Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Acest bărbat politic îi spunea M. Sale că nu trebuie să primească cu ochii închişi o organizare pusă la cale într-o
singură noapte de către doi demagogi, ci să ceară timp de reflecţie, să studieze ţara, să ceară consilii de la oameni
obicinuiţi cu conducerea statului şi să propună acele modificări ale proiectului de Constituţie cari ar fi absolut necesare
pentru o dezvoltare regulată şi organică a ţării. M. Sa părea la început dispus să asculte aceste consilii; dar, împins pe
de-o parte de presiunea demagogiei, pe-atunci atotputernică, necunoscător de ţară pe de altă parte, a primit proiectul
astfel cum s-a votat de Adunare. Cu toate astea e de natura oricărui pact ca amândouă părţile să puie reciproc condiţii şi
ca stipulaţiunea lui definitivă să fie rezultatul unor concesiuni reciproce.
Cu câţiva ani în urmă M. Sa a recunoscut că acel om de stat a fost singurul care a voit serios şi binele ţării şi al
tronului. Dar era prea târziu . Declasarea , ridicarea în sus a existenţelor catilinare se consumase repede; statul roman
era condamnat de-a se vedea stăpânit de Caradale şi de Costineşti, de ignoranţa împreunată cu specula intereselor
publice.
[30 aprilie 1881]
[„ CITITORII ÎŞI VOR FI ADUCÂND AMINTE..."]
Cititorii îşi vor fi aducând aminte că n-am făcut un prognostic tocmai strălucit calităţilor intelectuale ale
actualului prezident de Consiliu. Deşi cam demult d. Dim.. Brătianu nu se mai arătase în avanscena vieţii publice,
preferând a-şi ascunde în semiumbra misiunilor diplomatice şi extraordinare pretinsele sale calităţi de om de stat,
ţineam minte din trecutul d-sale de ministru de resort că tocmai lux ecclesiae nu este, că nici iarba de puşcă n-o
inventase ; nici suferise durerile de naştere ale vreunui mare adevăr, dureri ce nu sunt a se confunda nici cu migrena ,
nici cu guturaiul .
şi 'ntr-adevăr discursul program al d-lui prezident de Consiliu a venit să confirme numaidecât părerea noastră.
Câteva pasaje din acesta vor arăta cititorului inteligent aluatul din care e frământat omul nostru de stat.
D-lor deputaţi, permiteţi-mi mai întâi a vă oferi toate mulţumirile mele pentru măgulitoarea amiciţie cu care m-aţi onorat
şi aţi bucurat inima mea.
Maiestatea Sa Regele, ţinând seamă de dorinţa exprimată de mulţi din dv., a binevoit a mă însărcina cu formarea noului
minister, care are onoarea a se prezenta astăzi înaintea d-voastră.
După această introducere, d-sa urmează cu citirea mesajului regal de numire a ministerului, cu n-rul de registru
cu tot.
Întrebarea e când , unde, cum d. Brătianu a fost onorat c-o măgulitoare amiciţie din partea deputaţilor şi când
mulţi dintre aceştia şi-au esprimat dorinţa de care M. Sa Regele a ţinut seamă. D. prezident de Consiliu ştie desigur că
ceea ce se petrece îndărătul culiselor ca tripotaj , ceea ce pune la cale d. C.A. Rosetti în complicitate cu onor. Carada nu
suferă deloc lumina unei serioase şi demne publicităţi . Numai o amiciţie public mărturisită prin susţinerea
ministeriului, numai o dorinţă oficial esprimată a majorităţii de a-l avea prezident de Consiliu, numai o cerere oficială a
Adunării în favorul d-sale pe lângă M. S. Regele puteau fi obiectul unei mulţumiri publice, obiectul celor dendâi vorbe
ale celui dendâi ministru în întâiul cabinet al noului regat. A aduce într-un discurs program mulţumiri pentru ceea ce s-a
petrecut la Herdan ori în alt birt , unde nu se adună liberalii în calitate de oameni publici, ci într-aceea de consumatori
de băuturi, e, după a noastră părere, o necuviinţă.
Dar iată cum urmează d. prim ministru :
Acum, d-lor deputaţi, negreşit că voiţi să vă dau citire programului nostru ministerial. Mai mult decât oricine, eu doream să
facem un program, eu mai cu seamă, care nu ştiu vorbi, doream să vă arăt că mă pricep puţin la scris.
În adevăr, nu sunt vorbitor , dar răul nu este aşa de mare, fiindcă sunt destui vorbitori , oratori, sirene, pe băncile Adunării
şi poate chiar pe banca ministerială. Dar, cu toată mâncărimea ce aveam de a aşterne un program, m-am stăpânit şi nu l-am făcut, şi
iată pentru ce: în viaţa mea am avut fericirea ca niciodată nimeni să nu-mi zică că nu crede ceea ce i-am spus; şi-mi era teamă ca de
astă dată să nu pat acest neajuns, cu atât mai grav că el ar fi venit din partea întregei naţiuni prin reprezentanţii săi.
În adevăr, programele s-au cam deocheat . Pentru aceste motive am crezut că e mai bine să schimbăm sistema şi, în loc să vă
promit acum cîte în lună şi cîte în stele într-o frumoasă programă, mai bine, să am să vă dau seamă peste câteva luni de ceea ce voi fi