Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj
Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj Planul JudeÅ£ean de Gestionare a DeÅeurilor pentru JudeÅ£ul Gorj
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România Tabel 18: Anii Gorj Migraţia internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii Total Urban Rural Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold 2004 7956 8025 69 3698 3704 6 4258 4321 63 2005 5904 5700 -204 2661 2753 92 3243 2947 -296 2006 7507 6896 -611 3795 3444 -351 3712 3452 -260 Sursa: Directia Judeţeană de Statistică Gorj In ceea ce priveşte localităţile izolate care pot depozita deşeurile municipale în depozitele existente ce sunt exceptate de la respectarea unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, nici-o localitate din cuprinsul judeţului Gorj nu se regăseşte în lista stabilită de OM nr. 775 / 2006. 2.1.6. Dezvoltarea economică: activităţi economice, venitul lunar, şomajul,PIB, turism. Resurse naturale In arealul judeţului Gorj, au fost puse în evidenţă o serie de zăcăminte/ resurse minerale: cărbune (antracit, grafit, lignit inferior), petrol, gaze de sondã, marmură, calcar, argilă refractară. Fondul forestier, care ocupă 41,1 la sută din suprafaţa judeţului, asigură mari cantităţi de masă lemnoasă pentru prelucrare şi de fructe de pădure. Riscuri pentru dezastre naturale Pe teritoriul judeţului Gorj, există câteva zone degradate din cauze naturale sau cauzate de intervenţia antropică, (de ex. prin gestionarea defectuoasă a tăierilor de arbori, exploatarea terenurilor. Alunecările de teren se manifestă în zonele miniere şi petroliere, în principal datorită depozitării necorespunzătoare a sterilului. Din punct de vedere al riscului seismic, judeţul Gorj de află în zona cu gradul VII de seismicitate, fără efecte majore ale ultimelor cutremure mari. Riscul de inundaţii provine mai puţin de la râul Jiu, care este îndiguit între Rovinari şi Turceni, debitul putând fi controlat şi dirijat, şi mai mult de la creşterea temporară şi periodică a debitelor pe pâraiele care se varsă în Jiu. Asemenea fenomene s-au înregistrat în ultimii ani în comunele Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Teleşti, Godineşti, Negomir, Bolboşi şi Borăscu. Principalele ramuri economice INDUSTRIA In judeţul Gorj sunt dezvoltate următoarele ramuri industriale: • Industria prelucrării lemnului – cherestea, PAL, mobila şi alte semifabricate din lemn; - 30 -
Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România • Industria extractivă – cărbune (lignit), gaze naturale şi petrol; • Industria construcţiilor de maşini şi utilaje – maşini unelte, utilaj minier, alte utilaje complexe; • Industria cauciucului – benzi transportoare de mare capacitate, alte produse tehnice pentru ramuri conexe ale industriei; • Industria materialelor de construcţii – ciment, cărămidă, ţiglă, alte materiale de construcţii; • Industria sticlei – produse din sticlă pentru menaj, produse din sticlă colorată, produse artistice din sticlă; • Industria uşoară – confecţii textile şi îmbrăcăminte; • Industria alimentară – carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, băuturi alcolice; • Industria bunurilor de larg consum de uz gospodăresc – diverse utilaje agricole pentru gospodării individuale, obiecte din material plastic; • Industria morăritului şi panificaţiei – pâine, produse de patiserie şi paste fainoase; • Industria seviciilor – achiziţii fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, etc. • Industria tutunului – prelucrarea tutunului, produse din tutun; • Industria energetică – producerea energiei electrice în hidrocentrale şi termocentrale. AGRICULTURA Derularea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbări importante în structura şi forma de proprietate a fondului funciar. In urma reintrării în proprietate privată a terenurilor agricole, după 1990 s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5% din totalul suprafeţei agricole a judeţului, din care 88,1 % aparţinând gospodăriilor individuale. Suprafaţa agricolă totală a judeţului a fost estimată la 225.944 ha, având următoarea structură din punct de vedere al tipului de utilizare a terenului. Tabel 19: Utilizarea terenului în judeţul Gorj Tip de utilizare a terenului Teren arabil 102656 Păşuni 81144 Fâneţe 30436 Vii şi pepiniere viticole 4473 Livezi de pomi 7220 Suprafaţă (ha) Şomajul Un alt parametru important legat de dezvoltarea economică a unui judeţ este cel al ratei şomajului. Evoluţia acestuia pentru judeţul Gorj este prezentată în tabelul următor. Se poate - 31 -
- Page 1 and 2: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 3 and 4: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 5 and 6: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 7 and 8: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 9 and 10: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 11 and 12: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 13 and 14: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 15 and 16: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 17 and 18: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 19 and 20: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 21 and 22: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 23 and 24: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 25 and 26: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 27 and 28: GWh Planul Judeţean de Gestiune a
- Page 29: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 33 and 34: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 35 and 36: Reziduuri 5079 t Planul Judeţean d
- Page 37 and 38: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 39 and 40: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 41 and 42: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 43 and 44: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 45 and 46: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 47 and 48: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 49 and 50: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 51 and 52: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 53 and 54: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 55 and 56: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 57 and 58: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 59 and 60: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 61 and 62: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 63 and 64: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 65 and 66: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 67 and 68: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 69 and 70: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 71 and 72: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 73 and 74: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 75 and 76: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 77 and 78: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
- Page 79 and 80: Planul Judeţean de Gestiune a Deş
<strong>Planul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestiune a Deşeurilor <strong>pentru</strong> Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> – 2008<br />
REC România<br />
Tabel 18:<br />
Anii<br />
<strong>Gorj</strong><br />
Migraţia internă <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> schimbarea domiciliului, pe medii<br />
Total Urban Rural<br />
Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold Plecaţi Sosiţi Sold<br />
2004 7956 8025 69 3698 3704 6 4258 4321 63<br />
2005 5904 5700 -204 2661 2753 92 3243 2947 -296<br />
2006 7507 6896 -611 3795 3444 -351 3712 3452 -260<br />
Sursa: Directia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Gorj</strong><br />
In ceea ce priveşte localităţile izolate care pot <strong>de</strong>pozita <strong>de</strong>şeurile municipale în <strong>de</strong>pozitele<br />
existente ce sunt exceptate <strong>de</strong> la respectarea unor preve<strong>de</strong>ri ale Hotărârii Guvernului nr.<br />
349/2005 privind <strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>şeurilor, nici-o localitate din cuprinsul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> nu se<br />
regăseşte în lista stabilită <strong>de</strong> OM nr. 775 / 2006.<br />
2.1.6. Dezvoltarea economică: activităţi economice, venitul lunar, şomajul,PIB, turism.<br />
Resurse naturale<br />
In arealul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, au fost puse în evi<strong>de</strong>nţă o serie <strong>de</strong> zăcăminte/ resurse minerale:<br />
cărbune (antracit, grafit, lignit inferior), petrol, gaze <strong>de</strong> sondã, marmură, calcar, argilă<br />
refractară. Fondul forestier, care ocupă 41,1 la sută din suprafaţa ju<strong>de</strong>ţului, asigură mari<br />
cantităţi <strong>de</strong> masă lemnoasă <strong>pentru</strong> prelucrare şi <strong>de</strong> fructe <strong>de</strong> pădure.<br />
Riscuri <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zastre naturale<br />
Pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, există câteva zone <strong>de</strong>gradate din cauze naturale sau cauzate <strong>de</strong><br />
intervenţia antropică, (<strong>de</strong> ex. prin gestionarea <strong>de</strong>fectuoasă a tăierilor <strong>de</strong> arbori, exploatarea<br />
terenurilor. Alunecările <strong>de</strong> teren se manifestă în zonele miniere şi petroliere, în principal<br />
datorită <strong>de</strong>pozitării necorespunzătoare a sterilului.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al riscului seismic, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> <strong>de</strong> află în zona cu gradul VII <strong>de</strong><br />
seismicitate, fără efecte majore ale ultimelor cutremure mari.<br />
Riscul <strong>de</strong> inundaţii provine mai puţin <strong>de</strong> la râul Jiu, care este îndiguit între Rovinari şi<br />
Turceni, <strong>de</strong>bitul putând fi controlat şi dirijat, şi mai mult <strong>de</strong> la creşterea temporară şi<br />
periodică a <strong>de</strong>bitelor pe pâraiele care se varsă în Jiu. Asemenea fenomene s-au înregistrat<br />
în ultimii ani în comunele Drăguţeşti, Fărcăşeşti, Teleşti, Godineşti, Negomir, Bolboşi şi<br />
Borăscu.<br />
Principalele ramuri economice<br />
INDUSTRIA<br />
In ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> sunt <strong>de</strong>zvoltate următoarele ramuri industriale:<br />
• Industria prelucrării lemnului – cherestea, PAL, mobila şi alte semifabricate din lemn;<br />
- 30 -