Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj

Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru Judeţul Gorj – 2008
REC România
7.4 Z o n i f i c a r e
Pentru organizarea sistemului de gestionare a deseurilor in judetul Gorj, a fost analizat şi s-au
utilizat date din proiectul “Plan de Management pentru Judeţul Gorj, România”, proiect realizat
în cadrul unei colaborări bilaterale între Consiliul Judeţean Gorj (ca şi partener român lider),
Agenţia pentru Protecţia Mediului (partener român) şi Ecorem NV (promoter flamand al
proiectului). Raportul final al proiectului a fost înregistrat în Ianuarie 2008.
Proiectul s-a concentrat, în special, în prima fază a proiectului pe detaliile tehnice (previziuni,
capacitate, proceduri operaţionale etc.) ale Planului de management integrat al Judeţului Gorj
din anul 2006 cât şi proiectele PHARE 2004 atribuite au fost analizate.
În cea de-a doua fază a proiectului, a fost determinat modul în care infrastructura proiectată
poate fi implementată într-un sistem optim de management al deşeurilor în judeţul Gorj. Ca
rezultat, au fost proiectate noi zone de colectare şi transport a deşeurilor.
Conform zonificării judeţene, la nivel local, deşeurile vor fi transportate de la fiecare localitate la
staţia de transfer aferentă zonei de colectare în care a fost încadrată. La nivel regional,
deşeurile vor fi transportate de la staţiile de transfer la depozitul regional de la Târgu-Jiu.
Zonele au fost delimitate pe baza parteneriatelor încheiate deja între comunităţi în diferite
proiecte. Astfel zonificarea la nivelul judeţului se prezintă în felul următor:
• Zona 1, incluzând depozitul regional de la Tg-Jiu, cât şi zonele urbane şi rurale
corespunzătoare;
• Zona 2, incluzând staţia de transfer de la Motru, cât şi zona rurală corespunzătoare;
• Zona 3, incluzând staţia de transfer de la Rovinari, cât şi zona rurală corespunzătoare ;
• Zona 4, incluzând staţia de transfer de la Turceni, cât şi zona rurală corespunzătoare,
precum şi o staţie de sortare la Plopşoru;
• Zona 5, incluzând staţia de transfer de la Târgu-Cărbuneşti, cât şi zonele urbane şi rurale
corespunzătoare;
• Zona 6, incluzând staţia de transfer de la Novaci, cât şi zona rurală corespunzătoare;
• Zona 7, incluzând satele care îşi vor transfera deşeurile în judeţul Dolj.
De asemenea, un criteriu important in localitatilor care nu au putut fi incluse intr-o zona
specifica, a fost distanta până la o staţie intermediară de transfer sau la depozitul regional. Ca
regulă generală, localităţile aparţinătoare unei zone specifice au fost desemnate, astfel încât
distanţa până la punctul de preluare (staţie de transfer intermediară sau depozit regional) să nu
fie mai mare de 50 km – aceasta fiind distanţa maximă pentru care eset considerată fezabilă o
staţie de transfer.
Un element extrem de important si util reiesit din proiectul bilateral este reprezentat de
propunerea privind rutele de colectare a deşeurilor, care a fost realizată utilizând instrumentele
GIS, pentru a determina rutele cele mai eficiente sau traiectoriile dintr-o varietate de „puncte de
colectare” la staţiile de transfer, iar de aici la depozitul central.
Deoarece, drumurile comunale sunt prea înguste pentru acest tip de transport, aceste drumuri
au fost excluse din baza de date pentru analiză. Pentru fiecare zonă de colectare a deşeurilor,
au fost plasate manual pe hartă puncte de colectare, fiecare corespunzând unei zone urbane.
Acestea au servit ca puncte de plecare în cadrul analizei, spre ex. date cu ajutorul cărora a fost
calculat cel mai ieftin traseu. Aplicând aceeaşi tehnică, a fost calculată ruta eficientă de la o
staţie de transfer la depozitul central.
Astfel, sunt furnizate rutele/traiectoriile optime (luând în considerare distanţa, iar pentru cele
extinse, tipul drumului) de la fiecare punct de colectare la staţia de transfer.
In cadrul prezentului PJGD, zonificarea şi rutele de colectare şi transport sunt prezentate în
Anexa 2.
- 112 -