Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008
REC România
Temperatura medie multianuală variază de la +10,8ºC în zona de sud la +10.2ºC la Târgu
Jiu sau +4,5 ºC la altitudinea cea mai ridicată.
În ceea ce priveşte regimul pluviometric, cantitatea medie multianuală de precipitaţii variază
de la 585 mm în S şi 750 mm (Tg. Jiu) la peste 1500 mm în zona cea mai înaltă a Lanţului
Carpatic Meridional.
Direcţia predominantă a vânturilor este dinspre nord pe culmile înalte, iar în zonele
depresionare predomină vânturile dinspre sud şi sud-vest, în general frecvenţa şi
intensitatea lor crescând pe măsură ce ne deplasăm spre nord.
Hidrologia
Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin
colector, Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort,
Amaradia etc.), de pe o suprafaţă de peste 10000 km 2 . Reţeaua hidrografică este
completată de lacuri naturale, de origine glaciară (Câlcescu, Slăveiu , Mija şi Pasărea) şi
lacuri antropice, de acumulare (Complexul hidrotehnic şi energetic Cerna – Motru –
Tismana, acumularea Valea Sadului – Tg. Jiu, Vâja, Clocotiş, Acumularea Vădeni).
Resursele de apă din judeţul Gorj cuprind:
-ape de suprafaţă 349 mil. m 3
-ape subterane 15 mil. m 3
Resurse naturale si minerale
Teritoriul judeţului Gorj concentrează importante resurse naturale şi minerale.
Cele mai importante substanţe minerale utile sunt legate de formaţiunile sedimentare
(cărbune, ţiţei şi gaze naturale). Zăcămintele de lignit identificate în 17 strate productive,
în formaţiunile pliocenului, sunt exploatate în bazinele Motru, Rovinari, Jilţ şi Berbeşti.
Zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale, cantonate în formaţiunile mio-pliocene cutate,
reprezintă una din principalele bogăţii ale Gorjului. Principalele structuri petrolifere sunt
localizate în perimetrele Hurezani, Ţicleni, Licurici, Bustuchin, Logreşti, Stejari, Căpreni,
Stoina, Cruşeţ, Bâlteni, Vladimir, Bărbăteşti, Turburea.
Subsolul judeţului este cunoscut şi pentru rezervele de grafit care se găsesc lângă Baia de
Fier (pârâul Galbenu) şi în zona Polovragi (râul Olteţ).
Rocile utile şi materialele de construcţie, variate şi în cantităţi mari, sunt răspândite pe tot
cuprinsul judeţului: calcare în zona Gureni – Peştişani şi Suseni – Dobriţa, Sohodol –
Pocruia, Tismana ; granit în versantul stâng al văii Bratcu – zăcământul Meri, în apropierea
oraşului Bumbeşti – Jiu şi pe pârâul Valea Porcului. La acestea se adaugă : marne
(Bârseşti), dolomite (Tismana), serpentine (Pocruia), argilă refractară (Viezuroiu), argile
comune (Bâlteni, Bârseşti s.a.), nisipuri şi pietrişuri, prezente în materialul aluvionar al
râurilor, acumulări mai importante fiind în raza localităţilor Teleşti (Bistriţa), Bărbăteşti, Tg.
Cărbuneşti (Gilort), Tg. Jiu şi Ţânţăreni (Jiu).
Solurile ce caracterizează landsaftul judeţului Gorj, pot fi împărţite în trei mari
categorii: soluri zonale; soluri intrazonale; soluri neevoluate.
- 18 -