06.01.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

condus soarta rasei engleze, care-n două sute de ani au ajuns a fi cea mai răspândită , mai puternică şi mai avută din<br />

rasele europene.<br />

Cumcă tot ce e organic e menit morţii e sigur; deci şi statele şi formaţiunile etnice. Cestiunea e în ce condiţii un<br />

stat trăieşte mult şi în ce condiţii boleşte şi cade repede. De cîte ori vom deschide istoria vom vedea însă că statele scad<br />

şi mor sau prin demagogie, sau prin despotism , şi că existenţa normală şi regulată, asigurarea celei mai mari libertăţi de<br />

dez<strong>vol</strong>tare e oligarhia celor drepţi prin caracter, sprijiniţi de cei înzestraţi cu minte.<br />

Nicicând , dar absolut nicicând n-a existat rivalitate între aristocraţia de naştere şi aristocraţia intelectuală; dar<br />

amândouă . acestea au aflat adesea un duşman în aristocraţia averii mobiliare, a banului. Posesiunea acestuia se<br />

datoreşte unei mişcări universale, cosmopolite a bunurilor; întâmplarea şi adeseori calităţi rele favorizează câştigarea<br />

lui; oamenii pe cari el [î ]i ridică n-au nevoie de nici una din laturile cari dau mărime fiinţei omeneşti, nici de caracter,<br />

nici de inteligenţă.<br />

La români îndeosebi observăm cea mai mare putere politică şi relativ cea mai mare avere în timpii oligarhiei , în<br />

timpul dinaştilor munteni şi moldoveni. Îndată ce ridicarea pe scara socială nu se mai datoreşte caracterului, ci altor<br />

aptitudini, statele încep să dea îndărăt, până ce în fine cad cu totul sub domnia turcească, reprezentată prin fanarioţi. În<br />

timpul de cădere vedem domnia cumpărându-se cu bani, cu tribut şi pescheş , şi tot în timp de cădere, conchidem,<br />

partidul roşu cumpără puterea de la străini prin concesia Strousberg, tot în timp de cădere se cumpără stăpânirea<br />

politică în ţară, dându-se 60 la sută pe hârtii ce nu făceau decât 20 la sută.<br />

,,Românul" zice:<br />

Aşadar pentru aceşti pretinşi boiari a mă răscumpăra din robie (Strousberg).este mai rău decât a plăti mereu ca rob<br />

E robie Stroussberg Asta voiam s-o ştim şi noi din gura ,,Românului". Actul de robie a fost convenit de d.<br />

Brătianu cu călcarea Constituţiei, fără votul Corpurilor legiuitoare şi pus în lucrare în contra unui vot formal al<br />

Senatului.<br />

,,Românul", înciudat de adevărurile aspre ce le spunem partidului său, are naivitatea de a da dreptei<br />

conservatoare pe ilustrul Crawley ca revers al ilustrului Strousberg. Foaia oficioasă binevoieşte a uita că atât guvernul<br />

cât şi dreapta Camerei au fost contra lui Crawley şi că concesia se datoreşte unor elemente cari au stat mai târziu alături<br />

în guvern cu d. Brătianu sub nume de centralişti sau de liberali. Nu învinovăţim aci pe cei amăgiţi, între cari sunt mulţi<br />

oameni onorabili, dar ,,Românul" ştie foarte bine că amăgitorii adevăraţi au fost escluşi din Camera conservatoare, sub<br />

alt pretext poate, dar ştiind toată lumea pentru ce.<br />

Dar fiindcă e vorba de efectele declasării generale şi a ridicării cafenelelor în Adunări, rezumate toate sub<br />

numirea de sistem liberal, vom arăta pe scurt efectele acestui sistem.<br />

D-nii de la ,,Românul" ne spun că poporul sub sistemul vechi era robit, sărac, la discreţia oricui. Noi o negăm<br />

aceasta; dar în sfârşit să admitem că aşa ar fi fost. Să vedem ce lumini revarsă statistica asupra acelei robii.<br />

Locuitori erau în ţară:<br />

La 1844 . . . . . . . . . . . . .3 şi jum [ătate ] milioane;<br />

La 1854 . . . . . . . . . . . . .4 milioane;<br />

La 1859 . . . . . . . . . . . . .4 şi jum [ătate ] milioane.<br />

La 1859 mureau 57 la sută de născuţi ; la 1878 mor 101,7/10 la sută de născuţi .<br />

Iată dar un popor robit care sporea repede sub reacţiunea împilătoare , şi care scade repede, sub domnia unei<br />

înfiorătoare mortalităţi , dar sub regimul îngăduitor al libertăţii.<br />

Ciudată pare a fi fost robia neamului românesc.<br />

Care să fie însă cauza acestei scăderi <br />

Noi credem că următoarea. Boierii erau puţini, erau avuţi, nu costau aproape nimic din munca publică, dovadă<br />

ridicolele bugete ale domniilor naţionale. Liberali şi patrioţi de meserie, cari trăiesc de la ţară, sunt câtă frunză şi iarbă,<br />

plus milionul de străini imigrat pe căile ferate Stroussberg, cari, împreună cu declasaţii societăţii române, formează<br />

clasele consumatoare faţă cu singurul producător, ţăranul. Sânteţi scumpi împreună cu prietenii d-voastră cu tot,<br />

onorabili patrioţi!<br />

O mai crudă ironizare a întregului sistem al declasării decât aceste câteva cifre nu se mai poate.<br />

,,Noua Românie liberă şi independinte , noul rigat făptuit prin eroismul românilor" are un mic cusur . Mănâncă<br />

români şi naşte străini şi patrioţi de meserie.<br />

,,Românul" zice că roşii au guvernat puţin în ţară. E foarte adevărat, dar oare ceea ce fac roşii într-o zi poate<br />

cineva desface într-o sută de ani Un nebun aruncă o piatră, zice proverbul, şi o sută de 'nţelepţi nu pot s-o scoată.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!