Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj

More documents

Recommendations

Info

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România Tabel 18: Anii Gorj Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii Total Urban Rural Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold 2004 7956 8025 69 3698 3704 6 4258 4321 63 2005 5904 5700 -204 2661 2753 92 3243 2947 -296 2006 7507 6896 -611 3795 3444 -351 3712 3452 -260 Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Gorj In ceea ce priveşte localităţile izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, nici-o localitate din cuprinsul judeţului Gorj nu se regăseşte în lista stabilită de OM nr. 775 / 2006. 2.1.6. Dezvoltarea economică: activităţi economice, venitul lunar, şomajul,PIB, turism. Resurse naturale In arealul judeţului Gorj, au fost puse în evidenţă o serie de zăcăminte/ resurse minerale: cărbune (antracit, grafit, lignit inferior), petrol, gaze de sondã, marmură, calcar, argilă refractară. Fondul forestier, care ocupă 41,1 la sută din suprafaţa judeţului, asigură mari cantităţi de masă lemnoasă pentru prelucrare şi de fructe de pădure. Riscuri pentru dezastre naturale Pe teritoriul judeţului Gorj, există câteva zone degradate din cauze naturale sau cauzate de intervenţia antropică, (de ex. prin gestionarea defectuoasă a tăierilor de arbori, exploatarea terenurilor. Alunecările de teren se manifestă în zonele miniere şi petroliere, în principal datorită depozitării necorespunzătoare a sterilului. Din punct de vedere al riscului seismic, judeţul Gorj de află în zona cu gradul VII de seismicitate, fără efecte majore ale ultimelor cutremure mari. Riscul de inundaţii provine mai puţin de la râul Jiu, care este îndiguit între Rovinari şi Turceni, debitul putând fi controlat şi dirijat, şi mai mult de la creşterea temporară şi periodică a debitelor pe pâraiele care se varsă în Jiu. Asemenea fenomene s-au înregistrat în ultimii ani în comunele Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Teleşti, Godineşti, Negomir, Bolboşi şi Borăscu. Principalele ramuri economice INDUSTRIA In judeţul Gorj sunt dezvoltate următoarele ramuri industriale: • Industria prelucrării lemnului – cherestea, PAL, mobila şi alte semifabricate din lemn; - 30 -
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România • Industria extractivă – cărbune (lignit), gaze naturale şi petrol; • Industria construcţiilor de maşini şi utilaje – maşini unelte, utilaj minier, alte utilaje complexe; • Industria cauciucului – benzi transportoare de mare capacitate, alte produse tehnice pentru ramuri conexe ale industriei; • Industria materialelor de construcţii – ciment, cărămidă, ţiglă, alte materiale de construcţii; • Industria sticlei – produse din sticlă pentru menaj, produse din sticlă colorată, produse artistice din sticlă; • Industria uşoară – confecţii textile şi îmbrăcăminte; • Industria alimentară – carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, băuturi alcolice; • Industria bunurilor de larg consum de uz gospodăresc – diverse utilaje agricole pentru gospodării individuale, obiecte din material plastic; • Industria morăritului şi panificaţiei – pâine, produse de patiserie şi paste fainoase; • Industria seviciilor – achiziţii fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, etc. • Industria tutunului – prelucrarea tutunului, produse din tutun; • Industria energetică – producerea energiei electrice în hidrocentrale şi termocentrale. AGRICULTURA Derularea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbări importante în structura şi forma de proprietate a fondului funciar. In urma reintrării în proprietate privată a terenurilor agricole, după 1990 s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5% din totalul suprafeţei agricole a judeţului, din care 88,1 % aparţinând gospodăriilor individuale. Suprafaţa agricolă totală a judeţului a fost estimată la 225.944 ha, având următoarea structură din punct de vedere al tipului de utilizare a terenului. Tabel 19: Utilizarea terenului în judeţul Gorj Tip de utilizare a terenului Teren arabil 102656 Păşuni 81144 Fâneţe 30436 Vii şi pepiniere viticole 4473 Livezi de pomi 7220 Suprafaţă (ha) Şomajul Un alt parametru important legat de dezvoltarea economică a unui judeţ este cel al ratei şomajului. Evoluţia acestuia pentru judeţul Gorj este prezentată în tabelul următor. Se poate - 31 -
Page 1 and 2: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
Page 27 and 28: GWh Planul Judeţean de Gestiune a
Page 29: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
Page 35 and 36: Reziduuri 5079 t Planul Judeţean d
Page 81 and 82:
Planul Judeţean de Gestiune a Deş
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155 and 156:
Page 157 and 158:
Page 159 and 160:
Page 161 and 162:
Page 163 and 164:
Page 165 and 166:
Page 167 and 168:
Page 169 and 170:
Page 171 and 172:
show all

Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj