Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj
Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România trebuiesc colectate o dată la fiecare două zile în lunile de vară şi o dată la trei zile în lunile de iarnă. Deşi sunt bine intenţionate, aceste cerinţe legale reduc flexibilitatea serviciilor de colectare de a se adapta la cerinţele actuale ale clienţilor şi poate fi un factor care să restricţioneze abilitatea autorităţilor locale de a extinde aria de acoperire a serviciilor. Cerinţele legale restricţionează opţiunea de reducere a frecvenţei colectării ca şi mijloc de îmbunatăţire a eficienţei, totuşi, stabileşte un obiectiv reper pentru asigurarea serviciului. Trebuie notat că serviciul de colectare containerelor cu o frecvenţă zilnică de la blocuri este în exces faţă de cerinţele legale şi, deşi este considerat un factor important în promovarea acceptabilităţii publicului şi voinţa de a plăti, vor apărea economii dacă aceste containere vor fi golite din două în două zile. Aceste economii vor îmbunătăţi abilitatea autorităţilor publice şi cetăţenilor de a-şi permite o tratare mai bună a deşeurilor şi un serviciu de depozitare mai bun şi totodată să deschidă calea spre colectarea selectivă a deşeurilor. Un aspect important în îmbunătăţirea eficienţei ar fi continuarea investiţiilor în modernizarea flotei de vehicule şi de a furniza containerele corespunzătoare. Experienţa implementării unui sistem Eurobin a fost favorabilă. Inlocuirea progresivă a containerelor (skips) din oţel cu containere mult mai manevrabile este o componentă importantă pentru zonele urbane ale judeţului Gorj. Este important de planificat aprovizionarea cu containere proprietate personală a gospodăriilor. Modernizarea serviciilor de colectare a deşeurilor, totuşi, necesită mult timp şi o creştere considerabilă a conştientizării publicului. Pentru Zonele rural, implementarea principiilor Directivei Cadru Deşeuri va necesita, de-a lungul timpului, înfiinţarea de servicii de colectare a deşeurilor în sate pentru a se asigura faptul că toate deşeurile municipale din judeţ sunt integrate adecvat în reteaua regională de tratare şi depozitare a deşeurilor. Vor fi înfruntate provocări semnificative în înfiinţarea şi reglementarea serviciilor de colectare din zonele rurale. Infiinţarea de sisteme de colectare ieftine, bine adaptate la nivele scăzute de deşeuri, disponibilitatea şi dorinţa de a plăti, este esenţială pentru zonele rurale. Infiintarea de servicii de colectare la sate trebuie realizată în strânsă legatură cu campanii intense de conştientizare. Nu numai că localnicii vor fi nevoiţi să plătească pentru aceste servicii, de asemenea ei trebuie să fie încurajaţi şi sprijiniţi să reducă activ cantităţile de „deşeuri” prin, de exemplu, compostarea părţilor bio-degradabile ale deşeurilor. Cheia va fi oferirea unei alternative ieftine şi efective la arderea deşeurilor, îngroparea şi depozitarea la întâmplare a acestor deşeuri. 6.5 O p ţ i u n i p r i v i n d t r a n s p o r t u l d e ş e u r i l o r Deşeurile din judeţul Gorj sunt momentan depozitate în gropi de gunoi locale amplasate în apropierea oraşelor şi satelor. Pentru a implementa cerinţele legale, o parte esenţială o reprezintă înfiinţarea unei reţele regionale de tratare a deşeurilor şi de depozitare. Exista trei opţiuni pentru cum ar trebui realizat transportul deşeurilor de la locul de generare la o groapa de gunoi ecologica: • Transport direct la groapa de gunoi ecologica in aceeasi masina care a facut colectarea. • Transportul deseurilor din zona la un punct/statie de transfer pentru incarcare ulterioara şi transferul la o distanta mai mare - 86 -
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România combinatie intre transferul direct la groapa de gunoi ecologica de la satele şi orasele vecine şi transportul prin intermediul statiilor de transfer de la orase şi sate mai departe catre groapa de gunoi regionala. Decizia daca masinile de colectare a deseurilor sa transporte direct la locurile de depozitare trebuie luata pe baza costurilor de transport. Scopul unei statii/punct de transfer este de a maximiza economiile facute la transportul local şi in special sa permita masinilor sa se intoarca şi sa efectueze mai multe runde de colectare. 6.6 O p ţ i u n i p e n t r u r e c i c l a r e a d e s e u r i l o r d i n a m b a l a j e Conform HG 621/ 2005 modificată prin HG 1872/ 2006 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, ţintele privind recuperarea şi reciclarea acestor materiale au fost explicitate în capitolul 4. Următoarele consideraţii generale merită subliniate: • pentru atingerea reducerii cantităţii totale de deşeuri depozitate cu ajutorul unei selecţii optime a colectării deşeurilor şi facilităţilor de tratare; • pentru îmbunătăţirea tratării deşeurilor în vederea recuperării, manevrarea deşeurilor, eliminarea componentelor periculoase, minimizarea cantităţilor finale depozitate (permanent). Materialele reciclabile generate în judeţul Gorj includ hârtie, cartoane, sticlă, plastic şi metale. Principalele probleme de management legate de acestea se referăla: • oportunitatea de a extinde viaţa amplasamentelor de depozitare a deşeurilor prin reciclarea acestor materiale; • oportunitatea de a crea oportunităţi economice din reciclarea acestor materiale. • costul relativ al materialelor reciclabile faţă de alte opţiuni de management. • pentru a conserva resursele naturale şi proteja mediul. "Reciclarea" se referă la folosirea unui material folosit (ex. deşeu) în cadrul unui proces de fabricare. Intr-un context de management al deşeurilor, totuşi, „reciclarea” se referă la acţiuni care înlatură materialele reciclabile din fluxul de deşeuri şi pregătirea acestor materiale, după cum este cazul, pentru vânzarea către un procesator. La „nivel de concept”, opţiunea tehnologică ce trebuie luată în calcul este dacă materialele reciclabile trebuiesc separate mecanic sau manual de cele ne-reciclabile; această problemă este luată în considerare în cazul opţiunilor prezentate mai jos: Exista patru opţiuni pentru reciclare: • separarea de către generator ("separare la sursă") a materialelor reciclabile individual pentru colectarea separată a fiecărui material. • separarea la sursă a materialelor „reciclabile uscate” şi colectarea separată împreună a tuturor materialelor reciclabile pentru sortare la un centru specializat. • sortarea deşeurilor amestecate la un amplasament central. Sunt două metode ce pot fi folosite pentru implementarea separării la sursă a reciclabilelor individual: - 87 -
- Page 35 and 36: Reziduuri 5079 t Planul Judeţean d
- Page 37 and 38: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 39 and 40: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 41 and 42: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 43 and 44: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 45 and 46: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 47 and 48: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 49 and 50: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 51 and 52: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 53 and 54: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 55 and 56: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 57 and 58: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 59 and 60: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 61 and 62: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 63 and 64: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 65 and 66: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 67 and 68: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 69 and 70: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 71 and 72: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 73 and 74: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 75 and 76: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 77 and 78: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 79 and 80: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 81 and 82: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 83 and 84: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 85: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 89 and 90: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 91 and 92: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 93 and 94: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 95 and 96: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 97 and 98: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 99 and 100: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 101 and 102: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 103 and 104: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 105 and 106: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 107 and 108: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 109 and 110: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 111 and 112: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 113 and 114: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 115 and 116: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 117 and 118: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 119 and 120: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 121 and 122: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 123 and 124: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 125 and 126: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 127 and 128: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 129 and 130: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 131 and 132: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 133 and 134: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 135 and 136: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
<strong>Planul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestiune a Deşeurilor <strong>pentru</strong> Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> – 2008<br />
REC România<br />
combinatie intre transferul direct la groapa <strong>de</strong> gunoi ecologica <strong>de</strong> la satele şi orasele<br />
vecine şi transportul prin intermediul statiilor <strong>de</strong> transfer <strong>de</strong> la orase şi sate mai <strong>de</strong>parte<br />
catre groapa <strong>de</strong> gunoi regionala.<br />
Decizia daca masinile <strong>de</strong> colectare a <strong>de</strong>seurilor sa transporte direct la locurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare<br />
trebuie luata pe baza costurilor <strong>de</strong> transport. Scopul unei statii/punct <strong>de</strong> transfer este <strong>de</strong> a<br />
maximiza economiile facute la transportul local şi in special sa permita masinilor sa se<br />
intoarca şi sa efectueze mai multe run<strong>de</strong> <strong>de</strong> colectare.<br />
6.6 O p ţ i u n i p e n t r u r e c i c l a r e a d e s e u r i l o r d i n a m b a l a j e<br />
Conform HG 621/ 2005 modificată prin HG 1872/ 2006 privind gestionarea ambalajelor şi<br />
<strong>de</strong>şeurilor din ambalaje, ţintele privind recuperarea şi reciclarea acestor materiale au fost<br />
explicitate în capitolul 4.<br />
Următoarele consi<strong>de</strong>raţii generale merită subliniate:<br />
• <strong>pentru</strong> atingerea reducerii cantităţii totale <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong>pozitate cu ajutorul unei selecţii<br />
optime a colectării <strong>de</strong>şeurilor şi facilităţilor <strong>de</strong> tratare;<br />
• <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea tratării <strong>de</strong>şeurilor în ve<strong>de</strong>rea recuperării, manevrarea <strong>de</strong>şeurilor,<br />
eliminarea componentelor periculoase, minimizarea cantităţilor finale <strong>de</strong>pozitate<br />
(permanent).<br />
Materialele reciclabile generate în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> includ hârtie, cartoane, sticlă, plastic şi<br />
metale.<br />
Principalele probleme <strong>de</strong> management legate <strong>de</strong> acestea se referăla:<br />
• oportunitatea <strong>de</strong> a extin<strong>de</strong> viaţa amplasamentelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a <strong>de</strong>şeurilor prin<br />
reciclarea acestor materiale;<br />
• oportunitatea <strong>de</strong> a crea oportunităţi economice din reciclarea acestor materiale.<br />
• costul relativ al materialelor reciclabile faţă <strong>de</strong> alte opţiuni <strong>de</strong> management.<br />
• <strong>pentru</strong> a conserva resursele naturale şi proteja mediul.<br />
"Reciclarea" se referă la folosirea unui material folosit (ex. <strong>de</strong>şeu) în cadrul unui proces <strong>de</strong><br />
fabricare. Intr-un context <strong>de</strong> management al <strong>de</strong>şeurilor, totuşi, „reciclarea” se referă la<br />
acţiuni care înlatură materialele reciclabile din fluxul <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri şi pregătirea acestor<br />
materiale, după cum este cazul, <strong>pentru</strong> vânzarea către un procesator. La „nivel <strong>de</strong> concept”,<br />
opţiunea tehnologică ce trebuie luată în calcul este dacă materialele reciclabile trebuiesc<br />
separate mecanic sau manual <strong>de</strong> cele ne-reciclabile; această problemă este luată în<br />
consi<strong>de</strong>rare în cazul opţiunilor prezentate mai jos:<br />
Exista patru opţiuni <strong>pentru</strong> reciclare:<br />
• separarea <strong>de</strong> către generator ("separare la sursă") a materialelor reciclabile individual<br />
<strong>pentru</strong> colectarea separată a fiecărui material.<br />
• separarea la sursă a materialelor „reciclabile uscate” şi colectarea separată împreună a<br />
tuturor materialelor reciclabile <strong>pentru</strong> sortare la un centru specializat.<br />
• sortarea <strong>de</strong>şeurilor amestecate la un amplasament central.<br />
Sunt două meto<strong>de</strong> ce pot fi folosite <strong>pentru</strong> implementarea separării la sursă a reciclabilelor<br />
individual:<br />
- 87 -