sută de ani: ,,Ştiu
profesori de istorie cărora nu le-a fost cunoscută nici existenţa lor".