Mihai Eminescu, Opere vol XII, Publicistica

ăscumpărării, o Cameră în care există tainice biurouri de împământenire , unde cu bani peşin fiece izraelit
de treabă poate câştiga onoarea şi avantajele cetăţeniei române fără a fi îndeplinit condiţiile înscrise în Constituţie
Auzi, dizolvată o Cameră care, fără rezistenţa opoziţiei întrunite, era să împământenească propunerea Costinescu cu
toate urmările şi categoriile ei Se poate ca ţara să uite atâta merit, să uite că, patrioţii o iubesc atât încât fiecare din ei
ia cîte trei, patru, ba zece funcţii chiar pe umerele lor de Ercul , şi aceasta ... purtând şi greutatea lefurilor, pe lângă acea
a funcţiilor Se poate să uite ţara cum patrioţii şi-au creat retribuţiuni de cîte 24, 30, 40 de mii de franci, ba la tutunuri ,
ba la drumuri de fier, ba la bancă şi să voiască , dizolvarea unui Parlament, nu! unei grădini de Parlament, grădină
model, zoologică, unde toate apetiturile organice sunt reprezentate, începând cu nestinsa sete de profit a republicanilor
de la Ploieşti şi încheind cu virtutea jocului de bursă, pentru titluri 6 la sută
Ce bine bunăoară s-a purtat Camera actuală în cestiunea evreilor
Trebuie s-o credem; ,,Românul" o zice:
Absurditatea că maioritatea ar fi voit împământenirea în masă sau chiar pe categorii este vădită; daca ea ar fi voit în adevăr
aceasta, ar fi făcut-o, deoarece era maioritate.
Auzi d-ta Va să zică era maioritate şi putea face orice poftea. Da, în adevăr era maioritate, dar nu maioritate de
revizuire, nu 2/3. Aci e aci, onorabililor. Daca roşii ar fi avut două treimi în Adunări, nu categoriile , întreg paragraful
Tractatului de la Berlin trecea în Constituţie. D-nii redactori ai ,,Românului" cată să-şi aducă aminte că d. Lascar
Catargiu a spus în Senat verde: ,,Ţara nu vrea să dea nimic, formulaţi propunerea dv.". Era o tocmeală lungă între ţara,
care nu voia să dea nimic şi între maioritatea roşie (simplă, nu de două treimi ), care voia să dea totul. Nu propunerea
maiorităţii , cunoscută sub numele de categoriile Costinescu, au fost admisă de Adunări, ci, pentru a se avea
unanimitatea , s-au stors de la opoziţie minimul posibil, împământenirea personală pe baza unor condiţii înscrise în
Constituţie. Numai minimul posibil, formulat de deputaţi opoziţionali din Iaşi, au putut întruni maioritatea necesară. Cu
simpla maioritate roşie Camera era constituţional incapabilă de-a da vro hotărâre ; ar fi trebuit deci dizolvată din nou. O
asemenea disoluţiune a Adunării de revizuire ar fi însemnat căderea roşiilor de la guvern. Iată ceea ce trebuie să cugete
onor. redactori ai ,,Românului", dumnealor cari au propus categoriile . Astfel opoziţia singură au fost la înălţimea ei; ea
a renunţat de-a face din cestiune o cestiune ministerială; ea a susţinut guvernul spre a dovedi că, faţă chiar cu guvernul
cel mai dispus de-a face serviciile străinătăţii, ţara tot are mijlocul de-a nu acorda nimic, că n-a ajuns ca acela care de
frică se sinucide. Cremieux să fi fost prim ministru , pe Cremieux l-am fi mănţinut, pentru a-i dovedi lui şi stăpânilor
lui că nu poate face nimic.
În orice caz opoziţia n-a câştigat nimic din toată afacerea. Dar oare tot astfel stă cu roşii La moment s-au înţeles
cu străinii pentru a pune preţ pe recunoaşterea votului ţării, la moment a venit la ordinea zilei răscumpărarea, din care
au câştigat acţionarii străini şi patrioţii improvizaţi acţionari peste noapte. Să cităm oare averile făcute peste noapte de
foşti miniştri, de deputaţi, de gazetari roşii Şi cum numea ,,Românul" cestiunea răscumpărării Cea mai populară
cestiune din România, şi îndrăznea a o spune aceasta în acelaşi moment în care d. Brătianu declara în Senat că
răscumpărarea era impusă de din afară, tot astfel precum Strousberg fusese odinioară impus de la Berlin şi Viena.
Ce patriotism şi ce înţelepciune, ce sacrificiu a fost la mijloc Aţi ştiut că, dacă veţi rezolva cestiunea izraelită în
modul cel mai favorabil cu putinţă pentru străinătate, veţi rămânea la putere şi veţi avea foloasele răscumpărării.
Aşa s-a şi întâmplat . Aţi stors de la ţară cât aţi putut stoarce pentru evrei şi aţi deschis apoi triumfători era
răscumpărării, încurcată până azi. Pe de o parte deci aţi fost siliţi a nu da decât minimul posibil pentru a nu fi trimişi
acasă pentru incapacitate constituţională de a rezolva cestiunea izraelită; pe de alta, odată rezolvată , v-aţi cumpărat
rămânerea la putere pentru câţiva ani prin cestiunea căilor ferate! De ce vă zicem oare noii fanarioţi Pentru că
cumpăraţi puterea prin tribut mascat, plătit când uneia când alteia dintre puterile străine.
[23 aprilie 1881]
[„ ZILELE DIN URMĂ..."]
Zilele din urmă s-au răspândit , cum ştim, mai multe ştiri de mare senzaţie asupra stării de lucruri din Rusia. Din
acele stări rezultă că împărăteasa este rău bolnavă în urma impresiei oribile ce i-a cauzat ştirea despre executarea celor
cinci nihilişti; că împăratul este căzut într-o criză morală care l-a făcut să părăsească afacerile şi să stea închis în
castelul de la Gaştina ; că s-ar fi prins o cutie cu dinamită ascunsă într-un car cu fân ce intra în castelul imperial; că