Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj

Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj

04.01.2015 Views

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România Temperatura medie multianuală variază de la +10,8ºC în zona de sud la +10.2ºC la Târgu Jiu sau +4,5 ºC la altitudinea cea mai ridicată. În ceea ce priveşte regimul pluviometric, cantitatea medie multianuală de precipitaţii variază de la 585 mm în S şi 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în zona cea mai înaltă a Lanţului Carpatic Meridional. Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele depresionare predomină vânturile dinspre sud şi sud-vest, în general frecvenţa şi intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord. Hidrologia Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), de pe o suprafaţă de peste 10000 km 2 . Reţeaua hidrografică este completată de lacuri naturale, de origine glaciară (Câlcescu, Slăveiu , Mija şi Pasărea) şi lacuri antropice, de acumulare (Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna – Motru – Tismana, acumularea Valea Sadului – Tg. Jiu, Vâja, Clocotiş, Acumularea Vădeni). Resursele de apă din judeţul Gorj cuprind: -ape de suprafaţă 349 mil. m 3 -ape subterane 15 mil. m 3 Resurse naturale si minerale Teritoriul judeţului Gorj concentrează importante resurse naturale şi minerale. Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate de formaţiunile sedimentare (cărbune, ţiţei şi gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive, în formaţiunile pliocenului, sunt exploatate în bazinele Motru, Rovinari, Jilţ şi Berbeşti. Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale, cantonate în formaţiunile mio-pliocene cutate, reprezintă una din principalele bogăţii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt localizate în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni, Stoina, Cruşeţ, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea. Subsolul judeţului este cunoscut şi pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă Baia de Fier (pârâul Galbenu) şi în zona Polovragi (râul Olteţ). Rocile utile şi materialele de construcţie, variate şi în cantităţi mari, sunt răspândite pe tot cuprinsul judeţului: calcare în zona Gureni – Peştişani şi Suseni – Dobriţa, Sohodol – Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al văii Bratcu – zăcământul Meri, în apropierea oraşului Bumbeşti – Jiu şi pe pârâul Valea Porcului. La acestea se adaugă : marne (Bârseşti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argilă refractară (Viezuroiu), argile comune (Bâlteni, Bârseşti s.a.), nisipuri şi pietrişuri, prezente în materialul aluvionar al râurilor, acumulări mai importante fiind în raza localităţilor Teleşti (Bistriţa), Bărbăteşti, Tg. Cărbuneşti (Gilort), Tg. Jiu şi Ţânţăreni (Jiu). Solurile ce caracterizează landsaftul judeţului Gorj, pot fi împărţite în trei mari categorii: soluri zonale; soluri intrazonale; soluri neevoluate. - 18 -

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008 REC România Solurile zonale – sunt cele mai frecvent întâlnite şi sunt specifice condiţiilor naturale întâlnite în judeţul Gorj. Acestea se încadrează în următoarele clase: - clasa argilovisolurilor, cu solurile: sol brun argiloiluvial; sol brun luvic; luvisol albic; planosoluri; - clasa spodosolurilor: sol negru acid; sol humicosilactic; Soluri intrazonale: - clasa combisolurilor: sol brun emezobazic; sol brun eumezobazic; sol roşu (Tera Rossa); sol brun acid; - clasa solurilor hidromorfe: lacoviste; sol gleic; sol pseudogleic; Soluri neevoluate: litosol; regosaol; protosol aluvial; sol aluvial; erodisol; coluvisol; protosol antropic; Vegetaţia Din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judeţului Gorj se încadrează în zona de pădure, zona care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului şi subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine. Din punct de vedere al vegetaţiei naturale ierboase, predomină speciile mezofite acidofile. 2.1.2. Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local, parcuri naţionale, parcuri naturale; În judeţul Gorj au fost constituite până în prezent un număr de 61 de arii naturale protejate din care: • 41 arii naturale protejate de interes naţional, incluzând un număr de 38 conform Legii nr. 5/2000, 1 conform HG nr. 1581/2005 (Parcul Naţional Defileul Jiului), 1 conform HG nr. 1143/2007 (Rezervaţia naturală Cheile şi Peştera Pătrunsa) şi 1 conform HG nr. 2151/2004 (Geoparcul Platoul Mehedinţi – Parc Natural). Între acestea sunt 2 Rezervaţii Ştiinţifice, 3 Parcuri Naţionale (printre care PN Retezat are o suprafaţă foarte mică pe teritoriul judeţului Gorj), 1 Parc Natural, 10 Monumente ale naturii şi 19 Rezervaţii naturale. De asemenea sunt arii naturale protejate incluse în arii protejate mai mari (Parcuri Naţionale şi Naturale), între care 2 Rezervaţii ştiinţifice, 3 Monumente ale naturii şi o Rezervaţie naturală; • 10 arii naturale protejate de interes judeţean (rezervaţii naturale) conform Deciziei nr. 82/1994- a Consiliului Judeţean Gorj; • 10 situri Natura 2000 – între care 8 situri de Importanţă Comunitară (SCI) conform OM nr. 776/2007 şi 2 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) conform HG nr. 1284/2007, acestea suprapunânduse în bună parte atât între ele cât şi peste suprafaţa arii lor naturale de interes naţional existente - 19 -

<strong>Planul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestiune a Deşeurilor <strong>pentru</strong> Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> – 2008<br />

REC România<br />

Solurile zonale – sunt cele mai frecvent întâlnite şi sunt specifice condiţiilor<br />

naturale întâlnite în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>. Acestea se încadrează în următoarele clase:<br />

- clasa argilovisolurilor, cu solurile: sol brun argiloiluvial; sol brun luvic;<br />

luvisol albic; planosoluri;<br />

- clasa spodosolurilor: sol negru acid; sol humicosilactic;<br />

Soluri intrazonale:<br />

- clasa combisolurilor: sol brun emezobazic; sol brun eumezobazic; sol roşu<br />

(Tera Rossa); sol brun acid;<br />

- clasa solurilor hidromorfe: lacoviste; sol gleic; sol pseudogleic;<br />

Soluri neevoluate: litosol; regosaol; protosol aluvial; sol aluvial; erodisol; coluvisol;<br />

protosol antropic;<br />

Vegetaţia<br />

Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, cea mai mare parte a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> se încadrează în zona <strong>de</strong><br />

pădure, zona care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor <strong>de</strong><br />

Quercineae, subzona fagului şi subzona pădurilor <strong>de</strong> conifere. Pe formele cele mai înalte, la<br />

peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al vegetaţiei<br />

naturale ierboase, predomină speciile mezofite acidofile.<br />

2.1.2. Arii naturale protejate: arii naturale protejate la nivel naţional şi la nivel local, parcuri<br />

naţionale, parcuri naturale;<br />

În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> au fost constituite până în prezent un număr <strong>de</strong> 61 <strong>de</strong> arii naturale protejate<br />

din care:<br />

• 41 arii naturale protejate <strong>de</strong> interes naţional, incluzând un număr <strong>de</strong> 38 conform<br />

Legii nr. 5/2000, 1 conform HG nr. 1581/2005 (Parcul Naţional Defileul Jiului), 1<br />

conform HG nr. 1143/2007 (Rezervaţia naturală Cheile şi Peştera Pătrunsa) şi 1<br />

conform HG nr. 2151/2004 (Geoparcul Platoul Mehedinţi – Parc Natural). Între<br />

acestea sunt 2 Rezervaţii Ştiinţifice, 3 Parcuri Naţionale (printre care PN Retezat are<br />

o suprafaţă foarte mică pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>), 1 Parc Natural, 10 Monumente<br />

ale naturii şi 19 Rezervaţii naturale. De asemenea sunt arii naturale protejate incluse<br />

în arii protejate mai mari (Parcuri Naţionale şi Naturale), între care 2 Rezervaţii<br />

ştiinţifice, 3 Monumente ale naturii şi o Rezervaţie naturală;<br />

• 10 arii naturale protejate <strong>de</strong> interes ju<strong>de</strong>ţean (rezervaţii naturale) conform Deciziei<br />

nr. 82/1994- a Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong>;<br />

• 10 situri Natura 2000 – între care 8 situri <strong>de</strong> Importanţă Comunitară (SCI) conform<br />

OM nr. 776/2007 şi 2 Arii <strong>de</strong> Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) conform HG nr.<br />

1284/2007, acestea suprapunânduse în bună parte atât între ele cât şi peste<br />

suprafaţa arii lor naturale <strong>de</strong> interes naţional existente<br />

- 19 -

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!