Eveniment - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Buletin
såptåmânal PSD
Newsletter
Anul III, nr. 35 (124)
5 - 11 septembrie 2003
Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD
Rubrici
Sumar
Rela¡ii
externe
PSD
Sediul central
Palatul
Parlamentului
Palatul
Victoria
Ministere
Curier
jude¡ean
! Vizita de lucru în Fran¡a a domnului Adrian Nåstase,
primul ministru al României ....................................................... 2-15
! Reuniunea Interna¡ionalei Socialiste pentru zona Balcanilor-Tirana
Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României
la deschiderea lucrårilor ............................................................. 16
! Declara¡ia liderilor partidelor politice din Balcani, membre ale Interna¡ionalei
Socialiste - Tirana .................................................................... 16
! Interven¡ia domnului prim-ministru Adrian Nåstase în cadrul
conferin¡ei de preså sus¡inutå dupå desfå¿urarea lucrårilor
Reuniunii Interna¡ionalei Socialiste pentru zona Balcanilor – Tirana ................. 18
! Declara¡ii de preså acordate de domnul Adrian Nåstase, prim-ministru
al României, reprezentan¡ilor presei române cu ocazia participårii la lucrårile
Reuniunii Interna¡ionalei Socialiste pentru zona Balcanilor .......................... 18
! Declara¡ii de preså acordate de domnul Adrian Nåstase, prim-ministru
al României, dupå întâlnirea cu domnul Fatos Nano,
prim-ministru al Republicii Albania .................................................. 19
! Declara¡iile primului ministru al României,
domnul Adrian Nåstase, cu ocazia vizitei la SC Arctic SA Gåe¿ti
(Gåe¿ti, Târgovi¿te, 10 septembrie 2003) ............................................ 20
! Conferin¡a de preså a domnului Adrian Nåstase, pre¿edinte PSD,
dupå vizita efectuatå în jude¡ul Dâmbovi¡a (Sediul PSD Târgovi¿te,
10 septembrie 2003) ................................................................. 21
! Mesajul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României, adresat
domnului Richard Cheney, vicepre¿edintele Statelor Unite ale Americii .............. 27
! PD ¿i PNL sunt intolerante cu minoritå¡ile na¡ionale ........................... 28
! Membrii mai multor organiza¡ii locale PUR din Satu Mare au aderat la PSD ... 28
! CDR, edi¡ia 2003, se aflå sub presiunea demisiilor ............................ 28
! Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Ion Solcanu, vicepre¿edinte,
¿i Dan Matei Agathon, secretar general, dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD
(Bucure¿ti, 8 august 2003) .......................................................... 29
! Conferin¡a de preså sus¡inutå de doamna Elena Dumitru, ministrul muncii,
solidaritå¡ii sociale ¿i familiei, ¿i de domnul Dan Matei Agathon,
secretar general al PSD (9 septembrie 2003) ........................................ 33
! CDR 2003 este conduså de cei care au guvernat România
în perioada 1996-2000 .............................................................. 37
! ªedin¡a de Guvern din 4 septembrie 2003 ..................................... 38
! ªedin¡a de Guvern din 11 septembrie 2003 .................................... 39
! Comunicat de preså ............................................................ 39
! Declara¡ie a Guvernului României .............................................. 40
! Videoconferin¡a mini¿trilor Ilie Sârbu ¿i Gabriel Oprea cu prefec¡ii
¿i pre¿edin¡ii consiliilor administrative jude¡ene (Bucure¿ti, Palatul Victoria,
5 septembrie 2003) ................................................................. 41
! Ministere ........................................................................ 50
! Curier jude¡ean ................................................................. 62
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 1

Eveniment
Vizita de lucru în Fran¡a a domnului Adrian Nåstase,
primul ministru al României
La 8 septembrie a.c., domnul Adrian Nåstase, primul ministru al României, a început o vizitå de lucru de douå zile în
Fran¡a.
Vizita constituie un eveniment de marcå în ansamblul contactelor româno-franceze de nivel, deoarece a inclus, pe lângå
convorbirile cu premierul Jean-Pierre Raffarin, participarea ¿efilor celor douå executive la inaugurarea Forumului francoromân
de personalitå¡i la Paris ¿i la lucrårile Forumului Cooperårii Descentralizate în localitatea Villefranche-de-Rouergue
(departamentul Aveyron).
Forumul franco-român de personalitå¡i a fost conceput ca o instan¡å neguvernamentalå, larg reprezentativå pentru societå¡ile
celor douå ¡åri, menitå så ac¡ioneze pentru generalizarea unei imagini favorabile României în societatea francezå,
prin valorificarea atuurilor specifice ¡årii noastre ¿i a valen¡elor parteneriatului special dezvoltat între cele douå state.
Forumul Cooperårii Descentralizate, care s-a desfå¿urat la Villefranche-de-Rouergue în perioada 8 – 9 septembrie a.c., se
constituie într-un instrument de consolidare a parteneriatului la nivelul colectivitå¡ilor teritoriale, deja existent între România
¿i Fran¡a, ¿i ¿i-a propus så faciliteze transferul de expertizå relevantå ¿i så promoveze practicile bunei guvernåri în materie
de reformå a administra¡iei publice. Interac¡iunea participan¡ilor a fost stimulatå de faptul cå Fran¡a este primul partener al
României în ceea ce prive¿te cooperarea la nivelul administra¡iei publice locale.
Dialogul dintre premierii celor douå ¡åri s-a desfå¿urat sub auspiciile parteneriatului special româno-francez, care asigurå
o dinamicå ascendentå dezvoltårii ansamblului raporturilor bilaterale. Discu¡iile s-au axat pe aspecte ale actualitå¡ii agendei
bilaterale, cu accent pe dimensiunea economicå, precum ¿i pe teme de interes din actualitatea europeanå ¿i interna¡ionalå,
între care viitoarea Conferin¡å Interguvernamentalå a UE, procesul de stabilizare din Irak, procesul de pace în Orientul
Mijlociu.
Programul vizitei ¿efului executivului român a cuprins ¿i o întrevedere la sediul MEDEF cu liderii unor companii
multina¡ionale de primå mårime, prilej pentru reafirmarea interesului României de a atrage mari investitori.
Delega¡ia românå conduså de premierul Adrian Nåstase s-a deplasat, totodatå, la Montpellier, unde au fost vizitate
Centrul de Cercetåri Agropolis ¿i Centrul Spitalicesc ¿i de gestiune a sistemului de sanåtate, cu scopul de a fi examinate noi
cåi de amplificare a cooperårii bilaterale în aceste douå sectoare cheie ale procesului de reformå internå.
Declara¡ii comune de preså ale prim-mini¿trilor României ¿i Fran¡ei
(Hotel Matignon, 8 septembrie 2003)
Jean Pierre Raffarin:
Doamnelor ¿i domnilor, a¿ dori în primul rând så vå spun
cå, aståzi, prietenia între România ¿i Fran¡a a fåcut un pas
foarte important. Împreunå cu domnul prim-ministru
Nåstase am avut mai multe întâlniri, aproape lunar - fåcând
o evaluare a cooperårii noastre bilaterale. Am notat cre¿terea
schimburilor, am fixat anumite obiective economice privind
mari proiecte, mari contracte, am stabilit anumite obiective
în domeniul parteneriatului privind IMM-urile, avem de
tratat ¿i un anumit numår de subiecte foarte opera¡ionale.
Dealtfel, domnul prim-ministru Nåstase se va întâlni peste
pu¡in timp cu organiza¡iile întreprinzåtorilor.
Am discutat, de asemenea, despre schimburile culturale
precum ¿i despre tot ceea ce putem face împreunå astfel încât
cele douå ¡åri ale noastre, în profunzimea con¿tiin¡elor noastre
na¡ionale, så poatå împårtå¿i întru-totul obiectivul ca în
2007 România så devinå membru deplin al Uniunii Europene.
Noi dorim ca aceastå aderare så nu fie ca o decizie venitå
pur ¿i simplu de sus, ci så fie o decizie împårtå¿itå de
popoare, pentru cå România ¿i Fran¡a sunt ¡åri prietene, sunt
apropiate la nivel intelectual ¿i creator ¿i, în acela¿i timp, în
domeniul schimburilor reciproce. Deci, în aceastå perspectivå
de a reu¿i obiectivul ”2007”, noi dorim amplificarea
schimburilor noastre inclusiv prin schimburi culturale.
În acest sens, noi avem un anumit numår de proiecte pentru
ca România så fie invitatå în Fran¡a la un mare numår de
manifeståri culturale a¿a cum Fran¡a poate fi invitatå la mari
manifeståri culturale din România.
Deci dorim så punem accentul pe douå aspecte importante.
Mai întâi, så ne organizåm pentru mobilizarea personalitå¡ilor
franco-române, pentru ca liderii, ale¿ii locali, responsabilii,
mediile culturale ¿i economice så se poatå asocia
la o dinamicå de lucru în comun. De aceea, împreunå cu
domnii Ilie Nåstase ¿i Henri Rerol, copre¿edin¡ii acestei organiza¡ii,
noi dorim så sus¡inem ini¡iativele tuturor celor care
vor så participe, så încurajeze, så stimuleze prietenia între
România ¿i Fran¡a.
A¿ dori så spun ¿i unuia ¿i celuilalt cå alian¡a sportului ¿i
a Senatului este o alian¡å fireascå în Fran¡a, binecunoscutå,
împreunå ¿i cu societatea civilå, cu responsabilii parlamentari,
cu to¡i cei care vor så men¡inå aceastå prietenie. Acesta
este, deci, un element foarte important ¿i eu doresc så putem
reuni to¡i intelectualii, to¡i creatorii, for¡ele existente, sportivi,
actori sociali ¿i economici care så apropie cele douå
popoare ale noastre. Acest lucru este foarte important.
Avem, în aceastå perspectivå, datoria de a ne asuma împreunå
obiectivul ”2007”, aceastå Europå de care suntem lega¡i
¿i care trebuie, la acest orizont, så integreze România, a¿a
cum se pregåtesc organiza¡iile europene. Pe de altå parte,
existå o altå componentå importantå a parteneriatului, anume
colectivitå¡ile teritoriale: ora¿ele, departamentele, regiunile –
este ceea ce am realizat împreunå ¿i se desfå¿oarå în prezent
în Aveyron, ¿i care mobilizeazå toate colectivitå¡ile teritoriale
– mai mult de 400 de colectivitå¡i teritoriale, care doresc
2
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
så se înfrå¡eascå, så participe la festivaluri - ini¡iative diverse
¿i variate, de înfrå¡ire culturalå, socialå, de înfrå¡ire legatå de
schimburile de tineri sau legate de ini¡iative culturale. Dorim
ca aceastå cooperare via colectivitå¡ile teritoriale så fie întåritå.
Acest Forum teritorial se desfå¿oarå timp de douå zile la
Villefranche, reunind diferi¡i parteneri, cei doi prim-mini¿tri,
cele douå Guverne care sprijinå aceastå ini¡iativå pentru
întårirea cooperårii dintre colectivitå¡ile teritoriale. Pe de o
parte personalitå¡ile, pe de altå parte colectivitå¡ile teritoriale,
vor da acest impuls pentru ca så putem avea aceastå atitudine
pozitivå în vederea reu¿itei acestui obiectiv – „2007”.
Am vorbit, de asemenea, despre marile probleme ale
lumii, împreunå cu mini¿trii de Externe, precum ¿i despre
viziunile României ¿i Fran¡ei mai ales asupra marilor subiecte
care preocupå omenirea. Aceastå guvernare mondialå
actualå în privin¡a cåreia Fran¡a se angajeazå pentru ob¡inerea
mai multor drepturi, pentru întårirea rolului ONU, pentru
un anumit numår de teme la care Fran¡a ¡ine foarte mult.
În cursul discu¡iilor a existat o prietenie bilateralå precum
¿i viziuni comune. De aceea, eu spun primului ministru
român cå aståzi mi se par a fi reunite toate condi¡iile pentru
a face un pas foarte important atât în privin¡a ini¡iativelor interne
din ¡årile noastre, cât ¿i în ceea ce prive¿te împårtå¿irea
unor viziuni comune.
Adrian Nåstase:
Domnule prim-ministru, permite¡i-mi mai întâi så vå
mul¡umesc pentru primirea pe care ne-a¡i rezervat-o. Cred cå
în ultima lunå am reu¿it så construim o rela¡ie care depå¿e¿te
constrângerile dintre guverne. Am reu¿it så încurajåm personalitå¡i
culturale, dar am reu¿it så construim ¿i o re¡ea la
nivelul ale¿ilor locali, la nivelul administra¡iei locale, ceea ce
dovede¿te cå, ceea ce am realizat aståzi, ceea ce continuåm
så facem în cadrul dialogului bilateral dar ¿i european, constituie
evolu¡ii extrem de importante.
Permite¡i-mi så adaug un element suplimentar în ceea ce
prive¿te vizita mea aici, la Paris, o altå mårturie foarte importantå
despre ceea ce am decis så realizåm în ultimul timp: am
våzut în aceastå diminea¡å prototipul viitorului automobil
Renault, care va fi lansat în România anul viitor, o ma¿inå
care se va impune pe o mare parte a pie¡ei Europei de est, la
un pre¡ interesant, cred. Pot så mårturisesc - de¿i pare un
secret dar vå pot spune - cå modelul este foarte interesant ¿i
sunt sigur cå va fi un succes. ªi acesta este un rezultat concret
al cooperårii bilaterale, o altå investi¡ie de 250 de milioane
de euro din ultimii ani, pentru cucerirea unei pie¡e importante,
dovedind cå nu e vorba de contacte la nivel filozofic,
literar, sau la nivelul artelor plastice – este vorba de contacte
foarte concrete, la nivel economic, industrial.
Faptul cå am depå¿it împreunå, pentru prima datå anul
trecut, pragul de 2 miliarde de euro în schimburile bilaterale,
este tot un element pozitiv care trebuie så ne încurajeze så
continuåm în aceastå direc¡ie.
Dialogul politic european este, de asemenea, un element
foarte important. Este o perioadå în care cåutåm, împreunå
cu celelalte ¡åri europene, cele mai bune råspunsuri la întrebårile
care s-au ridicat în ultimii ani. Cåderea Zidului Berlinului,
cåderea comunismului sunt elemente deosebit de importante
care au avut loc în vecinåtatea noastrå, dar ¿i în
lume. Au existat crize de identitate, au existat, în ultimii ani,
ini¡iative mai mult sau mai pu¡in pozitive ¿i, în orice caz,
cred cå este importantå folosirea acestei profunde prietenii
între popoarele noastre pentru a gåsi mereu solu¡ii prin care
så putem nu numai så ne ajutåm popoarele, ci ¿i så construim,
cu partenerii no¿tri, o Europå unitå, solidarå ¿i eficientå
pe plan global. Am abordat toate aceste aspecte, am avut
multe ocazii så ne împårtå¿im atât speran¡a, cât ¿i preocupårile
¡årilor noastre într-un context interna¡ional extrem
de dificil ¿i complicat. Vreau så vå mul¡umesc pentru sprijinul
Fran¡ei, pentru tot ceea ce ¡ine de acest obiectiv esen¡ial
al românilor – reîntoarcerea în familia europeanå. Cred cå a
fost evident, nu numai la Salonic, dar ¿i înainte, în ultimii
ani, modul în care am resim¡it sprijinul Fran¡ei, în vederea
eliminårii unei anumite frustråri care a existat în România cu
privire la divizarea grupului celor doisprezece candida¡i în
douå subgrupe. Acum suntem pe cale de a elimina acest
decalaj cu ajutorul Fran¡ei ¿i al altor parteneri europeni.
Vreau, încå o datå, så vå mul¡umesc, domnule prim-ministru,
dumneavoastrå ¿i domnului pre¿edinte al Republicii,
pentru sprijinul Fran¡ei. Noi contåm pe acest sprijin ¿i România
vrea, de asemenea, så-¿i exprime dorin¡a de a-¿i
asuma råspunderea, în acest moment important pentru
Europa ¿i pentru dezvoltarea celor douå ¡åri ale noastre.
Reporter: În ce constå sprijinul concret al Fran¡ei
pentru integrarea europeanå a României ªi pentru
primul ministru român: care sunt, în acest moment,
obiectivele economice ale României
Dl. Raffarin:
Preocuparea noastrå este de a promova schimburi între
România ¿i Fran¡a care så fie exemplare în planul procedurilor,
al dezvoltårii ¿i al volumului. Este, de altfel, ceea ce
am fåcut ¿i ceea ce facem în domeniul automobilelor, al aeronauticii,
domenii pe care le-am dezvoltat deja. Este vorba,
deci, despre promovarea unor schimburi concrete în cadrul
cooperårii noastre bilaterale. Am aråtat cå avem posibilitatea
de a ac¡iona împreunå în plan economic pentru crearea de
locuri de muncå printr-un anumit numår de decizii, ¿i dorim
så continuåm aceastå cooperare economicå bilateralå, printro
cooperare atât la nivelul colectivitå¡ilor teritoriale, cât ¿i în
plan cultural.
De asemenea, avem un anumit rol pe lângå instan¡ele
Uniunii Europene pentru ca Raportul såu så favorizeze
realizarea acestui obiectiv, 2007.
Vizita pre¿edintelui român, care va avea loc la sfâr¿itul
lunii noiembrie a.c., ne va permite så exprimåm clar pozi¡ia
Fran¡ei, ¿i celor doi pre¿edin¡i så-¿i exprime clar angajamentele
în privin¡a viitorului. Eu cred, deci, cå guvernele vor
trebui, în acela¿i timp, så dezvolte cooperarea cotidianå eco-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 3

Eveniment
nomicå ¿i socialå, în interesul popoarelor român ¿i francez,
¿i så aråtåm Uniunii Europene cå împårtå¿im aceastå convingere
¿i cå ne angajåm în privin¡a acestui obiectiv, „2007”.
Dl. Adrian Nåstase:
În ceea ce prive¿te rela¡iile economice ¿i obiectivele pe
care ni le-am putea fixa în acest domeniu, în primul rând eu
cred cå este important så implicåm mai mult IMM-urile în
rela¡iile bilaterale. Mesajul acestei întâlniri – cea pe care o
voi avea cu întreprinderile franceze în aceastå dupå-amiazå
– dovede¿te cå ambian¡a generalå s-a schimbat mult.
Evolu¡iile interne din România, în privin¡a mediului de
afaceri, ar trebui så încurajeze IMM-urile franceze så vinå la
noi, så trecem de la stadiul în care mai ales marile întreprinderi
franceze erau prezente în România, la stadiul în
care, în viitorul apropiat så beneficiem de experien¡a ¿i de
know-how-ul acestor întreprinderi mici ¿i mijlocii din
Fran¡a.
În acela¿i timp, este important pentru noi så încurajåm
anumite investi¡ii în domeniul infrastructurii (autostråzi),
sens în care noi încercåm så-i convingem pe partenerii
francezi så gåseascå formule de finan¡are care så poatå elimina
presiunea asupra deficitului bugetar ¿i astfel så dezvoltåm
investi¡iile într-un domeniu care este atât de important
în România. În al treilea rând, în domeniul construc¡iilor
sunt deja în România companii de construc¡ii pentru locuin¡e
sociale, pentru locuin¡e civile. Sunt proiecte importante, sunt
deja companii care negociazå cu noi pentru a realiza acest
gen de proiecte.
În al patrulea rând, va trebui så identificåm formule de
transfer de tehnologie, ¿i deci så încurajåm nu numai schimburile
comerciale, ci ¿i întreprinderile franceze care så vinå,
în viitor, så investeascå ¿i så dezvolte cercetarea în România.
Pot så dau un element interesant pentru companiile franceze
care ar dori så investeascå în România: la noi, cei care lucreazå
în domeniul IT nu plåtesc taxe pe venit.
Este important så construim un cadru care så ofere anumite
ni¿e investitorilor francezi, încurajându-i så vinå la noi.
Iatå, acestea sunt patru direc¡ii care ar putea fi interesante
pentru investitorii francezi, în spa¡iul economic românesc.
Reporter: Ce pårere ave¡i despre evolu¡iile din Irak ¿i
despre o anumitå „guvernare mondialå”
Dl. Raffarin: Am evocat acest subiect ¿i dorim ca
ansamblul partenerilor no¿tri, cum este cazul României, care
ne este prietenå, så ne fie parteneri de dialog în domeniul
problemelor europene, dar ¿i parteneri de dialog în ceea ce
prive¿te problemele lumii. Deci, cu domnul prim-ministru
român, am evocat chestiunile europene, în cadrul prieteniei
care leagå cele douå ¡åri ale noastre – ¿i doresc într-adevår så
spun cå suntem foarte angaja¡i în acest domeniu, dar când
vedem astfel de proiecte cum a¡i men¡ionat, privind cercetarea,
încep dificultå¡ile pentru cå unele ¡åri sunt în afara
U.E. Când ¡årile sunt membre ale U.E., ele intrå în aceastå
cooperare. Eu sunt, într-adevår, pentru extinderea Uniunii
Europene, pentru o Europå care va fi capabilå, prin extinderea
sa, så defineascå un numår de parteneriate clare pentru
ansamblul ¡årilor care sunt în interiorul Europei.
Pozi¡ia Fran¡ei este, deci, fårå ambiguitate, atât în ceea ce
prive¿te lårgirea Uniunii, în special obiectivul „2007”, cât ¿i
chestiunile legate de guvernare, de regulile în care ¿i unii ¿i
ceilal¡i så fim implica¡i. În ceea ce prive¿te dialogul asupra
„guvernårii mondiale”, am dorit, într-adevår, så abordåm
acest subiect, så depå¿im ceea ce pare aståzi o dificultate
majorå în Orientul Mijlociu, ceva ce seamånå a fi un impas
al politicii de securitate care nu-¿i atinge obiectivele. Împreunå
cu ONU trebuie så identificåm cåile unei noi politici
care så poatå aduce atât pacea - må gândesc la Orientul
Apropiat – cât ¿i suveranitatea Irakului, så ajungem la ini¡ierea
unor demersuri care så ducå la aceastå perspectivå.
Fran¡a depune, deci, eforturi diplomatice la nivelul ONU,
care så valorifice ideile noastre care nu sunt idei contra
cuiva, ci idei pentru a gåsi drumul påcii care, dupå pårerea
noastrå trece prin recâ¿tigarea suveranitå¡ii na¡ionale a
Irakului.
Dl. Adrian Nåstase:
În Irak au fost douå etape importante pânå acum: prima a
avut în vedere råsturnarea regimului lui Saddam. Acum se
desfå¿oarå a doua fazå – faza tranzi¡iei, faza post-Saddam,
faza de stabilizare în care este clarå atât pozi¡ia americanå,
cât ¿i a europenilor: trebuie gåsit un mecanism mai larg, un
mecanism al ONU care så fie instaurat. Cum, care vor fi regulile,
compromisurile, textul unei rezolu¡ii a Consiliului de
Securitate Este de discutat. Este evidentå o abordare diferitå,
dar care pune accentul pe responsabilitatea comunå.
Situa¡ia, nu numai în Irak, ci ¿i în Orientul Mijlociu, s-a
complicat. Trebuie så acceptåm aceastå situa¡ie ¿i trebuie så
ac¡ionåm în consecin¡å. Noi suntem pe cale de a discuta cu
partenerii, cu prietenii – avem contacte atât cu americanii,
cât ¿i cu prietenii ¿i partenerii no¿tri francezi. Dorim så facem
ceea ce este necesar. Nu vrem så facem presiuni, dar
dacå va fi cazul, vom accepta nu numai så fim prezen¡i cu
anumite unitå¡i necesare procesului de stabilizare, dar ¿i cu
experien¡a pe care o avem dupå cåderea comunismului, dupå
cåderea sistemului totalitar.
Cred cå avem o anumitå experien¡å care ar putea fi utilå.
Au trecut deja treisprezece ani ¿i avem multe reu¿ite – a fost
dificil, încå este dificil, dar avem o idee foarte clarå asupra
situa¡iei existente acum în Irak. Sunt mai mul¡i exper¡i
români acolo care participå la proiectele de reconstruc¡ie
civilå ¿i institu¡ionalå în Irak, dar este nevoie de un efort
impresionant ¿i suntem de acord så participåm, dacå ni s-ar
cere ajutorul. În orice caz, este important pentru noi så avem
acest gen de dialog european ¿i global. Suntem convin¿i cå
experien¡a ¡årilor europene, interesul lor în Orientul
Apropiat este un element deosebit pentru a contribui la eforturile
ONU în vederea gåsirii unei solu¡ii convenabile.
4
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
Toast al premierului României, dl Adrian Nåstase,
la dineul oferit în onoarea sa de pre¿edintele Senatului francez
Sediul Senatului Republicii Franceze
(Paris, 8 septembrie 2003)
Domnule Pre¿edinte al Senatului,
Domnule Pre¿edinte al grupului de prietenie Fran¡a –
România,
Doamnelor ¿i domnilor senatori,
Dragi prieteni,
În România existå un proverb care spune cå, în timp ce
pårin¡ii ne sunt da¡i, alegerea prietenilor ne revine în întregime
nouå. Cu siguran¡å, autorul anonim al acestei expresii a
avut probleme de familie. Acest proverb care pune prietenia
înaintea rela¡iilor de rudenie, nu este întotdeauna adevårat.
Istoria noastrå comunå, domnule Pre¿edinte, istoria rela¡iilor
franco-române ne dovede¿te cå aceste douå valori – rudenia
¿i prietenia care ne leagå pe deasupra distan¡elor ¿i dificultå¡ilor,
pot så meargå foarte bine împreunå.
Totu¿i, permite¡i-mi så ating aici un punct delicat: în ac-
¡iunea noastrå prezentå ¿i viitoare contåm mai mult pe virtu¡ile
prieteniei decât pe cele ale rudeniei, pentru simplu
motiv cå prietenia nu este nicicând datå dinainte, nici în mod
incon¿tient. Noi vrem så o meritåm, så o consolidåm, så pariem
pe aceastå prietenie care ne seduce mai ales prin caracterul
såu electiv. Doresc så subliniez cå suntem extrem de
sensibili numeroaselor semne de prietenie pe care Fran¡a,
Pre¿edintele Republicii, dumneavoastrå personal, domnule
Pre¿edinte, Guvernul francez ¿i Primul – ministru ni le trimit
cu fiecare ocazie importantå. Memoria colectivå a poporului
român rezervå de acum înainte un loc deosebit sprijinului
puternic pe care Fran¡a l-a dat României în cursul procesului
de integrare europeanå ¿i euro-atlanticå. Vå suntem, pentru
aceasta, extrem de recunoscåtori. Aceste gesturi nu vor råmâne
fårå råspuns. Construc¡ia europeanå care ne va reuni
pe to¡i într-o singurå ¿i unicå entitate politicå ¿i economicå
destinatå så cântåreascå într-un mod determinant pe plan
interna¡ional, ne va da posibilitatea så exprimåm mai accentuat
¿i mai strâns comuniunea de interese care existå între
cele douå ¡åri ¿i popoare ale noastre. Principiul politic care a
ghidat procesul de lårgire, anume reunificarea continentului
dupå destråmarea ideologicå tragicå din secolul trecut, este
pe cale de a se realiza ¿i, în curând, de a se termina.
România este hotårâtå så-¿i asume toate responsabilitå¡ile
într-o Europå a cårei greutate politicå va fi la înål¡imea
greutå¡ii sale economice ¿i financiare. Alåturi de Fran¡a,
noi suntem hotårâ¡i så participåm la crearea unei for¡e europene
de apårare, precum ¿i la constituirea unei dimensiuni
coerente a politicii sale interna¡ionale. O ac¡iune politicå î¿i
gåse¿te întreaga sa legitimitate în sprijinul popular care o
propulseazå ¿i tocmai dumneavoastrå, domnule pre¿edinte,
doamnelor ¿i domnilor senatori, sunte¡i cei mai con¿tien¡i de
aceastå legåturå organicå, altfel spus, de necesitatea de a råmâne
în permanen¡å deschi¿i la glasul na¡iunii. Oamenii politici
sunt limita¡i în ac¡iunea lor dacå nu gåsesc sprijinul oamenilor
pe care îi reprezintå. În aceastå logicå, problema
care se pune este de a ¿ti dacå este posibil så se vorbeascå
despre o adevåratå prietenie franco-românå circumscriså
unic conducerii statelor noastre, în afara unei prietenii durabile
¿i masive ¡esutå între cetå¡enii no¿tri. Cred cå råspunsul
este nu.
Apropierea dintre ¡årile noastre, de care suntem atât de
mândri ¿i pe care o vedem întårindu-se din ce în ce mai mult,
constituie, dincolo de afinitå¡ile istorice, culturale ¿i lingvistice,
rezultatul ac¡iunii prezente promovatå de Fran¡a ¿i de
România în numeroase domenii.
Un rol important în aceastå privin¡å revine, fårå îndoialå,
grupului de prietenie Fran¡a – România, din Senat, prezidat
cu onoare de senatorul Henri Revol. Doresc så exprim mul-
¡umirile mele foarte sincere pentru energia cheltuitå de acest
grup ¿i în mod personal de senatorul Revol, a cårui puternicå
angajare în favoarea României depå¿e¿te net cadrul legåturilor
parlamentare. ºin så salut în acest sens decizia luatå
de domnul Revol de a prezida împreunå cu domnul Ilie Nåstase,
Forumul franco-român de personalitå¡i, care se bucurå
de întreaga noastrå încredere pentru stimularea unei mai
bune racordåri a ¡årilor noastre la nivelul cetå¡enilor.
Så-mi fie permis så salut, de asemenea, prezen¡a în
aceastå searå a domnului Jean Puech, Pre¿edintele Asocia¡iei
pre¿edin¡ilor consiliilor generale, ¿i så apreciez dubla sa angajare
în favoarea rela¡iilor bilaterale, în calitate de organizator
al Forumului Cooperårii Descentralizate, dar ¿i ca
membru al Forumului franco-român de personalitå¡i.
Evocam la începutul cuvântului meu afinitå¡ile culturale,
ca element catalizator al raporturilor bilaterale, cåci istoria
noastrå comunå a dovedit faptul cå apropierea na¡iunilor
noastre s-a format mai ales datoritå pasiunii noastre comune
pentru cea mai nobilå dintre activitå¡ile umane, anume cultura.
Cum så nu invocåm o întreagå pleiadå de nume care
face mândria comunå a ¡årilor noastre, precum poetul Tristan
Tzara, Brâncu¿i, care s-a inspirat din cultura lemnului din
Oltenia ¿i care este la originea unuia din marile curente ale
sculpturii moderne, Eugen Ionesco, care a schimbat maniera
de a considera teatrul, ca Brassai, fotografia, sau Mircea Eliade,
în istoria religiilor, ca Enescu ¿i Cioran, ca ¿i cele patru
femei scriitor: Iulia Ha¿deu, Elena Våcårescu, prin¡esa
Martha Bibescu ¿i prin¡esa Brâncoveanu, devenitå prin cåsåtorie
Anna de Noailles, care asemåna cuvintele franceze
unor viori mândre ¿i clare, ce påtrund în inima omului ¿i îi
întind corzile. Este oare posibil så trecem sub tåcere faptul cå
trei „societari” de origine românå: de Max, Marie Ventura ¿i
Yonnel au fost pilonii Casei Moliere Putem oare uita
farmecul inegalabilei Elvira Popescu În afara atributelor
deja men¡ionate, cele douå popoare ale noastre promoveazå
o cooperare descentralizatå foarte solidå ¿i activå. Este o rea-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 5

Eveniment
litate bazatå pe un argument de netågåduit, al cifrelor.
Imediat dupå marii vecini ai Fran¡ei, România ocupå locul al
cincilea pe lista ¡årilor plasate dupå numårul de înfrå¡iri.
Altfel spus, România ocupå primul loc pe lista ¡årilor care nu
se gåsesc în proximitatea geograficå a Fran¡ei. Pe de altå
parte, Fran¡a se aflå pe primul loc în lista partenerilor implica¡i
în cooperarea descentralizatå cu ¡ara mea. Iar numårul de
înfrå¡iri sau alte forme de parteneriat franco-române este în
constantå cre¿tere. Aceste schimburi care au loc la baza societå¡ilor
noastre constituie garan¡ia unei adevårate prietenii
durabile, expresia unei Europe care se construie¿te ca un
spa¡iu de dialog ¿i de fraternitate.
N-a¿ putea så închei aceastå interven¡ie fårå a reveni la
dumneavoastrå, domnule pre¿edinte, pentru a vå exprima
gratitudinea noastrå ¿i a vå cita spunând cå: „Fran¡a este închinatå
în mod firesc så sus¡inå România în demersurile sale,
datoritå atât legåturilor istorice între cele douå ¡åri ale noastre,
cât ¿i rådåcinilor latine ale celor douå popoare ale noastre
¿i apartenen¡ei ¡årii mele la spa¡iul francofon”.
Apreciind excelenta cooperare care s-a desfå¿urat între
delega¡iile parlamentare franceze ¿i române în cadrul
Conven¡iei Europene, în mod deosebit spiritul de deschidere
manifestat de domnul senator Haenel, eu ridic paharul pentru
prosperitatea popoarelor noastre, în sånåtatea dumneavoastrå,
domnule Pre¿edinte, ¿i a tuturor celor prezen¡i aici.
Mesajul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la închiderea Forumului franco-român privind cooperarea descentralizatå
(Villefranche-de-Rouergue, 8 – 9 septembrie2003)
Domnule prim-ministru,
Domnule senator,
Doamnå ministru pentru Afacerile europene,
Doamnelor ¿i domnilor ale¿i ai puterii locale,
Dragi prieteni,
Este o mare onoare pentru mine så iau parte la ¿edin¡a de
închidere a Forumului franco-român al Cooperårii descentralizate,
unul din evenimentele cele mai importante care se
aflå în acest an pe agenda noastrå bilateralå. Vå sunt recunoscåtor
pentru invita¡ia pe care mi-a¡i adresat-o de a coprezida,
alåturi de domnul prim-ministru Jean-Pierre Raffarin,
acest Forum, fiind convins cå dezbaterile care au avut
loc în acest cadru vor avea o contribu¡ie beneficå pentru
aprofundarea cunoa¿terii noastre reciproce ¿i întårirea
rela¡iilor de prietenie între România ¿i Fran¡a. Sunt cu atât
mai satisfåcut cu cât constat cå rezultatele acestui exerci¡iu
de cooperare dovede¿te juste¡ea a¿teptårilor noastre. Aceastå
întâlnire a fost plasatå sub semnul consolidårii partenariatului
la nivelul colectivitå¡ilor locale deja existent între România
¿i Fran¡a, permi¡ând, dupå opinia generalå, un progres remarcabil
în ceea ce prive¿te transferul de know-how ¿i al
promovårii unor practici corecte în domeniul administra¡iei
publice. Doresc så subliniez cå aceastå ini¡iativå de cooperare
are o importan¡å deosebitå pentru guvernul meu, care s-
a angajat cu hotårâre pe calea reformei administrative ¿i
apropierii de ac¡iunea guvernamentalå a cetå¡enilor. De fapt,
este una din prioritå¡ile pe care guvernul nostru ¿i le-a
asumat pentru acest an.
A¿a cum s-a precizat în timpul lucrårilor, noi am mobilizat
resursele necesare pentru crearea unui cadru legislativ ¿i
institu¡ional adecvat. Aceste eforturi au urmårit în mod
deosebit implicarea colectivitå¡ilor locale în rezolvarea problemelor
pe care le au cetå¡enii, în vederea asigurårii transparen¡ei,
previzibilitå¡ii, responsabilitå¡ii, adaptabilitå¡ii eficien¡ei,
altfel spus, atributele care trebuie så caracterizeze
actul administrativ. Chiar dacå suntem con¿tien¡i cå mai
avem încå multe de fåcut, trebuie så constatåm cå am parcurs
deja un drum important, cå am ob¡inut deja rezultate pozitive
care sunt încurajatoare pentru ac¡iunea noastrå viitoare, mai
ales în ceea ce prive¿te procesul de modernizare al administra¡iei
publice locale române. În viitor, vom acorda o mare
importan¡å procesului de informatizare, de cre¿tere a gradului
de transparen¡å în procesul de dezvoltare economicå localå,
elementelor care se aflå la baza ameliorårii rela¡iilor
între administra¡ie ¿i cetå¡ean. Toate aceste ac¡iuni, dincolo
de efectul direct urmårit, au dovedit, fårå excep¡ie, dorin¡a
realå a colectivitå¡ilor locale române de a dezvolta rela¡ii de
partenariat cu colectivitå¡ile locale franceze.
Doamnelor ¿i domnilor,
Cooperarea descentralizatå franco-românå constituie un
element important pentru stimularea rela¡iilor bilaterale tradi¡ionale
¿i un factor activ pentru promovarea imaginii noii
Românii în Fran¡a. Ea se dovede¿te, de asemenea, utilå în
pregåtirea aderårii României la Uniunea Europeanå. Fran¡a a
sprijinit puternic procesul de reformå a administra¡iei publice,
dar ¿i în alte domenii, justi¡ia, între altele, sprijinul Fran-
¡ei fiind aici remarcabil, pentru care îi suntem profund recunoscåtori.
Aceastå reuniune a fost cel mai bun cadru pentru identificarea
modalitå¡ilor privind valorificarea experien¡ei colectivitå¡ilor
locale franceze în domeniul atragerii de fonduri
europene suplimentare cåtre colectivitå¡ile locale române ¿i
de dezvoltare a unor noi partenariate. Evenimentul la care
am asistat în aceste ultime zile continuå tradi¡ia cooperårii
strânse între cele douå ¡åri ale noastre, care trecut de la „asisten¡å
– sprijin” la „asisten¡å – partenariat” astfel cå, în prezent,
sunt mai mult de 400 de înfrå¡iri între colectivitå¡ile
locale române ¿i franceze, iar acest numår este în continuå
cre¿tere. A¿a cum îi spuneam ieri la Paris pre¿edintelui Senatului
francez, chiar dupå marii vecini ai Fran¡ei, România
ocupå locul al cincilea pe lista ¡årilor clasate dupå numårul
6
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
de înfrå¡iri. Altfel spus, România ocupå primul loc pe lista
¡årilor care nu se aflå în apropierea geograficå a Fran¡ei. Pe
de altå parte, Fran¡a se aflå pe primul loc pe lista partenerilor
implica¡i în cooperarea descentralizatå cu ¡ara mea. Aceste
schimburi, care presupun participarea cetå¡enilor obi¿nui¡i
din ¡årile noastre constituie garan¡ia unei adevårate prietenii
¿i dovada cå Europa se construie¿te ca un spa¡iu de dialog ¿i
de fraternitate. Semnarea celor douå documente, ¿i anume,
conven¡iile-cadru între Uniunea Na¡ionalå a Consiliilor Jude¡ene
din România ¿i Adunarea Departamentelor Fran¡ei,
pe de o parte, ¿i între Federa¡ia Municipiilor din România ¿i
Cetå¡ile Unite Fran¡a, întrunesc condi¡iile pentru asigurarea
unui dinamism accentuat pentru ansamblul partenariatelor
descentralizate. Acest important pas pe care tocmai l-am
fåcut în direc¡ia întåririi dialogului între entitå¡ile teritoriale
constituie o nouå expresie a convingerii guvernului meu cå o
gestiune mai bunå la nivel local este puternic catalizatå de
cåtre o cooperare europeanå, chiar interna¡ionalå.
Înainte de a încheia, doresc så exprim întreaga mea gratitudine
domnului senator Jean Puech pentru aten¡ia deosebitå
pe care o acordå rela¡iilor franco-române ¿i dezvoltårii lor
continue, o dovadå elocventå în acest sens fiind profunda angajare
în organizarea Forumului. În sfâr¿it, dragi prieteni,
ultimele mele cuvinte se adreseazå dumneavoastrå, pentru a
vå spune cå admir devotamentul ¿i energia pe care le investi¡i
în consolidarea acestui tip de cooperare ¿i care, la urma
urmei, este beneficå tuturor.
Vå doresc succes în înfåptuirea proiectelor dumneavoastrå,
asigurându-vå de voin¡a Guvernului român de a-¿i aduce
întreaga sa contribu¡ie în acest domeniu.
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
¿i a doamnei Noelle Lenoir, ministru francez delegat pentru afaceri europene,
cu ocazia vizitei la Centrul regional al regiunii Languedoc – Roussillon
(Fran¡a, Villefranche, 9 septembrie 2003)
Dna Noelle Lenoir:
Sunt în aceastå minunatå regiune a Fran¡ei în compania
primului ministru român, un vechi prieten al Fran¡ei, nu
numai pentru cå România ¿i Fran¡a au legåturi istorice ¿i culturale
foarte puternice; men¡ionez cå un numår foarte mare
parte dintre români sunt francofoni ¿i, a¿a cum a spus domnul
Jacques Blanc, autori români, arti¿ti români, intelectuali
români, unii chiar personalitå¡i renumite în Fran¡a ¿i în
întreaga lume, au fost bineveni¡i în ¡ara noastrå – må gândesc,
de exemplu, la Ionesco. Sunt trei teme pe care le putem
men¡iona cu ocazia acestei vizite: prima, al cårei promotor
cel mai important este domnul Blanc, este aceea a descentralizårii
¿i cooperårii teritoriale. Cåci aståzi, aceastå cooperare
descentralizatå este unul din elementele puternice ale construc¡iei
europene în cadrul procesului de lårgire a Europei.
Colectivitå¡ile locale, cu timpul, ¿i nimeni nu va regreta acest
lucru, au câ¿tigat, chiar ¿i în Fran¡a, o autonomie din ce în ce
mai puternicå, recunoscutå la nivel constitu¡ional printr-o
autonomie fiscalå ¿i financiarå. Se ¿tie cå puterea financiarå
este una din condi¡iile majore ale exercitårii libertå¡ii locale;
ele nu numai cå s-au emancipat, dar au devenit chiar actori
ai vie¡ii interna¡ionale.
Domnul prim-ministru, mare profesor de drept interna-
¡ional, ¿tie foarte bine cå organiza¡iile care reunesc asocia-
¡iile de tip ONG constituie, fårå îndoialå, unul din elementele
cele mai marcante ale acestui început de secol XXI. Trebuie
så precizez cå Guvernul francez a fost foarte favorabil cre¿-
terii puterii comitetelor regionale în viitoarea Constitu¡ie
europeanå - ¿i salut aici pe creatorul, pionierul care este
domnul Jacques Blanc, care a fost primul pre¿edinte al Comitetului
european al regiunilor, un om care are voca¡ia så
câ¿tige cât mai multå greutate pentru cå am våzut cå, în
cadrul Consiliului european al ¿efilor de state ¿i de guverne,
s-a acordat o tot mai mare aten¡ie ini¡iativelor locale ¿i regionale.
Deci, mul¡umim mult domnului pre¿edinte al Comitetului
european al regiunilor, cåruia îi dorim încå o lungå
activitate. Mul¡umim, de asemenea, pentru lansarea mi¿cårii
de afirmare a regiunilor în acela¿i timp cu afirmarea tot mai
accentuatå a Europei.
A doua temå care ne reune¿te aici – pentru cå eu cred,
domnule prim-ministru, cå este una din dorin¡ele dumneavoastrå
– este de a constata la fa¡a locului, nu numai problemele
regiunilor ¿i localitå¡ilor, ci ¿i de a intra în contact
direct cu problemele cele mai importante europene ¿i interna¡ionale
ale acestei regiuni Languedoc – Roussillon. Avem
aici mul¡i speciali¿ti în biotehnologie. Este unul din centrele
noastre cele mai avansate în domeniul cercetårilor agronomice,
deschis spre Europa ¿i spre lume ¿i ¿tim cå România
este unul din alia¡ii no¿tri latini pentru care ne sprijinå în dezvoltarea
legåturilor cu lumea mediteraneanå, noii vecini ai
zonei euro. Sunt convinså cå se face tot ce se poate pentru
întårirea legåturilor de cooperare ¿tiin¡ificå între prietenii
no¿tri români ¿i noi, iar Guvernul francez va face tot ce se
poate pentru primirea oamenilor de ¿tiin¡å români în aceastå
regiune, iar eu doresc så se punå în aplicare cât mai cu rând
ac¡iuni în acest sens.
Fiecare ¿tie cå apårarea identitå¡ii politice a Europei trece
prin promovarea dinamismului, a competitivitå¡ii ¿i, deci,
dezvoltarea cercetårii, a inovårii. Mul¡umesc prietenilor ro-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 7

Eveniment
mâni pentru cå vom putea contribui împreunå la progresul
Europei prin cunoa¿tere, un obiectiv al Consiliului
European.
Al treilea subiect prive¿te democra¡ia. Am impresia aici,
în aceastå clådire construitå de un arhitect din vecinåtatea
acestei regiuni, care are ¿i la Paris realizåri remarcabile, cå
må aflu aici într-o institu¡ie importantå a democra¡iei europene,
democra¡ie care trebuie så treacå din ce în ce mai mult
printr-un dialog între cetå¡eni ¿i Europa. Dar acest dialog
trece ¿i prin descentralizare. Autoritå¡ile locale sunt un actor
important al construc¡iei europene ¿i participå la întâlniri,
înlesnind cunoa¿terea ¿i în¡elegerea între na¡iuni. ªtim cå în
România sunte¡i mai avansa¡i în domeniul cunoa¿terii limbilor
stråine, face¡i parte din francofonie, sunte¡i printre
membrii såi eminen¡i. ªi noi, francezii, trebuie så ne deschidem
mai mult spre Europa.
A¿ vrea så închei, domnule prim-ministru, så salut încå o
datå ceea ce întreprinde¡i în fruntea guvernului dumneavoastrå,
a ¡årii dumneavoastrå. Eforturile depuse de cåtre români
în prezent pentru a ne ajunge din urmå sunt foarte importante,
dovedind voin¡a de a împårtå¿i comunitatea noastrå de
via¡å ¿i de destin în Europa.
Fi¡i binevenit în Fran¡a, fi¡i binevenit în Europa, cât mai
curând!
Noi vå dorim foarte mult ca negocierile dv. pentru integrare
så poatå fi finalizate, într-adevår, la sfâr¿itul anului
2004, a¿a cum v-a¡i propus. În orice caz, noi suntem ¿i vom
råmâne alåturi de dumneavoastrå!
Dl. Adrian Nåstase:
Domnule pre¿edinte,
Doamnå ministru,
Domnule prefect,
Dragi prieteni,
Primirea pe care ne-a rezervat-o pre¿edintele regiunii ne
face så ne gândim cå trebuie eliminate cât mai curând diferen¡ele
dintre regiunea mediteraneanå ¿i cea a Mårii Negre.
Cred cå este o sarcinå realizabilå prin eforturi deosebite. Este
important så constatåm cå românii se simt aici ca acaså, în
aceastå regiune a Fran¡ei ¿i, în general, în Fran¡a, în aceastå
regiune de sud.
Nu ¿tiu dacå este momentul så îl citez pe Poincarré, dar
îmi aduc aminte, totu¿i, cå el spunea la un moment dat, vizitând
România: „Aici suntem la por¡ile Orientului, unde lucrurile
sunt considerate cu u¿urin¡å”. Acum, înså, noi luåm
lucrurile foarte în serios, dupå aproape un secol, ¿i mai ales
rela¡ia de prietenie cu Fran¡a, precum ¿i proiectul nostru
european, care este esen¡ial pentru modernizarea societå¡ii
române¿ti.
Mai trebuie så facem multe lucruri, mai avem de învå¡at,
dar existå un lucru pe care îl împårtå¿im: interesul pentru Europa.
Dorim så învå¡åm, dar cred cå avem ¿i lucruri pe care
le putem împårtå¿i, avem experien¡e pe care vi le putem
propune în domeniul agriculturii, precum ¿i în domeniul culturii.
Am våzut numele lui Cioran, unul din compatrio¡ii mei,
care a tråit mult timp în Fran¡a, pu¡in pesimist, ¿i poate unul
din intelectualii care au marcat cel mai mult limba ¿i filozofia
francezå precum ¿i filozofia, literatura ¿i limba românå.
Cu toate evenimentele interne, precum ¿i cele care au loc
în lume, ¿i dumneavoastrå a¡i men¡ionat, domnule pre¿edinte,
dificultå¡ile pe care le întâmpinå un prim-ministru, trebuie
totu¿i så påstråm speran¡a cå vom putea ie¿i din capitalå,
spre a ne deplasa în teritoriu, pentru a descoperi entuziasmul,
speran¡a, voin¡a, solidaritatea.
Vå sunt recunoscåtor pentru organizarea acestei mici
întâlniri franco-române aici, avem speran¡a cå vom continua
procesul de descentralizare. Ascultându-vå, mi-am dat
seama cå guvernele ar trebui så rezolve la nivelul regiunilor
o descentralizare privind un mare numår de probleme de
învå¡åmânt, de sånåtate, dar ¿i de apårare a culturii ¿i de
politicå interna¡ionalå.
În afarå de aceasta, bineîn¡eles, eu m-a¿ bucura mult så
pot transfera problemele de ¿omaj, de locuri de muncå, de
încålzire, problemele energetice - ¿i încå pot continua - într-un
proiect foarte ambi¡ios de descentralizare. În fapt, cred cå ave¡i
dreptate, trebuie låsa¡i ale¿ii locali så se ocupe de problemele
locale, pentru cå, destul de des, le rezolvå mai bine. Noi am
descoperit aceastå realitate a Europei moderne, atunci când
am transferat o mare parte din responsabilitatea privind copiii
cu dificultå¡i cåtre comunitå¡ile locale. În acest sens, våd
cå de câ¡iva ani situa¡ia s-a îmbunåtå¡it ¿i cred cå a¡i luat
înainte cuno¿tin¡å, atât în Fran¡a, cât ¿i în alte ¡åri, de astfel
de comentarii negative, privind acest domeniu din ¡ara noastrå.
În loc så mai citesc mesajul pe care îl aveam pregåtit,
cred cå este mai bine så vå spun ceea ce gândesc ¿i simt aici:
må simt ca un prieten, care a redescoperit o veche tradi¡ie,
care este minunatå, între noi, latini, între noi, români ¿i
francezi, între elitele culturale, dar ¿i între cei care vin ca
turi¿ti, sau cei care sunt interesa¡i så cunoascå experien¡a
francezå în domeniul agriculturii, românii care se aflå aici în
universitå¡i. Permite¡i-mi så mul¡umesc pentru primirea
foarte cålduroaså. Sunt convins cå ceea ce facem la nivelul
primilor mini¿tri, la nivelul guvernelor, la nivelul regiunilor
pentru a crea o re¡ea de contacte prietene¿ti, poate constitui
contribu¡ia noastrå la o veche prietenie între români ¿i
francezi. Eu vå mul¡umesc, încå o datå, pentru cuvintele
dumneavoastrå atât de amabile ¿i doresc mult så vå revåd la
Bucure¿ti sau într-una din regiunile României, pentru cå, de
acum înainte, cooperarea regionalå este deschiså ¿i este loc
pentru ini¡iative, ¡inând cont mai ales de puternica dumneavoastrå
încredere în viitorul comunitå¡ilor regionale.
8
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
Alocu¡iunea domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României, la
închiderea lucrårilor Forumului franco-român de cooperare descentralizatå
(Villefranche-de-Rouelle – 9 septembrie 2003)
Domnule pre¿edinte,
Doamnå ministru,
Domnule pre¿edinte Cosma,
Domnule primar,
Dragi prieteni,
Un filozof spunea odatå cå din toate epocile istorice el
preferå viitorul. Pentru noi, viitorul este anul 2007, a¿a cum
a¡i men¡ionat, acolo ne vom tråi via¡a.
Ne bazåm pe trecut, dar încercåm så proiectåm, så construim
un viitor convenabil, care så poatå fi mai aproape de
ceea ce speråm så facem în cadrul colectivitå¡ilor noastre, în
familiile noastre, în societå¡ile noastre.
Cred cå este foarte important så fim aståzi aici, într-o
familie mai mare pentru a încerca împreunå så vedem cum
putem så ac¡ionåm pentru realizarea scopurilor noastre, pentru
a în¡elege Europa ¿i pentru a o construi a¿a cum dorim
noi. Viitoarea Europå nu existå: ea va fi rezultatul speran-
¡elor noastre ¿i al ac¡iunilor noastre. Rezultatul va depinde,
de asemenea, de ceea ce facem aici, de ceea ce au realizat
ale¿ii locali în aceste zile ¿i de cooperarea care urmeazå a fi
promovatå. Aceastå splendidå localitate este destul de departe
de capitalele noastre, dar ea este destul de aproape de
ceea ce notase Vasile Alecsandri despre ginta latinå atunci
când încerca så explice legåturile care ne unesc. Încerc så vå
spun cât de ferici¡i suntem de a ne afla aici, ¿i cred cå pot
vorbi ¿i în numele colegilor mei români, sper cå pot vorbi, de
asemenea ¿i în numele ale¿ilor locali francezi care au venit
aici så-i întâlneascå pe colegii lor români. Atunci când am
ini¡iat acest proces cu domnul prim-ministru Raffarin nu
eram prea siguri cå vom ajunge så fim de acord så dåm o
parte din puterea noastrå – de obicei, dialogul are loc între
state na¡ionale, pe baza suveranitå¡ii lor, la nivelul guvernelor
– så încurajåm aceste contacte între România profundå
¿i Fran¡a profundå, între ale¿ii locali ¿i, de fapt, între colectivitå¡ile
locale. Cred cå am avut, totu¿i, o idee excelentå. De
fapt, domnule pre¿edinte, a¡i putea spune cå nu a fost ideea
noastrå, pentru cå existå o activitate deja de 10 ani în acest
sens, ea a avut o greutate enormå, deci fructul era deja copt.
Am venit pur ¿i simplu så luåm notå de o realitate care se
impunea. Poate este adevårat, dar, a¿a cum a men¡ionat
doamna ministru, filozofiei juridice române ¿i franceze, construc¡iei
politice din statele noastre unde exista un sistem
centralizat le-au trebuit mult timp pânå så accepte faptul ¿i
obiectivul descentralizårii. Cred , de asemenea, cå ceea ce
am realizat este un pas înainte, de apropiere de cetå¡enii
no¿tri ¿i, în acela¿i timp, un pas cåtre o nouå Europå în care
frontierele între departamente, frontierele între statele
na¡ionale vor conta mai pu¡in. Acest fapt este ¿i o ocazie de
a reflecta asupra viitorului acestei noi Europe, în care ale¿ii
locali vor avea un rol foarte important de jucat, în care
apropierea între cetå¡eni ¿i aceastå democra¡ie de proximitate
vor conta poate mai mult, într-o altå formulå de reprezentare.
Eu am un mandat foarte special, din parte a domnului ministru
Raffarin. Mi se pare cå este o premierå, când un prim-ministru
stråin prezintå un mesaj al primului ministru francez în
¡ara sa, dar, în acela¿i timp, cred cå este ¿i o dovadå de prietenie.
Acest demers pe care l-am ini¡iat, domnul prim-ministru
Raffarin ¿i eu, deja då roade. Evident, constrângerile
guvernårii na¡ionale nu sunt mai u¿oare decât cele ale guvernårii
mondiale, ale guvernårii europene, iar pentru guvernarea
na¡ionalå sunt mereu mici probleme de care trebuie
så ¡inem cont, mai ales când este vorba de un prim-ministru.
De aceea domnul prim-ministru Raffarin mi-a scris ieri searå
o scrisoare ¿i m-a rugat så vå prezint acest text în numele såu
¿i cu prietenia sa. Îmi permit, deci, så citesc aceastå scrisoare:
„Domnule prim-ministru,
Vå rog så-mi permite¡i, în primul rând, så vå exprim regretul
meu de a nu putea så vå înso¡esc la Villefranche-de-
Rouelle. Dacå le-am cerut domnului Devidjean ¿i doamnei
Lenoir så må reprezinte este pentru a vå dovedi, atât dumneavoastrå,
cât ¿i organizatorilor, importan¡a deosebitå pe
care o acord acestei ac¡iuni. Vå mul¡umesc pentru cå a¡i
acceptat så fi¡i interpretul meu în fa¡a participan¡ilor pentru a
exprima întreaga mea apreciere privind contribu¡ia lor la
întårirea unei rela¡ii marcate de încredere ¿i proximitate de
vederi.
Dupå Forumul care a avut loc anul trecut ¿i acest an la
Timi¿oara, Ia¿i ¿i Sinaia, Forumul cooperårii descentralizate
de la Villefranche-de-Rouelle ilustreazå foarte convingåtor
mobilizarea colectivitå¡ilor noastre pentru o mai bunå cunoa¿tere
reciprocå a Fran¡ei ¿i a României. Aceste ac¡iuni
vor permite valorificarea ¿i identificarea unor proiecte concrete
de cooperare pe teme atât de importante cum sunt dezvoltarea
localå, Europa ¿i politicile regionale, protec¡ia copilului
¿i promovarea tineretului, schimburile de experien¡å
în domeniul gestiunii locale. Doresc så subliniez calitatea
rela¡iilor care s-au creat de-a lungul timpului între ¡årile
noastre ¿i, în mod deosebit, så mul¡umesc ansamblul colectivitå¡ilor,
ora¿elor, departamentelor ¿i regiunilor care au
favorizat, prin ac¡iunile lor din teren na¿terea acestui proiect
de cooperare. Acestea constituie, astfel, un fundament solid
pentru viitorul rela¡iei noastre bilaterale, întårind ¿i perenizând
contactele între societå¡ile noastre civile.
Doresc så aduc un omagiu deosebit domnului Pouech
pentru ac¡iunea sa în fruntea Adunårilor departamentelor din
Fran¡a, care s-a angajat cu hotårâre împreunå cu domnul
Cosma pre¿edintele Uniunii na¡ionale a consiliilor jude¡ene
din România pentru a face din aceastå întâlnire un succes,
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 9

Eveniment
plasat în primul rând sub semnul prieteniei. România constituie
pentru Guvernul nostru ¿i colectivitå¡ile noastre o prioritate.
Puternica mobilizare la aceastå reuniune – mai mult de
400 de participan¡i – dovede¿te bogå¡ia sa ¿i diversitatea sa.
Vå felicit pentru semnarea Acordului de cåtre aceste
douå asocia¡ii, ceea ce va favoriza continuarea ¿i coordonarea
necesare pentru buna sa punere în practicå. Aceasta
este o nouå etapå a cooperårii descentralizate pe care o trecem
acum împreunå, etapå determinantå în perspectiva lårgirii
Europei. Cooperarea descentralizatå, puternicå prin cele
200 de parteneriate ale sale, trebuie så contribuie la procesul
de aderare a României la Uniunea Europeanå.
Anul 2004 va fi un an important mai ales în ceea ce
prive¿te adoptarea acquis-ului comunitar în domenii ca agricultura
sau politica regionalå. Sunt convins cå aceste douå
zile au permis întårirea cooperårii noastre institu¡ionale ¿i
extinderea ei la noi parteneri, pentru cå este vorba de întårirea
legåturilor cooperårii noastre între cele douå teritorii ale
noastre. Iatå de ce, eu încurajez colectivitå¡ile franceze, puternice
prin experien¡a lor în gestionarea politicilor structurale
europene, så continue eficient ac¡iunea de transfer a
experien¡ei lor colectivitå¡ilor române.
Vå rog så accepta¡i, domnule prim-ministru, asigurarea
înaltei mele considera¡ii.
Cu sinceritate,
Jean-Pierrre Raffarin”
Dupå acest mesaj eu sunt aproape tentat så las de o parte
noti¡ele mele, pentru a spune: „deja totul a fost spus”.
Importan¡a acestei manifeståri a fost atât de bine explicate,
de cåtre domnul prim-ministru Raffarin, de cåtre pre¿edintele
Poueche, de cåtre pre¿edintele Cosma, con¡inutul ac¡iunilor
viitoare atât de bine exprimate de cåtre doamna ministru
Lenoir. De acum, cred cå sarcina noastrå este de a trece
la concret la ac¡iune, så vedem ce trebuie fåcut, de a privi în
jurul nostru pentru a vedea cum se organizeazå colectivitå¡ile
locale, ora¿ele, aici, în Fran¡a, în ce fel putem învå¡a dintr-o
experien¡å care are deja decenii de performan¡e.
Va trebui så cunoa¿tem cum sunt gestionate problemelor
comunitå¡ilor, cum putem organiza trecerea de la o agriculturå
a secolului XIX la o agriculturå modernå, cum så încurajåm
for¡a de muncå de la sate så intre într-un sistem de
competi¡ie în cadrul economiei de pia¡å. Concuren¡ei nu-i
putem pune stavilå, în mod evident nu putem opri cursul istoriei,
trebuie så ne pregåtim mai bine pentru o întâlnire care
va fi foarte complicatå pentru noi: întâlnirea cu o Europå, ea
înså¿i în schimbare. Va trebui så ne gåsim o nouå identitate,
o altå capacitate de ac¡iune globalå, pentru a rezista unei
mondializåri care impune noi reguli ¿i så încercåm så în¡elegem
cå nu numai guvernele centrale vor trebui så se preocupe
de aceste aspecte, pentru cå sfidårile mondializårii vor
atinge, pu¡in câte pu¡in, chiar satele cele mai îndepårtate din
¡årile noastre.
Toate acestea impun necesitatea unei educa¡ii, a unei
pregåtiri, este un domeniu în care cei care sunt pu¡in mai
avansa¡i sau mai avansa¡i, pot influen¡a, printr-un transfer de
cuno¿tin¡e formarea rapidå a comunitå¡ilor locale, a ale¿ilor
locali în ¡åri ca România. De aceea, noi, în România, contåm
mult pe dumneavoastrå, dragi prieteni francezi, de aceea am
organizat, de fapt, acest eveniment care are un rol atât de
important pentru ceea ce facem noi acum spre a ajunge cât
mai rapid så atingem un obiectiv esen¡ial pentru România.
Ceea ce am fåcut în ultimul timp este foarte important. În
primul rând am reu¿it så eliminåm vizele pentru cetå¡enii
români care vor så cålåtoreascå în Europa de vest.
ªtiu cå din când în când creåm probleme, dar beneficiile
pentru noi to¡i, pentru români, în primul rând, sunt foarte
importante, pentru cå, poate, cea mai bunå ¿coalå de
pregåtire este constituitå de acest transfer, de modalitate de
via¡å, de standard, de know- how care se realizeazå cu ocazia
acestor cålåtorii.
A¡i discutat, fårå îndoialå, aici, despre chestiuni foarte
tehnice, dar chiar drumul de la aeroport pânå aici poate explica
foarte multe lucruri care se vor transfera poate, într-un
fel sau altul, ¿i la comunitå¡ile noastre locale, în România.
Din acest motiv, tot efortul depus într-un mod foarte intens
în societatea româneascå, trebuie så fie în permanen¡å înso¡it
de sprijinul permanent al Fran¡ei.
Am avut deja acest sprijin încå de pe vremea lui Mihai
Viteazul, dar ¿i, în special, pe vremea formårii statului român
modern, în timpul primului råzboi mondial... am primit
întotdeauna un ajutor extrem de important din partea Fran¡ei.
Iatå de ce, acum încercåm så ne evaluåm resursele, så cåutåm
mijloacele pentru a reu¿i nu numai så ne întâlnim cu o
Europå nouå, solidarå, unitå, în 2007, ci ¿i pentru a ne pregåti
în vederea acestei întâlniri. În acest sens contåm mult pe
dumneavoastrå. De aceea, un mare numår de parteneriate, de
înfrå¡iri, un mare numår de schimburi de experien¡å, de proiecte
vor crea aceste legåturi de prietenie ¿i dinamica unei
schimbåri la nivelul administra¡iei locale care este necesarå
pentru a avea nu numai un demaraj foarte nervos, dar ¿i un
motor bine calibrat, care så poatå realiza performan¡e deosebite.
Am subliniat chestiunea performan¡ei motorului pentru
cå ieri am våzut prototipul noului automobil Renault care
va fi fabricat anul viitor în România – o ma¿inå care, pot så
vå asigur, este foarte elegantå, foarte bine calibratå ¿i, sper,
foarte ieftinå. Deci, dragi prieteni, ceea ce vreau, de fapt, så
vå transmit este, mai degrabå, ceea ce simt decât ceea ce
gândesc. Nu ave¡i nevoie de idei noi, nu ave¡i nevoie, în stadiul
în care vå afla¡i, decât de o hotårâre care så vinå direct,
personal, precum ¿i de o garan¡ie. La nivelul celor douå guverne
suntem gata så sus¡inem un mare proiect de cooperare
la nivelul colectivitå¡ilor locale. Acesta este mesajul meu cel
mai important. De asemenea, eu am adus ¿i mesajul primului
ministru, Jean-Pierre Raffarin. Deci pute¡i conta pe sprijinul
celor douå guverne pentru a continua o rela¡ie de
schimb de påreri, de schimb de experien¡å, de transfer de
know-how, care vor fi determinante mai ales pentru România.
Dar ¿i Fran¡a are nevoie de prieteni, de alia¡i, de parteneri.
Astfel, împreunå, putem construi aceastå rela¡ie în viitor
care este deja fondatå pe faptele istoriei ¿i pe sentimente
10
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
reciproce. Încå o datå, domnule Pre¿edinte, permite¡i-mi så
vå felicit pentru ceea ce a¡i fåcut. Este excep¡ional cå a¡i
putut så reuni¡i reprezentan¡ii celor 36 de departamente – eu
nu reu¿esc niciodatå så fac lucrul acesta în România: este
destul de dificil pentru cå sunt independen¡i, sunt autonomi,
dar cred cå, de aceastå datå, am våzut, într-o manierå extraordinarå
aceastå voin¡å a lor de a se reuni aici, fåcând aproape
o echipå completå ¿i cred cå este un lucru excep¡ional.
În sfâr¿it, vå mul¡umesc pentru primire ¿i pute¡i conta pe
sprijinul celor douå guverne.
Declara¡ii de preså ale domnului prim-ministru Adrian Nåstase
dupå întrevederea avutå cu domnul Jacques Blanc, pre¿edintele Consiliului
regional al regiunii Languedoc-Roussillon ¿i doamna Noelle Lenoire,
ministru delegat pentru afaceri europene
(Montpellier, 9 septembrie 2003)
Întrebare: De ce a¡i ales acest ora¿ pentru vizita dumneavoastrå,
domnule prim-ministru
Dl. Adrian Nåstase: A fost o alegere cu totul fireascå,
fåcutå din suflet, dar este vorba ¿i de o alegere motivatå
ra¡ional pentru cå dorim så organizåm în aceastå regiune
întâlnirea într-un cadru mai larg a ale¿ilor locali din România
¿i din Fran¡a. Forumul cooperårii descentralizate a fost organizat
în aceastå parte a Fran¡ei. În acest fel, este forte bine,
pentru cå eu cred cå putem privi mai de aproape evolu¡iile
regionale, problemele, speran¡ele ¿i succesele procesului de
descentralizare.
Întrebare: Ce a¡i considerat mai deosebit pentru
dumneavoastrå în cursul acestei scurte vizite
Dl. Adrian Nåstase: Ceea ce este important pentru noi
este modul de trecere de la agricultura secolului al XIX-lea
la agricultura secolului al XXI-lea. Este, deci, important så
plecåm de la un model de agriculturå care pune accentul pe
proprietate pentru a ajunge la o agriculturå care pune accent
pe exploatarea performantå a terenului.
Cred, deci cå trebuie så în¡elegem cå faptul de a avea
câteva hectare de teren ne va transforma într-un fermier.
Trebuie investit în agriculturå, trebuie învå¡ate metodologii
moderne, trebuie fåcute cercetåri, agricultura modernå, competi¡ia
în acest domeniu necesitå un efort excep¡ional. Vedem,
de exemplu, în privin¡a podgoriilor din aceastå regiune,
capacitatea organizårii de colective. Or, acest cuvânt are în
România o conota¡ie destul de negativå care vine din trecut.
Evident, nu se pot face, de exemplu, pivni¡e pentru fiecare
producåtor, pentru fiecare proprietar de teren. Deci este
nevoie de organizare, de o diviziune a muncii, trebuie creatå
o formulå de exploatare în comun, trebuie învå¡ate toate regulile
unei exploatåri moderne a påmântului, trebuie investit
în cercetare. Acum, dupå restituirea terenurilor agricole, noi
va trebui så ne organizåm pentru a avea performan¡e printr-o
exploatarea optimå a terenurilor.
De aceea, cercetarea este importantå pentru a se controla
calitatea semin¡elor, a îngrå¿åmintelor, a iriga¡iilor, pentru a
se realiza produse naturale, care så nu fie dåunåtoare ¿i, în
acela¿i timp, så avem produc¡ii mai bune.
Avem deja o anumitå experien¡å ¿i în România, am fåcut
eforturi, dar se poate face mai mult. O cooperare în acest
domeniu este foarte fireascå ¿i de dorit.
Întrebare: A¡i discutat cumva cu premierul francez
despere imaginea tinerilor români care vin în Fran¡a ¿i
se aflå prin ora¿ele noastre
Dl. Adrian Nåstase: Fiecare ¡arå are probleme de securitate
internå. Existå persoane de alte etnii, mai numeroase în
Fran¡a decât rromii care, aparent, sunt originari din România,
dar care pot fi ¿i din Ungaria, din Serbia sau din alte
regiuni. Dar existå, desigur o responsabilitate a Guvernului
român, a Guvernului francez de a se organiza pentru ca
aceastå problemå så nu devinå o problemå de percep¡ie negativå
în Fran¡a. De aceea, noi am semnat cu Guvernul
francez un Acord de cooperare în acest domeniu. Au fost
trimi¿i ofi¡eri de poli¡ie la ambasadele noastre din mai multe
¡åri în vederea cooperårii cu autoritå¡ile ¡årilor respective
pentru ca aceastå problemå så nu evolueze negativ.
Întrebare: Este vorba de filierele ...
Dl. Adrian Nåstase: Într-adevår, evident, pentru cå
existå o anumitå tenta¡ie de imigrare din motive economice,
dar în privin¡a filierelor egale, cu activitå¡i transfrontaliere,
pentru traficul de femei, de copii, pentru droguri trebuie cu
adevårat så cooperåm pentru eliminarea acestui flagel.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 11

Eveniment
Interviu acordat de cåtre domnul Adrian Nåstase, prim-ministru al României,
postului de radio Radio România Actualitå¡i
(Paris, 8 septembrie 2003)
Reporter: Vå rugåm så ne spune¡i care este latura
economicå a vizitei, dar ¿i cea politicå.
Dl. Adrian Nåstase: Aståzi am început cu o vizitå foarte
spectaculoaså la Centrul de Tehnologie al Renault, un orå¿el
al tehnologiei, un orå¿el de automobile. Aproape 10 mii de
oameni lucreazå într-un spa¡iu care ¡ine de science-fiction ¿i
unde am våzut, într-o conspirabilitate deplinå, modernul prototip
al ma¿inii care urmeazå så fie lansatå anul viitor în
România. Este, dupå 1990, o ma¿inå cu totul deosebitå, cel
pu¡in a¿a pare, se prooduce în serie micå acum, este testatå
înainte de a începe activitatea propriu-ziså de asamblare,
fixare ¿i de asimilare a unor componente la Pite¿ti.
A fost o plåcere, de altfel, så må întâlnesc cu un numår
destul de mare de ingineri ¿i muncitori români de la Pite¿ti,
care sunt aici tocmai pentru a pregåti lansarea acestei noi
serii de ma¿ini auto Dacia-Renault. Este important cå aceastå
ma¿inå va fi produså în aproximativ 200 de mii de exemplare,
chiar sunt contracte de vânzare importante ale acestei
ma¿ini ¿i, în principal, ar trebui så fie destinatå pie¡ei Europei
centrale.
Spuneam cå am început cu aceastå etapå. De asemenea,
am avut întâlniri politice deosebite. Am avut o discu¡ie foarte
bunå, cu caracter restrâns, tête-à-tête cu premierul Raffarin,
apoi cu echipele care l-au înso¡it ¿i am lansat împreunå câteva
proiecte majore, unele dintre ele fiind Forumul de politici,
care pune împreunå câteva sute de ale¿i locali ¿i reprezentan¡i
ai administra¡iilor din România ¿i din Fran¡a. Existå un
mod de a stabili contacte nu doar la nivelul guvernelor, ci ¿i
la nivel local, sunt peste 400 de înfrå¡iri între localitå¡ile române¿ti
¿i franceze, sunt vreo 200 ¿i ceva de mii de proiecte
care func¡ioneazå pe sistem descentralizat, de diferite tipuri
de sprijin bilateral româno-francez.
Am avut deci, o discu¡ie deosebit de interesantå cu domnul
Raffarin ¿i, în ceea ce prive¿te rela¡iile economice bilaterale
¿i rela¡iile politice bilaterale, proiecte culturale. Se are
în vedere ideea unui an special cultural în Fran¡a, care så încerce
så repare unele din percep¡iile negative care existå aici
privind România.
Am discutat despre ¿i am lansat împreunå Forumul de
personalitå¡i din Fran¡a ¿i din România, care så aibå, practic,
acela¿i obiectiv, de a exprima mai bine realitå¡ile din România
în Fran¡a, de a le explica, de a le promova inclusiv pe
plan cultural ¿i pe plan economic.
Am discutat mult despre situa¡ia europeanå, despre evolu¡iile
europene, despre cåutarea unei identitå¡i proprii la nivelul
Uniunii Europene ¿i despre situa¡ia din Irak, despre
discu¡iile care au avut loc la Consiliul de Securitate, despre
complica¡iile care existå în momentul de fa¡å în Orientul
Mijlociu, deci am avut discu¡ii ca între parteneri, a¿ spune
eu, discu¡ii extrem de amicale.
Må întreba cineva dacå am discutat despre nemul¡umirile
exprimate la un moment dat de pre¿edintele Chirac. Am
råspuns cå neîn¡elegerile de parcurs, au fost demult depå¿ite
¿i suntem într-o fazå opera¡ionalå. Am dat ca exemplu cele
douå forumuri care se desfå¿oarå azi aici, dar sunt multe alte
proiecte care se desfå¿oarå cu sprijin francez. De exemplu,
reforma justi¡iei în România, care se desfå¿oarå cu ajutorul
domnului Truche, unul dintre cei mai respecta¡i magistra¡i
din Fran¡a, care estre consilierul meu în acest domeniu,
ajutându-ne så dinamizåm cu adevårat elaborarea ¿i
finalizarea unor legi importante în aceste momente.
De asemenea, în zona Uniunii Europene ¿i a integrårii
europene un rol important îl are doamna Corina Coman, un
alt consilier al meu, dar care are ¿i cetå¡enie francezå, care a
lucrat foarte multå vreme în Fran¡a pe teme de integrare
europeanå ¿i care este, în momentul de fa¡å, una din persoanele
cele mai active ¿i cele mai competente în pregåtirea dosarelor
noastre pentru Uniunea Europeanå. Sunt numeroase
fire pentru Uniunea Europeanå, care se consolideazå la nivel
politic. Vizita domnului pre¿edinte Ion Iliescu în luna noiembrie
la Paris nu va face decât så confirme ¿i la nivel preziden¡ial
ceea ce se deruleazå în momentul de fa¡å la nivelul
guvernelor. De altfel, declara¡iile domnului premier Raffarin
de aståzi au aråtat foarte clar temperatura deosebitå a rela-
¡iilor bilaterale. Nu o så mai insist asupra acestor aspecte, am
så trec la o temå care mi se pare interesantå, ¿i anume cea a
rela¡iilor economice.
Este clar cå am reu¿it schimburi deosebite, tot mai intense,
am reu¿it anul trecut så depå¿im valoarea de 2 miliarde
de euro prin schimburile comerciale bilaterale. Investi¡iile au
crescut, accizele au crescut foarte mult. Sunt proiecte majore
pe care vreau så le salut. Am men¡ionat proiectul Renault,
care a însemnat o investi¡ie de 250 de milioane de euro ¿i
care va însemna continuarea proiectului pentru realizarea
unei ma¿ini, a unui autoturism break în perioada urmåtoare,
în curând ¿i, de asemenea, a unei utilitare.
Din acest punct de vedere, mi se pare esen¡ial så vedem
în ce måsurå vor dân¿ii în acest moment så realizåm o credibilitate
¿i mai mare prin mobilizarea eforturilor interne în
vederea îmbunåtå¡irii mediului de afaceri.
Am avut o întâlnire la Asocia¡ia patronalå francezå cu un
numår destul de mare de oameni de afaceri din Fran¡a, care
au venit pentru a afla ce se întâmplå în momentul de fa¡å în
România, unii dintre cei prezen¡i deja în România, pentru a
saluta unele dintre solu¡iile individuale pentru anumite proiecte
pe care le sus¡inem. Am dat aståzi numeroase interviuri
pentru posturile de televiziune din Fran¡a, pentru posturi de
radio sau ziare, în ideea de a echilibra informa¡iile care apar
pe aici ¿i în care sunt prezentate tot felul de date, sunt prezen-
12
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
tate doar elementele negative, ceea ce, evident cå nu ajutå
deloc. Francezii de rând nu au timp så citeascå toate informa¡iile
despre România, se uitå pe internet pentru a echilibra
sursele de informa¡ii ¿i de aceea unele dintre informa¡iile
råuvoitoare care apar aici prezintå doar aspecte negative,
ceea ce aduce deficit de imagine, în condi¡iile în care Parlamentul
francez, sub presiunea opiniei publice din Fran¡a, va
trebui, la un moment dat, så se pronun¡e în legåturå cu integrarea
în Uniunea Europeanå.
Consider cå trebuie så fim foarte aten¡i în perspectiva
anului 2007, så vedem care vor fi elementele de bazå ale unei
raportåri pozitive în rela¡ia cu opinia publicå din Fran¡a. De
aceea, ac¡iunile pe care le vom ini¡ia la nivelul forumurilor
pe care le-am amintit, la nivel politic, economic, trebuie så
aibå în vedere ¿i relansarea acestei realitå¡i dinamice din
România în componentele sale pozitive ¿i negative, dar care
så ofere o imagine mai echilibratå în Fran¡a.
Am avut, interviuri politice ¿i în zona opozi¡iei din
Fran¡a, cu reprezentan¡ii Partidului Socialist Francez, personalitå¡i
importante în mi¿carea socialistå francezå, oameni
deosebi¡i pe care îi pre¡uiesc ¿i sunt convins cå vor veni în
curând ¿i în România pentru a participa ¿i la dezbateri organizate
de partidul nostru pe teme europene ¿i pe teme care ¡in
de economie.
M-am întâlnit cu primul secretar al Partidului Socialist
Francez domnul François Hollande ¿i cu secretarul cu rela¡ii
interna¡ionale domnul Pierre Moscovich. A fost o întâlnire
importantå ¿i în perspectiva contactelor pe care le vom avea
în perioada urmåtoare în vederea Congresului Interna¡ionalei
Socialiste din Brazilia, dar vom mai organiza ¿i diverse seminarii,
dezbateri în perioada care urmeazå. O ultimå precizare:
urmeazå ca peste o jumåtate de orå sau cincisprezece
minute så participåm la un dineu oferit de pre¿edintele
Senatului, iar mâine va începe campania electoralå în Fran¡a.
Ne vom deplasa în mai multe zone importante din sudul
Fran¡ei pentru a vedea diferite evolu¡ii interesante în domeniile
agriculturii, al sistemului de sånåtate precum ¿i
unele aspecte care ¡in de administra¡ia publicå.
Adrian Nåstase: „Constitu¡ia propuså de Giscard d’Estaing
este un proiect bun“
(Interviu acordat de domnul Adrian Nåstase, prim-ministru al României,
publica¡iei franceze Le Figaro, 9 septembrie 2003)
Reporter: La 4 octombrie, Conferin¡a Interguvernamentalå
î¿i va începe dezbaterile pe marginea proiectului
Constitu¡iei Europene, elaborat sub bagheta lui Valéry
Giscard d’Estaing. Mai multe ¡åri din Europa Centralå,
la îndemnul Spaniei ¿i Poloniei, au formulat o serie de
critici. Care este pozi¡ia ¡årii dv., având în vedere cå este
candidatå la UE
Adrian Nåstase: Acest proiect de Constitu¡ie este un
proiect bun. Nouå nu ne ridicå probleme. Este un proiect
politic care, pentru prima datå, trece dincolo de preocupårile
economice ¿i institu¡ionale. Fiecare ¡arå este îndreptå¡itå så
propunå modificåri, dar, în opinia mea, acest lucru ar fi contraproductiv.
Prelungirea dezbaterilor poate aduce prejudicii.
În loc så încurajeze unitatea ¿i identitatea europeanå, ar provoca
noi råni, greu de cicatrizat. Trebuie a¿adar så se gåseascå
un consens, så fie eliminate anumite ambiguitå¡i, fårå
a aduce modificåri spectaculare, care ar putea bloca lucrårile
Conferin¡ei. Europa trebuie så decidå dacå dore¿te så joace
un rol-cheie pe scena interna¡ionalå. Plecând de aici, este
evident cå mecanismele de decizie ar putea func¡iona prost
cu 25 sau 27 de state membre. Sugestiile fåcute de spanioli
¿i de polonezi sunt demne de tot respectul, dar nu prea sunt
pragmatice. O formulå eficientå depinde de inventivitatea ¿i
capacitatea ¡årilor membre de a accepta aceste noi norme.
Reporter: Avem motive så ne temem de o nouå crizå
în sânul UE
Adrian Nåstase: Nu cred. Noii membri au motive så fie
impacienta¡i. Ei sunt supu¿i într-un timp scurt unor transformåri
importante, ca ¿i presiunilor exercitate de opinia publicå
din interior, care se aratå îngrijoratå, pe bunå dreptate, de
concuren¡a din ¡årile occidentale, net mai competitive. Este
normal så supraliciteze pentru a câ¿tiga beneficii pe plan
intern.
Reporter: România participå cu 700 de solda¡i la
for¡a multina¡ionalå din Irak. Ce crede¡i despre criticile
aduse de Fran¡a ¿i Germania, care sus¡in cå proiectul de
rezolu¡ie american dezbåtut în prezent la ONU nu merge
destul de departe
Adrian Nåstase: Acest proiect de rezolu¡ie constituie un
mare pas înainte. America ¿i Europa au interesul så ajungå la
un compromis. Este esen¡ial ca irakienii så considere coali¡ia
nu ca pe o for¡å de ocupa¡ie, ci ca pe o for¡å de stabilizare
care asigurå democratizarea Irakului.
Reporter: Ambasadorul SUA la Bucure¿ti, Michael
Guest, a criticat, cu câteva zile în urmå, „flagelul corup¡iei“
din România. Guest a criticat ¿i modul „deloc
judicios“ în care este utilizat bugetul de stat. De¿i Comisia
Europeanå avertizeazå permanent guvernul dumneavoastrå
în legåturå cu fenomenul corup¡iei, ministrul
integrårii europene, dna Hildegard Puwak, este acuzat
cå ar fi aprobat un virament de 150.000 de euro din fondurile
europene în conturile unei societå¡i conduse de
so¡ul ¿i de fiul såu.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 13

Eveniment
Adrian Nåstase: În câteva zile, o echipå a Comisiei
Europene î¿i va publica raportul referitor la acest caz. Programul
european intitulat „Leonardo da Vinci“, destinat formårii
profesionale, a fost lansat înainte ca doamna Puwak så
fie numitå ministru. Am impresia cå aceastå afacere este
legatå de alegerile legislative ¿i preziden¡iale, programate
pentru sfâr¿itul anului viitor. Desigur, opozi¡ia încearcå så
gåseascå puncte vulnerabile. Este o chestiune de procedurå,
dar nu un conflict de interese. Råmâne de våzut dacå proiectul
a fost bine gestionat de rudele doamnei Puwak. Dar, evident,
trebuie clarificat acest caz. În ceea ce prive¿te comentariile
fåcute de ambasadorul SUA la Bucure¿ti, recunosc cå
în România, la fel ca în toate celelalte ¡åri aflate în tranzi¡ie,
existå corup¡ie. Traversåm o perioadå care scapå normelor
valabile în societå¡ile demult normalizate. În opinia mea, cea
mai bunå modalitate de a combate corup¡ia este finalizarea
procesului de privatizare ¿i restituirea terenurilor agricole.
Este un proces întârziat, în raport cu alte ¡åri foste comuniste,
dar acum se apropie de final. De acum ¿i pânå la sfâr¿itul
anului, 97% dintre întreprinderile române¿ti vor fi privatizate.
Guvernul meu a luat o serie de måsuri pentru încurajarea
investi¡iilor stråine: un sistem transparent de licita¡ii, o
lege împotriva hå¡i¿ului birocratic. Rezultatele economice
sunt la înål¡imea acestei politici. Pentru al treilea an consecutiv
am înregistrat o cre¿tere de 5%, iar investi¡iile stråine
sunt cu 30% mai numeroase în primele ¿ase luni ale acestui
an.
Parisul ¿i Bucure¿tiul au depåsit diferen¡ele de opinie în privin¡a Irakului
(Le Figaro, Fran¡a, 9 septembrie 2003)
Oficial Parisul ¿i Bucure¿tiul au întors pagina în rela¡iile
lor diplomatice. Sprijinul acordat de Guvernul român interven¡iei
americane în Irak nu este, conform declara¡iei primului
ministru român Adrian Nåstase în vizitå în Fran¡a un incident
de parcurs care trebuie minimalizat. România care sperå
så devinå membrå a Uniunii Europene în 2007, conteazå pe
sprijinul Fran¡ei ¿i dacå Guvernul român nu a ezitat så trimitå
700 de solda¡i în Irak, a revenit în schimb asupra deciziei
legate de Curtea Penalå Interna¡ionalå, ab¡inându-se så
ratifice în Parlament un acord cu Statele Unite asupra neextrådårii
resortisan¡ilor americani în fa¡a Tribunalului Penal
Interna¡ional. Înso¡it de patru mini¿trii de-ai såi ¿i de ale¿i
din 42 de jude¡e, Adrian Nåstase a venit så revigoreze rela-
¡iile bilaterale. Ieri, dupå o întâlnire cu Jean Pierre Raffarin,
primul ministru s-a deplasat la Medef unde s-a întâlnit cu o
pleiadå de conducåtori de întreprinderi, prin care ¿i cel al
companiei Renault care tocmai a terminat prototipul viitorului
automobil Dacia care va fi comercializat anul viitor. Diferendul
politic nu a avut consecin¡e asupra volumului
schimburilor comerciale care ar trebui så depå¿eascå suma
de 2 miliarde de euro ¿i nici nu a generat un parteneriat important
care trebuie så ajute România så ducå la bun sfâr¿it
reformele cerute de Bruxelles, mai ales în domeniul administra¡iei,
social ¿i judiciar. În aceastå diminea¡å Adrian Nåstase
va vizita la Montpellier un centru medical de gestiune.
Bucure¿tiul se intereseazå de cartea de sånåtate Vitale. Mai
mult, de câteva luni, juri¿ti francezi participå la formarea
unor judecåtori care så se ocupe de cazurile privitoare la
copii, lucru inexistent pânå acum în România. Adrian Nåstase
l-a ales pe magistratul francez Pierre Truche consilier
special pentru reforma în justi¡ie. Cu 34 înfrå¡iri institu¡ionale
Phare, Fran¡a este primul partener al României în procesul
de pre-aderare. O cooperare care este prezentå ¿i la nivelul
colectivitå¡ilor locale. În aceastå dupå-amiazå, primul
ministru român va participa la Villefranche-de- Rouergue la
închiderea lucrårilor Forumului franco-român de cooperare
descentralizatå, care a adunat 450 de ale¿i municipali ¿i
pre¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene din cele douå ¡åri.
Extinderea Europei, un obiectiv ¡intå
(Articol publicat în cotidianul francez „Midi libre”,10 septembrie 2003)
Rela¡iile franco-române sunt la cel mai înalt nivel.
Aceasta este în mod incontestabil concluzia la care s-a ajuns
ca urmare a reuniunii colectivitå¡ilor locale ale celor douå
¡åri, organizatå luni ¿i mar¡i la Villefranche-de-Rouergue. Ca
dovadå, avem interven¡ia primului ministru care a încheiat
manifestarea de ieri, transmi¡ând ¿i un mesaj de prietenie al
omologului såu Jean-Pierre Raffarin. Într-o francezå perfectå,
Adrian Nåstase s-a bucurat cå „Fran¡a ¿i România, teritoriile
lor, în acord cu Guvernele au demarat acest dialog“.
Dialogul, îmbogå¡irea experien¡ei prin schimbul reciproc
acestea erau obiectivele acestei prime întâlniri. În jurul unor
mari teme comune, precum „dezvoltarea localå“, „protec¡ia
copilului“, „Europa ¿i fondurile structurale“, mai mult de
patru sute de ale¿i municipali ¿i pre¿edin¡i de departamente
ale celor douå na¡iuni au dezbåtut uneori asiduu.
Ceea ce a determinat-o pe Noelle Lenoir, ministru delegat
pentru Afaceri europene, prezentå ea înså¿i mar¡i la
Villefranche-de-Rouergue, så declare: „Aceastå reuniune a
14
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
constituit o etapå simbolicå, o piatrå de temelie importantå în
optica lårgirii Europei. Colectivitå¡ile locale au mai mult
decât orice voca¡ie så ac¡ioneze în acest domeniu“. Cu câteva
minute mai înainte, Jean Puech, în calitatea sa de
pre¿edinte al Asocia¡iei departamentelor din Fran¡a subliniase
el însu¿i toate aceste ac¡iuni: „Parteneriatele care ne
mobilizeazå de mai mult de zece ani, trebuie evaluate, estimate,
supuse expertizelor pentru a permite ajustarea regulatå
a obiectivelor pe care ni le-am fixat. Aceste întâlniri contribuie
la actualizarea permanentå a cooperårii descentralizate
dintre Fran¡a ¿i România“. Toate discu¡iile, evident, au avut
ca ¡intå aceastå Europå lårgitå: „Colectivitå¡ile teritoriale din
ansamblul ¡årilor Uniunii au un rol specific de jucat în construc¡ia
Uniunii Europene lårgite. Este necesar så precizåm
acest lucru pentru ca tehnostructura europeanå så nu devinå
un arbitru între state. Sunt convins de acest lucru, cooperarea
descentralizatå trebuie så fie un ferment pentru reu¿ita acestei
construc¡ii. Ea trebuie så fie o punte între local ¿i interna¡ional,
un punct de reper indispensabil, cu dimensiuni
umane pe un continent aflat în organizare“. Dacå-i exceptåm
pe câ¡iva locuitori din Villefranche, extenua¡i de problemele
de circula¡ie inerente manifestårii, Jean Puech a beneficiat de
o apreciere unanimå. Era într-adevår în domeniul såu.
În afara reuniunii, primul ministru român, Adrian Nåstase
¿i Noelle Lenoir, ministru delegat cu Afaceri europene,
au efectuat o deplasare la o exploatare agricolå în regiunea
Rignac. A fost o ocazie pentru cei doi politicieni så verifice
pagubele fåcute de secetå ¿i så aminteascå faptul cå într-o
Europå lårgitå „agriculturile francezå ¿i românå vor deveni
cele mai importante din Uniune“.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 15

Eveniment
Reuniunea Interna¡ionalei Socialiste pentru zona Balcanilor-Tirana
Interven¡ia domnului Adrian Nåstase,
primul ministru al României la deschiderea lucrårilor
Mul¡umesc domnule pre¿edinte,
Domnule secretar general,
Dragi prieteni,
Dragi camarazi,
Este o mare plåcere så fiu prezent aici ¿i a¿ dori så
mul¡umesc mai întâi domnului Fatos Nano pentru ospitalitatea
sa. Organizarea acestei întâlniri a fost o idee excep¡ionalå,
cred cå este important så cåutåm o modalitate prin care
Interna¡ionala Socialistå så-¿i facå sim¡itå prezen¡a în
Balcani, prin care familia noastrå politicå ar putea influen¡a
într-o manierå pozitivå evolu¡iile din Balcani.
Vom discuta aståzi despre stabilitatea în zonå, despre
cooperarea regionalå. Piero Fassino a aråtat deja care sunt
problemele, bilan¡ul activitå¡ii precum ¿i cåile de urmat pentru
încurajarea acestei cooperåri politice ¿i na¡ionale. Când
discutåm despre stabilitatea Balcanilor sunt cel pu¡in douå
planuri la care ne raportåm: stabilitatea regiunii care este
deja o realitate, poate fi pace în Balcani dacå existå o stare
de spirit pacifistå ¿i voin¡a de a aborda dificultå¡ile cu speran¡a
de a le rezolva mai ales într-un context european.
Existå un al doilea plan, cel al stabilitå¡ii locale, stabilitatea
politicå în fiecare ¡arå a regiunii noastre.
A¿ dori så subliniez importan¡a alegerilor care au avut loc
în ¡årile noastre în ultimii ani. Aceste alegeri care s-au
desfå¿urat în condi¡ii democratice, au putut oglindi raporturile
de for¡å, au putut contribui la o clarificare în plan
politic ¿i ideologic a actorilor politici ¿i cred cå acesta este
deja un element important pentru bilan¡ul nostru în ultimii
ani. Acum a¿ spune cå problema noastrå constå în a gåsi o
modalitate de încurajare a acestor evolu¡ii. Piero Fassino a
subliniat acest lucru într-o manierå foarte clarå. Solu¡ia este
încurajarea dialogului în cadrul Balcani ¿i întårirea structurilor
europene ¿i euro-atlantice.
Îmi aduc aminte cå acum câ¡iva ani Balcanii erau o insulå,
o regiune complet izolatå, care nu prezenta nici un interes
acum câ¡iva ani. Doar grupul „ Vi¿egrad”, eventual, prezenta
interes pentru Uniunea Europeanå, dar cred cå dupå Declara¡ia,
documentul de la Salonic existå o viziune foarte
clarå ¿i un interes clar exprimat din partea Uniunii Europene
pentru aceastå parte a Europei.
Noi, ca partide socialiste ¿i social-democrate trebuie så
construim pe acest fundament, un fundament de viziune ¿i
în¡elepciune politicå. Cred, de asemenea, cå existå un element
care este important acum, când dorim så facem bilan¡ul
Declara¡ia liderilor partidelor politice din Balcani,
Considerând cå evolu¡iile recente ale situa¡iei politice
la nivel european ¿i regional în Balcani deschid oportunitå¡i
istorice de pace, stabilitate, cooperare ¿i dezvoltare
pentru toate ¡årile regiunii, liderii partidelor membre ale
Interna¡ionalei Socialiste din regiunea Balcanilor, participan¡i
la întâlnirea de la Tirana din 5 septembrie 2003
" î¿i exprimå deplinul lor sprijin pentru o aprofundare
a procesului de integrare europeanå ¿i considerå cå aceste
concluzii ale Conven¡iei europene oferå un cadru mai larg
pentru adoptarea unei Constitu¡ii ¿i pentru a consolida
democra¡ia ¿i eficacitatea activitå¡ii Uniunii Europene;
" cer Conferin¡ei Interguvernamentale care se va
desfå¿ura în octombrie anul viitor så aprobe Constitu¡ia
propuså de Conven¡ie, consolidând metodele democratice
¿i capacitå¡ile Uniunii de luare a deciziilor;
" salutå hotårârile adoptate în cadrul Consiliului European
de la Salonic cu privire la reafirmarea obiectivului de
integrare a Bulgariei ¿i a României în Uniunea Europeanå
prevåzutå pentru 2007;
" subliniazå importan¡a declara¡iei Consiliului Europei
¿i concluziile Consiliului din 16 iunie 2003 care, adoptând
Agenda pentru Balcanii de Vest, reitereazå hotårârea de a
sprijini eficient perspectiva europeanå a ¡årilor Balcanilor
de Vest, care vor deveni parte integrantå a Uniunii Europene,
odatå ce criteriile stabilite vor fi îndeplinite ¿i fac
apel la ¡årile Uniunii Europene ¿i la ¡årile balcanice ca
aceste obiective så fie îndeplinite înaintea celei de a 25-a
aniversåri a cåderii Zidului Berlinului;
" reafirmå necesitatea integrårii ¡årilor din regiune în
politicile ¿i programele de ac¡iune ale uniunii cu privire la
problemele economice, sociale ¿i culturale, cerând un angajament
din partea Uniunii Europene de a sprijini financiar
cât mai mult acest obiectiv;
" considerå necesar så se stabileascå o foaie de parcurs
clarå în vederea integrårii în Uniunea Europeanå a tuturor
¡årilor din regiune ¿i a altor ¡åri candidate;
" considerå cå, în general, viitorul regiunii balcanice
este legat strategic de viitorul întregii Europe ¿i cå perspectiva
integrårii europene a ¡årilor din regiune este o necesitate
istoricå ¿i o solu¡ie pozitivå pentru rezolvarea problemelor
sale.
Ca partide membre ale familiei socialiste, participante la
via¡a europeanå ¿i angajate în men¡inerea unui climat de
pace ¿i cooperare între ¡årile ¿i popoarele din Balcani, lideri:
" salutå progresul remarcabil care a fost ob¡inut în
domeniul påcii, securitå¡ii ¿i stabilitå¡ii în Balcani;
16
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
¿i så vedem ce trebuie så întreprindem de acum înainte:
anume, normalizarea rela¡iilor bilaterale. Pot afirma cå acest
lucru este valabil pentru România dar cred cå este la fel ¿i
pentru celelalte ¡åri ale regiunii. Contactele dintre ¡årile
noastre sunt foarte frecvente, iar cadrul institu¡ional european
a avut o importan¡å deosebitå în aceastå privin¡å. Ne
întâlnim foarte des cu ocazia diferitelor reuniuni, comunicåm
mult mai mult ¿i existå o întreagå re¡ea de rela¡ii personale
¿i politice care conteazå mult. În consecin¡å, Balcanii
nu mai sunt o regiune perifericå a Europei, nu mai sunt o
aglomerare de state na¡ionale care privesc cåtre trecut, dimpotrivå,
formeazå o regiune europeanå care apar¡ine de acum
ansamblului continental.
Este o situa¡ie complet nouå ¿i chiar dacå existå probleme,
trebuie så le analizåm în acest context. Acesta ar fi
primul meu punct de vedere. Este important så constatåm
unde suntem ¿i så vedem ce avem de fåcut de acum înainte.
Este interesant acum dacå facem o compara¡ie între regiunea
noastrå ¿i Europa centralå sau Europa de nord, chiar ¿i din
perspectiva rela¡iilor cu Uniunea Europeanå ¿i cu NATO, så
constatåm cå existå diferen¡e de stadiu, de etape între aceste
¡åri ¿i trebuie så încercåm så construim, så consolidåm stabilitatea
regionalå chiar dacå existå aceste diferen¡e. Este o
problemå legatå de evolu¡ia istoricå, de resurse, de destin
dar, de fapt, la urma urmei, toate statele noastre se vor integra
în Uniunea Europeanå mai devreme sau mai târziu, ¿i, în
tot cazul, acesta este obiectivul tuturor ¿i va constitui o realitate
de netågådiut. Cred cå aceastå viziune trebuie så
faciliteze schimbul de experien¡å ¿i sprijinul reciproc. Iatå
deci un element care este atât interesant cât ¿i important.
La un moment dat am evocat un model pe care îl consider
important, anume în¡elepciunea Uniunii Europene care a
încercat så în¡eleagå dificultå¡ile regiunii ¿i apoi, treptat, så
dezvolte legåturi, pe rând cu aceste ¡åri, ¡inând cont de specificul
local, dar fårå så se facå diferen¡e, ¡inând doar cont de
evolu¡iile concrete din ¡årile noastre. Sunt convins cå rezultatul
va fi acela¿i pentru toate ¡årile, chiar dacå etapele vor fi
pu¡in diferite, este deja un lucru dobândit ¿i cred cå acesta ar
fi un alt punct de vedere care ar trebui luat în considerare.
Un al treilea element important ar fi, de asemenea, så
acceptåm faptul cå stabilitatea regionalå din Balcani depinde
încå de prezen¡a ¿i de implicarea organismelor interna¡ionale.
Trebuie så acceptåm acest lucru, deoarece, altfel, am
putea cunoa¿te evolu¡ii negative pe care nimeni nu dore¿te så
le încurajeze. Trebuie så gåsim o modalitate de încurajare a
acestei cooperåri cu structurile interna¡ionale, nu numai cu
Uniunea Europeanå dar ¿i cu NATO, cu OSCE, cu toate
organiza¡iile interna¡ionale chiar ¿i nonguvernamentale care
ar putea contribui la men¡inerea acestei ståri de spirit în vederea
schimbårii mentalitå¡ilor deoarece avem totu¿i încå o
problemå care va evolua, poate, cu o vitezå nu prea mare,
anume, problema minoritå¡ilor, problema protec¡iei minoritå¡ilor,
sau dimensiunea etnicå, în general, în aceastå
regiune.
membre ale Interna¡ionalei Socialiste - Tirana
" considerå cå aceste rezultate au fost posibile mul¡umitå
angajamentului for¡elor democratice din ¡årile balcanice
precum ¿i solidaritå¡ii ¿i ac¡iunilor institu¡iilor ¿i
partidelor politice din ¡årile europene;
" reafirmå necesitatea domniei legii, continuårii construc¡iei
sistemelor democratice, a societå¡ilor multietnice
¿i multiculturale care pot garanta drepturile ¿i pot respecta
identitatea fiecårui cetå¡ean;
" considerå esen¡ial intensificarea luptei împotriva tuturor
formelor de ilegalitate, violen¡å, corup¡ie ¿i activitate
infrac¡ionalå ¿i cer realizarea unei mai bune cooperåri interna¡ionale
în acest domeniu;
" cer ca toate mijloacele politice, sociale, economice ¿i
culturale så fie puse în sprijinul reîntoarcerii refugia¡ilor ¿i
a persoanelor nevoite så-¿i påråseascå domiciliul, precum
¿i în vederea realizårii unei mai bune cooperåri regionale ¿i
interna¡ionale în acest scop;
" se angajeazå så garanteze implementarea acordurilor
de pace pentru Macedonia ¿i pentru Her¡egovina ¿i så promoveze
tranzi¡ia democraticå ¿i constitu¡ionalå în Serbia ¿i
Muntenegru, încurajând dialogul politic între toate pår¡ile
implicate în devenirea provinciei Kosovo;
" afirmå necesitatea încurajårii dezvoltårii economice
¿i sociale pentru rezolvarea problemelor regiunii ¿i a cetå¡enilor
ei, invitând institu¡iile europene ¿i interna¡ionale
så-¿i intensifice cooperarea în domeniile economic, financiar
¿i tehnic;
" subliniazå necesitatea ca dezvoltarea infrastructurilor
transna¡ionale ¿i a re¡elelor de comunica¡ii în interiorul
regiunii ¿i cåtre celelalte pår¡i ale Europei så fie consideratå
în ansamblu de cåtre ¡årile balcanice, Uniunea Europeanå
¿i institu¡iile financiare interna¡ionale, ca o prioritate,
ca o condi¡ie esen¡ialå a dezvoltårii economice ¿i sociale
a regiunii;
" sprijinå toate procesele de cooperare regionalå pentru
promovarea legåturilor între state ¿i cetå¡enii lor ca singura
modalitate de a se depå¿i definitiv toate conflictele
din regiune ¿i de a garanta solu¡ii comune la problemele
existente;
" reafirmå necesitatea consolidårii cooperårii ¿i angajamentului
partidelor socialiste ca mijloace de a da mai
multå for¡å valorilor påcii, solidaritå¡ii ¿i echitå¡ii în cadrul
societå¡ilor noastre.
Liderii partidelor membre ale Interna¡ionalei Socialiste
din zona balcanicå convin så organizeze câte o reuniune în
fiecare an.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 17

Eveniment
Paradoxul este cå regiunea s-a divizat, în anumite cazuri,
¡inând cont de componen¡a etnicå, dar integrarea viitoare, va
avea loc fårå så se ¡inå seama de problemele etnice într-o
Europå, care, ea înså¿i, a depå¿it deja elementul etnic ca fundament
al organizårii multilaterale. Aceste este, totu¿i, un
element care necesitå o abordare foarte în¡eleaptå ¿i o activitate
bazatå pe aspectul psihologic ¿i pe o mare generozitate.
Sper cå vom fi în stare så rezolvåm tot mai mult noi
în¿ine aceste probleme la nivel regional dar deocamdatå este
important så încurajåm orice prezen¡å interna¡ionalå care ne
poate ajuta. Strategia actorilor interna¡ionali pentru moment
este aceea de a fixa, de a consolida status quo-ul pentru aranjamentele
existente ¿i cred cå va fi destul de delicat så abordåm
aceste aspecte înainte de a consolida statutul democratic,
situa¡ia politicå.
Sunt convins cå, pentru moment, pentru partidele noastre
este o ocazie excelentå pentru construc¡ia de mecanisme de
consultan¡å ¿i pentru a fi într-o strânså rela¡ie cu Interna¡ionala
Socialistå în vederea gåsirii unei modalitå¡i de gestionare
a anumitor aspecte care sunt încå critice. Voi reveni
dupå amiazå cu o ini¡iativå care ar putea så ne ajute så ne
consultåm asupra unor aspecte legate de drepturile omului ¿i
de protec¡ia minoritå¡ilor. Cred cå Interna¡ionala Socialistå
ar putea så aibå un rol foarte important ¿i în acest domeniu,
în aceastå regiune. De aceea, consider, cå aceastå reuniune
este importantå ¿i datoritå faptului cå putem construi noi
în¿ine o nouå mentalitate aici ¿i nu în anticamerele Uniunii
Europene, pentru cå o componentå a Uniunii Europene este
o construc¡ie cu o geometrie variabilå, care va depinde de
voin¡a ¿i de eforturile pe care le vom face.
Interven¡ia domnului prim-ministru Adrian Nåstase
în cadrul conferin¡ei de preså sus¡inutå dupå desfå¿urarea
lucrårilor Reuniunii Interna¡ionalei Socialiste pentru zona Balcanilor – Tirana
Permite¡i-mi så-l felicit pe domnul Guterres ,pre¿edintele
Interna¡ionalei Socialiste, pe domnul Luis Ayala, secretarul
general pentru excelenta ini¡iativå de a organiza o dezbatere
aici la Tirana pe un subiect foarte actual sub înaltul patronaj
al Interna¡ionalei Socialiste. Este important pentru noi to¡i så
în¡elegem ceea ce s-a întâmplat în Balcani în ultimii ani dar
este mult mai important så privim spre viitor, så organizåm
o serie de contacte între ¡årile noastre pentru a crea ¿i a consolida
o solidaritate necesarå acum.
Permite¡i-mi så-i mul¡umesc gazdei noastre, dl. Fatos
Nano, colegilor dânsului pentru ospitalitatea lor, noi consideråm
cå aceastå întâlnire a creat o atmosferå excelentå pentru
continuarea cooperårii strânse dintre noi, pentru facilitarea
schimbului de opinii în privin¡a diferitelor probleme. Neam
adus contribu¡ia la acele eforturi care se fac în întreaga
Europå pentru ob¡inerea unor rezultate pozitive în procesul
de reunificare a Europei. Consideråm, de asemenea, cå numai
o perspectivå foarte clarå asupra situa¡iei din ¡årile noastre
care mai devreme sau mai târziu vor face parte din Uniunea
Europeanå ne va da speran¡å ¿i va conduce la asumarea
unor angajamente de cåtre ¡årile noastre.
Am discutat despre modalitå¡ile de consolidare a cooperårii
dintre noi la nivelul partidelor, a Guvernelor, sunt mândru
cå existå în majoritatea ¡årilor noastre partide socialiste
¿i social democrate. Am discutat despre infrastructurå, securizarea
grani¡elor, lupta împotriva infrac¡ionalitå¡ii frontaliere
¿i transfrontaliere, transferul de know-how în procesul de
integrare, proiecte concrete în plan politic ¿i må simt foarte
bine dupå aceastå excelentå întâlnire pe care am avut-o aici,
mai ales cå vom putea participa la Conferin¡a Interna¡ionalei
Socialiste din Brazilia cu for¡e noi, fiind mai bine pregåti¡i så
în¡elegem procesele care vor avea loc în interiorul familiei
socialiste ¿i så gåsim modalitå¡i de a contribui la progresul
societå¡ilor noastre.
Declara¡ii de preså acordate de domnul Adrian Nåstase,
prim-ministru al României, reprezentan¡ilor presei române
cu ocazia participårii la lucrårile Reuniunii Interna¡ionalei Socialiste
pentru zona Balcanilor
Reuniunea de la Tirana este importantå pentru Interna-
¡ionala Socialistå dar este în acela¿i timp importantå ¿i pentru
Balcani. În definitiv Balcanii au reprezentat multå vreme
o zonå perifericå a Europei, prezintå interes, pentru Europa
Occidentalå, cel mult zona Europei Centrale, Grupul de la
Visegrad era vizat la un moment dat în acest sens... Iatå cå
Balcanii, din nou – ¿i este bun lucrul acesta – intrå în zona
de interes a Uniunii Europene. Semnalul politic a fost dat la
Salonic - documentul adoptat atunci a aråtat clar cå Uniunea
Europeanå are o misiune ¿i are ¿i o politicå strategicå pentru
Balcani. Interna¡ionala Socialistå încearcå så organizeze re-
¡eaua de legåturi între partide ¿i între liderii din regiune ¿i în-
18
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Eveniment
cearcå, în acest fel, så construiascå pe ceea ce este voin¡a
europeanå dar încearcå, în acela¿i timp, så caute ¿i så gåseascå
sugestii, idei, care så poatå så fie aduse pe banca europeanå,
în momentul în care problemele Balcanilor pot fi
altele. Stabilitatea în Balcani, în momentul de fa¡å, nu ¿tiu
dacå este în mod neapårat fragilå dar este clar cå este nevoie
de foarte multå aten¡ie pentru a evita pericolele care încå mai
existå: neclaritå¡i în legåturå cu statutul teritorial în anumite
zone – må refer în principal la Kosovo, bineîn¡eles – unele
semne de întrebare în legåturå cu situa¡ia politicå ¿i viitorul
unora dintre entitå¡i, în måsura în care se vorbe¿te, spre
exemplu, de faptul cå anumite formule constitu¡ionale ar
putea så fie modificate în zona Balcanilor. Se spun ¿i lucruri
bune despre zona balcanicå: zona este pacificatå, este pa¿-
nicå, nu sunt conflicte dar existå ¿i o stare de tensiune latentå
în unele dintre aceste zone ¿i atunci este datoria noastrå så
vedem cum putem contribui - inclusiv ca ¡arå importantå în
aceastå regiune a Europei de Sud-est. Solu¡iile pe care le-am
propus dar ¿i cele pe care le vom discuta în aceastå dupåamiazå
vizeazå în primul rând continuarea procesului democratic,
sublinierea rolului alegerilor în consolidarea democra¡iilor
din Balcani; pe de altå parte så nu evitåm så luåm în
considerare faptul cå toate aceste conflicte din Balcani au
fost determinate de factorul etnic, în mod direct sau indirect.
Din acest motiv o propunere a noastrå este aceea de a se crea
în cadrul Interna¡ionalei Socialiste, pentru zona balcanicå, un
centru de consultare ¿i de analizå pe problemele minoritå¡ilor
na¡ionale – probleme etnice - în a¿a fel încât så avem un
mecanism de alertå timpurie în zone în care apar tensiuni. În
acela¿i timp dorim så dezvoltåm un schimb de experien¡å
transfrontalierå cu implicare politicå, ¡inând seama ¿i de
experien¡ele guvernelor noastre, inclusiv în ceea ce ¡ine de
aspectele de administra¡ie publicå. Multe lucruri de acest gen
vor fi propuse de noi în cadrul acestei Reuniuni, tocmai pentru
a ne ajuta så gestionåm mai bine procesul tranzi¡iei în
¡årile noastre, så organizåm mai bine procesul de descentralizare,
men¡inând înså echilibrele politice necesare. Este
important, de asemenea, pentru noi så vedem cu aten¡ie felul
în care putem så limitåm, dacå nu så eliminåm, criminalitatea
transfrontalierå. Balcanii în momentul de fa¡å suferå
sub acest aspect (...) la nivelul poli¡iilor, a compartimentelor
care asigurå ordinea în ¡årile noastre ¿i va trebui så creåm
sentimentul de siguran¡å în regiune, nu numai cel de stabilitate;
de aceea este nevoie de o legåturå mai strânså....
Acestea sunt doar câteva ini¡iative, vor fi ¿i altele aici, dar
pentru noi, în aceastå perioadå de final de tranzi¡ie, este
important så vedem problemele cu care se confruntå colegii
no¿tri din celelalte ¡åri, så încercåm så-i ajutåm cu ceea ce
¿tim, cu ceea ce putem; pe de altå parte så în¡elegem cå
Uniunea Europeanå a pus în mi¿care ceea ce eu am numit un
fel de aspirator, în care problemele viitoare din fiecare dintre
¡årile, luate una câte una, din Balcani sunt preluate, ¿i func¡ie
de performan¡a lor, la nivelul structurilor Uniunii Europene
(...) Acest proces a început cu Slovenia, continuå cu România
¿i Bulgaria, Croa¡ia este în linie dreaptå în ceea ce
prive¿te începerea negocierilor, Turcia este, de asemenea, în
a¿teptare pentru demararea negocierilor la sfâr¿itul anului
viitor (...) Toate aceste evolu¡ii sunt importante pentru cå ele
¡in conectate ¡årile din Balcani la evolu¡iile europene ¿i în
momentul de fa¡å nu mai discutåm de evolu¡ia Balcanilor
separat de evolu¡ia Uniunii Europene. Aceste lucruri le discutåm
aståzi, la aceastå Reuniune, ¿i am avut ¿i ¿ansa discu-
¡iilor cu Fatos Nano, cu care am våzut ¿i cum pot fi dezvoltate
în plan bilateral, la nivelul ¡årilor noastre, contactele
politice.
Declara¡ii de preså acordate de domnul Adrian Nåstase,
prim-ministru al României, dupå întâlnirea cu domnul Fatos Nano,
prim-ministru al Republicii Albania
Am avut o întâlnire foarte bunå, în continuarea întâlnirilor
anterioare, deosebit de utilå pentru rela¡iile bilaterale. De
altfel, în curând, îl a¿tept pe domnul Fatos Nano la Bucure¿ti,
pentru o vizitå oficialå, probabil la sfâr¿itul lunii octombrie.
Suntem aici pentru a ne întâlni cu liderii din Balcani, în
cadrul Reuniunilor regionale ale Interna¡ionalei Socialiste,
pentru a discuta proiecte regionale, proiecte locale, felul în
care în zona Balcanilor putem, în cadrul familiei partidelor
socialiste ¿i social-democrate, så contribuim la progresul
regiunii, la påstrarea unui caracter de stabilitate ¿i de progres
în zonå, felul în care putem så conectåm mai strâns Uniunea
Europeanå la evolu¡iile din Balcani. Vor fi numero¿i lideri
prezen¡i aici, la Tirana, ¿i dorim ca întâlnirile de aståzi så
permitå o cunoa¿tere mai bunå a realitå¡ilor ¿i în acela¿i timp
capacitatea de a transmite un mesaj de solidaritate ¿i de
coeren¡å dupå Reuniunea de la Salonic a Uniunii Europene.
Este deci o nouå ocazie de a ne întâlni ¿i a discuta despre
viitorul Europei, despre viitorul regiunii noastre.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 19

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Declara¡iile primului ministru al României,
domnul Adrian Nåstase, cu ocazia vizitei la SC Arctic SA Gåe¿ti
(Gåe¿ti, Târgovi¿te, 10 septembrie 2003)
Vreau så vå salut, så spun cå må bucur så vå reîntâlnesc,
må bucur så fiu aici, aståzi, dupå ce s-au întâmplat multe
lucruri la Arctic, în condi¡iile în care putem spune cå locurile
de muncå s-au consolidat, pentru cå este vorba despre o
investi¡ie importantå ¿i este vorba de un proiect care ani de
zile va putea så fie întårit prin exporturi ¿i printr-o zonå mai
importantå de vânzåri pe pia¡a internå. Ce mi se pare important,
este cå am reu¿it aici la Arctic ¿i într-o zonå importantå
din Dâmbovi¡a så consolidåm aceste 1800 de locuri de
muncå. La un moment dat, ¿ti¡i bine, au fost unele riscuri, au
fost unele probleme dar iatå cå, ceea ce spuneam cu un alt
prilej s-a adeverit: nu putem så råmânem în economia globalå
de aståzi doar cu capacitatea noastrå de a investi în cercetare
¿i dezvoltare. Competi¡ia este foarte durå mai ales
pentru bunurile de uz casnic de folosin¡å îndelungatå, e nevoie
de foarte mul¡i bani pentru investi¡ii ¿i mai ales pentru
publicitate ¿i pentru a face export. Nici o firmå importantå nu
mai poate så tråiascå doar vânzând pe pia¡a internå. De
aceea, în lumea de aståzi este cel pu¡in la fel de important så
vinzi ca ¿i så produci. Nu este suficient înså så produci, dacå
nu po¡i så vinzi, pentru asta este nevoie de bani pentru publicitate,
este nevoie de investi¡ii în tehnologii noi. A¡i våzut,
¿ti¡i mai bine decât mine, noua linie de frig care înseamnå de
fapt o diferen¡å enormå fa¡å de tehnologiile anterioare.
Lucrurile acestea nu se mai pot face decât în colaborare,
investi¡iile stråine ¿i investi¡iile interne vor fi de acum determinante
pentru consolidarea locurilor de muncå ¿i pentru a
cre¿te, pânå la urmå, chiar salariile pentru cå cu cât vor fi
produsele de mai mare tehnicitate, cu atât ele vor avea
pre¡uri mai mari, cu atât vor putea fi mai bine exportate pe
pie¡e unde pre¡urile pot fi mai mari la aceste aparate ¿i în
felul acesta zona de salarii poate så fie mai importantå ¿i ca
atare ¿i salariile så fie mai mari. Nu Guvernul stabile¿te în
firmele private nivelul salariilor. Salariile trebuie så fie pânå
la urmå o formå de a încuraja pe cei care lucreazå în fabrici,
så participe la un efort de dezvoltare. Ceea ce putem noi så
facem, înså, este så încurajåm aceste eforturi, så ne gândim
împreunå la zone noi de dezvoltare. Spre exemplu, se
încearcå un nou proiect de dezvoltare la Moreni care ar putea
så fie important pentru boilere, putem så cåutåm solu¡ii,
putem så încercåm så vedem cele mai bune formule pentru
ca locurile de muncå så însemne pentru jude¡ cât mai mult.
Pe de altå parte, capacitatea de transport este importantå ¿i de
aceea, am început modernizarea drumului spre Bucure¿ti
pentru cå aceastå capacitate de a transporta produse care sunt
destul de voluminoase va determina capacitatea de cre¿tere
pe produc¡ie ¿i în felul acesta de scådere a pre¡ului de cost în
måsura în care lucrurile acestea se întâmplå. Nu intru în
detalii pe care le cunoa¿te¡i mai bine decât mine, probabil la
nivelul sindicatului le-a¡i discutat de multe ori, probabil lea¡i
discutat de multe ori cu patronatul. Este important så
în¡elegem cå peste tot în lume se întâmplå destul de multe
schimbåri. Iatå, am fost ieri în Fran¡a, cei din Fran¡a erau
foarte preocupa¡i, mai ales, muncitorii de acolo de procesul
de delocalizare, a¿a se numesc fabricile din Fran¡a - din
Europa Occidentalå acestea se mutå spre ¡åri unde salariile
sunt mai mici, tocmai pentru ca pre¡ul final al produsului så
fie mai competitiv, în condi¡iile în care, înså, este vorba de
acela¿i produs de calitate. ªi, este o mare preocupare în aceste
¡åri pentru cå multe dintre aceste fabrici se închid acolo
pentru a permite realizarea în ¡årile noastre a unor produse,
asta înseamnå pierdere de locuri de muncå. Discu¡ia a
început de la firma Renault pentru cå practic la Pite¿ti, la
Coliba¿i sunt 16 000 de locuri de muncå pentru firma
Renault care va produce, începând peste un an sau doi un
nou model de automobil, 200 000 de exemplare pe an, care
va fi vândut în toatå zona Europei Centrale. Dar evident cå
aceastå ma¿inå se va putea vinde cu aproximativ 5000 de
euro pentru cå salariile plåtite pentru realizarea acestor produse
sunt mai coborâte decât ar fi fost în alte ¡åri în Occident.
Altfel, ma¿ina ar fi costat 10 000 sau 7000 de euro, ¿i nu s-
ar mai fi putut vinde, într-o zonå unde salariile sunt foarte
mici. Deci, trebuie så în¡elegem toate aceste lucruri, economia
româneascå nu mai poate func¡iona izolat. Înainte de
1989 era mai simplu. Erau închise frontierele, vroiai frigider
- numai de la Arctic ¿i cu pile. Acum lucrurile sunt altfel.
Vrei un frigider, po¡i så cumperi de oriunde, oferta este mult
mai mare. Båtålia pentru locuri de muncå este mult mai durå
în momentul de fa¡å. Dincolo de politicå, dincolo de celelalte
lucruri. Eu sunt foarte bucuros de ceea ce am våzut aståzi
aici ¿i noua halå ¿i dezvoltårile care urmeazå. Sunt convins
cå sunte¡i pe un drum bun iar Guvernul aici trebuie så vå
ajute så continua¡i ni¿te proiecte care sunt inteligente ¿i ¡in
seama chiar de condi¡iile care existå în acest sector. Vå felicit
¿i vå doresc succes în continuare.
20
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Conferin¡a de preså a domnului Adrian Nåstase, pre¿edinte PSD,
dupå vizita efectuatå în jude¡ul Dâmbovi¡a
(Sediul PSD Târgovi¿te, 10 septembrie 2003)
Dl. Adrian Nåstase:
Trebuie, în primul rând, så închide¡i telefoanele. În al
doilea rând, vreau så vå mul¡umesc pentru prezen¡å. Vreau
så vå spun câteva cuvinte ca introducere ¿i dupå aceea o så
încerc så råspund la întrebåri împreunå cu colegii mei.
Sunt foarte bucuros så constat cå se întâmplå multe
lucruri interesante, multe lucruri pozitive în jude¡ul
Dâmbovi¡a. Împreunå, am våzut câteva din aceste elemente,
argumente de fapt pentru afirma¡ia pe care am fåcut-o
înainte. Jude¡ul Dâmbovi¡a avea, dupå pårerea mea, o foarte
mare problemå, o anumitå izolare datoritå drumului foarte
dificil, a cåii rutiere ¿i a faptului cå datoritå construc¡iei
autostråzii spre Pite¿ti drumul vechi spre Pite¿ti, care par¡ial
era drumul de acces spre Târgovi¿te, a fost ignorat ¿i din
acest motiv, în mod evident, accesul în jude¡ ¿i în capitala
jude¡ului a fost foarte dificil. A¡i våzut, a început procesul de
lårgire pe 4 benzi a drumului de acces. Probabil cå acest efort
va însemna ¿i finan¡area, anul viitor, a unei por¡iuni care så
ducå la realizarea unui drum comod ¿i rapid de la Bucure¿ti
la Dâmbovi¡a, la Târgovi¿te în mod special.
Ceea ce este important este cå, o datå cu modernizarea
acestui drum de acces, de la Chitila spre Råcari ¿i, sigur,
mergând ¿i spre Titu, dar ¿i spre Târgovi¿te de la intersec¡ie,
se va deschide o nouå zonå de investi¡ii green field, investi¡ii
noi, investi¡ii directe, pentru cå, în mod categoric, pe axa
spre Ploie¿ti sau axa de autostradå spre Pite¿ti, devine tot mai
dificil så se facå o astfel de investi¡ie. Cred foarte mult în
faptul cå aceastå investi¡ie în modernizarea drumului va ridica
foarte mult valoarea terenurilor de la Chitila spre
Târgovi¿te ¿i va permite pe zonele colaterale investi¡ii foarte
interesante pe zone productive - întreprinderi mici, mijlocii,
se pot face hale industriale. Accesul va fi foarte u¿or, practic,
din zona de nord a ora¿ului se va putea, dupå ce vom
moderniza ¿i ie¿irea de la Chitila, realiza un proiect foarte
interesant.
Aceasta este o primå idee pe care am sus¡inut-o ¿i vreau
så mul¡umesc domnului ministru Mitrea, care a introdus
foarte rapid acest proiect între prioritå¡ile ministerului ¿i în
felul acesta tot jude¡ul Dâmbovi¡a va avea posibilitatea unui
acces normal ¿i unei viteze mai mari pentru transport.
De altfel, a¡i våzut ¿i la ARCTIC - ¿i acum am så trec la
acest al doilea aspect ¿i unul dintre elementele vizitei în jude¡
- la Gåie¿ti, la ARCTIC, una dintre probleme va fi transportul
pe calea feratå, dar ¿i transportul rutier, pentru o produc¡ie
din ce în ce mai intenså. ¿i din acest punct de vedere,
calea de transport rutier modernizatå reprezintå o componentå
importantå de infrastructurå. A¡i våzut la Gåie¿ti,
împreunå cu noi, o evolu¡ie foarte interesantå în ceea ce
prive¿te privatizarea ¿i, de fapt, etapele prin care este necesar
så trecem în ceea ce prive¿te privatizarea. Ini¡ial, aceastå
fabricå s-a privatizat într-o formulå în care a fost mai curând
vorba de o investi¡ie financiarå prin BERD ¿i a¿ spune cå
adevårata privatizare a venit în faza a doua, în momentul în
care ac¡iunile au fost vândute companiei turce¿ti care are, cu
adevårat, know-how ¿i sistemul de distribu¡ie european, care
så permitå realizarea unui proces de inovare ¿i de îmbunåtå¡ire
tehnologicå. ARCTIC func¡iona, în mare måsurå,
cu o tehnologie care era depå¿itå de competi¡ia europeanå ¿i
de aceea a fost nevoie de aceste investi¡ii suplimentare pe
care o companie specializatå, una dintre cele mai mari din
Europa, a putut så le aducå ¿i, în felul acesta, cu o reducere
cu un sfert a personalului - acum sunt aproximativ 1800 de
muncitori acolo, fa¡å de 2200 cât erau ini¡ial - produc¡ia este,
practic, dublå. Este vorba de un randament mult mai mare,
este vorba de impactul deosebit asupra exportului ¿i este
vorba de o calitate deosebitå, inclusiv noile tehnologii, noile
mecanisme, noile sisteme de fåcut frig pe care aceastå companie
transna¡ionalå a putut så le aducå.
A¡i våzut, de asemenea, împreunå cu noi, investi¡iile în
noua halå de montaj, investi¡iile care se fac pe mai departe
pentru a lårgi gama de produse, nu mai este vorba doar de
frigidere, de congelatoare, este vorba ¿i de ma¿ini de spålat,
de aspiratoare, o gamå de produse albe cum se numesc, produsele
de uz casnic de folosin¡å îndelungatå.
Acest efort trebuie sprijinit. Spuneam cândva cu un alt
prilej, cred cå aici la Târgovi¿te, cå în lumea de aståzi, în
economia mondialå de aståzi nu mai este suficient så produci,
este foarte important så po¡i så vinzi pe o pia¡å în care
competi¡ia este foarte mare ¿i, adeseori, cheltuielile de publicitate
sau cheltuielile de distribu¡ie sunt la fel de mari ca ¿i
cele de produc¡ie, iar cheltuielile de cercetare ¿i dezvoltare
reprezintå adeseori 10-20% din cifra de afaceri a unei companii
de acest gen, tocmai pentru a men¡ine ritmul de inovare
¿i de dezvoltare care så permitå råmânerea pe pia¡å.
ARCTIC, în mod evident, nu mai putea så facå acest
lucru singurå ¿i asta este de fapt lec¡ia pe care trebuie så o
învå¡åm cu to¡ii ¿i firmele române¿ti vor trebui så în¡eleagå
cå fårå export, fårå capacitate, pia¡a româneascå nu mai este
un monopol pentru firmele noastre, pentru cå deschiderea
frontierelor nu înseamnå nu numai avantaje pentru românii
care pot så circule în Europa, dar înseamnå ¿i deschiderea
frontierelor în baza acordului pe care l-am încheiat cu
Uniunea Europeanå, ca produsele din Uniunea Europeanå så
intre cu destul de pu¡inå protec¡ie vamalå pe pia¡a noastrå, în
baza unor acorduri de reciprocitate. ¿i, din acest punct de
vedere, în mod evident, noi nu mai putem så asiguråm nici
måcar pia¡a internå într-o formå monopolistå pentru produsele
noastre ¿i de aceea este extrem de important så se
întâmple ¿i în alte pår¡i ceea ce s-a întâmplat la ARCTIC,
aceastå succesiune de faze de dezvoltare.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 21

Declara¡ii, discursuri, mesaje
În plus, probabil cå anul viitor, la Moreni se va dezvolta
o sec¡ie, o sucursalå a firmei ARCTIC, împreunå cu concernul
care a cumpårat ac¡iunile în urmå cu câ¡iva ani ¿i se vor
produce acolo probabil boilere, dacå înså vom convinge
unele dintre segmentele noastre din domeniul industriei de
apårare cå este necesar så continuåm restructurarea ¿i mai
ales utilizarea spa¡iilor disponibile pentru a crea locuri de
muncå ¿i nu pentru a ¡ine blocate anumite suprafe¡e care pot
fi introduse într-un circuit mai larg, tocmai pentru a crea
locuri de muncå adevårate. Altfel, sigur, noi putem så ¡inem
locuri de muncå subven¡ionate în industria de apårare, dar nu
putem så ne imaginåm cå vom mai realiza foarte multe transportoare
blindate, cå vom avea din nou supercomenzi pe
aceste zone, pentru ra¡iuni pe care le cunoa¿te¡i ¿i pe care nu
a¿ vrea så le comentez acum.
Dar, pe de altå parte, eu cred cå sunt destul de mul¡i cei
care la Departamentul pentru Industria de Apårare ne ¡in de
vorbå în aceastå perioadå, poate existå ¿i un interes de a
men¡ine acest segment într-o formå care este, pânå la urmå,
neviabilå, numai a men¡ine ni¿te locuri de muncå la nivelul
acestui departament, pentru cå altfel nu-mi explic de ce anumite
oferte cu care s-a venit pentru astfel de spa¡ii, pentru
astfel de zone în care, practic, nu mai putem så asiguråm
comenzi de stat pentru apårare, nu se acceptå så fie transferate
spre zone industriale, spre ceea ce am numit parcuri
industriale ¿i, în felul acesta, så creåm locuri de muncå.
O altå zonå de interes a fost verificarea, urmårirea ¿i sublinierea
interesului nostru comun pentru locuin¡e. Nu este
vorba neapårat de creditul ipotecar. Aceastå formulå de construc¡ie
este, pânå la urmå, mai interesantå ¿i se deruleazå
oarecum normal pentru cei care au ceva bani, noi nu facem
decât så punem la dispozi¡ie ni¿te terenuri, o anumitå construc¡ie
financiarå în care så se poatå ob¡ine creditele respective
¿i asigura garan¡iile. Ceea ce este important, înså, pentru
noi este så asiguråm cât mai multe locuin¡e sociale, locuin¡e
pentru tineri, så încercåm så închidem aceastå buclå a acelor
schelete de beton care ani de zile au fost un fel de eroine,
mårturii ale trecutului pe care nu am putut så-l transformåm
în avantaje pentru genera¡iile mai tinere. ¿i am våzut ¿i la
Titu astfel de construc¡ii. Am våzut împreunå ¿i în Târgovi¿te
¿i cartierul care se na¿te acum ¿i care, în mare måsurå,
va însemna pentru ora¿ o investi¡ie extraordinarå, 170 de
apartamente într-o primå fazå, în final câtva sute de apartamente
¿i, pânå la urmå, de fapt un cartier cu tot ceea ce va fi
necesar, inclusiv cu spa¡ii comerciale ¿i cu o zonå de credit
ipotecar, dar am pus accentul pe aceste locuin¡e pentru tineri,
locuin¡e sociale, care sunt absolut necesare pentru a måri
încrederea tinerilor de la noi în legåturå cu faptul cå Guvernul
¿i administra¡ia localå se gândesc la ei, încearcå så construiascå
pentru ei cât mai mult.
De asemenea, am fost la sala de sport din zona micro 11,
o salå de sport care este de fapt una din cele 400 de såli de
sport pe care noi le vom finaliza pânå la sfâr¿itul anului viitor
¿i care, practic, se adaugå unui efort de modernizare la nivelul
¿colii ¿i care se adaugå ¿i proiectului ,,Sånåtate prin
mi¿care’, se adaugå unui efort pe care l-am anun¡at ¿i care
înseamnå de fapt pentru tineri, pentru copii mens sana in
corpore sana, aplicarea unui vechi adaggio care îl ¿tim cu
to¡ii ¿i pe care nu trebuie decât så-l aplicåm, în måsura în
care suntem serio¿i în legåturå cu aceste obiective. Eu cred
cå este vorba de un efort care meritå så fie fåcut. El va permite,
la nivelul comunitå¡ilor locale, o mai mare implicare în
ceea ce prive¿te proiectele de sånåtate, dar ¿i proiectele culturale.
În acela¿i timp, a¿ vrea så vedem împreunå în ce måsurå
putem så încurajåm competi¡ia în anumite såli. ¿ti¡i bine,
data trecutå am inaugurat o salå de sport aici, la Târgovi¿te.
Vom continua så facem aceste eforturi pentru cele încå 8-9
såli de sport pe care le-am anun¡at ¿i pe care le construim
aici.
Totodatå, am fåcut o deplasare la Colegiul Economic
,,Ion Ghica’, unde am våzut felul în care putem så oferim
variante alternative pentru învå¡åmântul de arte ¿i meserii,
pentru ceea ce erau ¿colile profesionale. Am putut så vedem
¿i amploarea proiectelor interna¡ionale care se realizeazå de
mai mul¡i ani încoace ¿i care dau în Târgovi¿te, dar de fapt
în toatå regiunea III din zona de sud, o imagine foarte clarå
despre eforturile deosebite care s-au fåcut în ultimii ani pentru
a se crea o infrastructurå informatizatå de pregåtire, de
formare pentru tineri.
De aceea, cred cå ceea ce este important så vedem, dincolo
de nevoia de a în¡elege cå fiecare regiune, inclusiv regiunea
III sud Muntenia, dar ¿i celelalte, au nevoie în perioadele
acestea de acomodare cu ceea ce va trebui så fie
învå¡åmântul european în urmåtorii ani.
Acestea erau comentariile în legåturå cu vizita. Eu am så
må opresc aici. Dacå ave¡i întrebåri, ¿i într-un cadru mai larg
sau pe teme mai largi, nu ezita¡i.
Reporter Monica Ghiurco - TVR: Domnule pre¿edinte,
dacå sunte¡i de acord cu inten¡ia parlamentarilor de a
investi miliarde de lei pentru drapelul ce va fi pus pe clådirea
Parlamentului A doua întrebare. Mâine se împlinesc
doi ani de la evenimentele din 11 septembrie 2001.
A¿ vrea så ¿tiu dacå în acest context interna¡ional lumea
este mai sigurå A treia întrebare: Vreau så ¿tiu unde
ve¡i fi la începerea anului ¿colar
Dl. Adrian Nåstase:
Este foarte simplu så vå råspund la cea de-a treia întrebare.
O så vå anun¡ din timp.
La celelalte douå. Cu steagul Parlamentului, am învå¡at
så nu må amestec în probleme care ¡in de autonomia Parlamentului.
Sunt argumente în favoare, sunt argumente împotrivå.
Må împinge¡i så fac comentarii în legåturå cu utilizarea
banilor publici ¿i nu cred cå este bine. Eu cred cå, pânå la
urmå, banii publici sunt cheltui¡i sau deciziile se iau de cåtre
reprezentan¡ii poporului român. Reprezentan¡ii poporului
român se gåsesc în Parlament. Dacå reprezentan¡ii poporului
român spun cå a¿a trebuie cheltui¡i banii å¿tia, pânå data
22
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
viitoare când vor fi al¡i reprezentan¡i ai poporului român,
råmâne în felul în care decid ace¿ti reprezentan¡i ai poporului
român. Nu am cum så comentez aceastå discu¡ie.
În ceea ce prive¿te ziua de mâine, ziua de mâine este specialå,
pentru cå ea ne aratå, în primul rând, cå ceea ce s-a
întâmplat la 11 septembrie a determinat o schimbare în lume
absolut extraordinarå, bazatå pe o emo¡ie teribilå în Statele
Unite ¿i cu impact deosebit în celelalte zone. S-au schimbat
foarte multe lucruri ¿i în ceea ce prive¿te abordarea unora
dintre zonele de conflict. Probabil cå fårå 11 septembrie nu
am fi avut criza irakianå, lucrurile ar fi continuat så meargå
probabil în tensiunile pe care le ¿tiam ¿i nemul¡umiri ¿i discu¡ii
¿i vizite de inspectori, a¿a cum au fost dupå 1991. Dar
ceea ce s-a întâmplat la 11 septembrie, în urmå cu doi ani, a
determinat un alt mod de abordare. Ceea ce s-a întâmplat
atunci a aråtat cå existå ni¿te cutii negre ale terorismului în
diferite zone ¿i, sigur, americanii, pornind de la experien¡a
lor directå, au avut o altå atitudine fa¡å de o parte dintre
europeni.
Acum, dupå doi ani ¿i dupå terminarea fazei militare a
conflictului în Irak, evident, existå o încercare de a se închide
aceastå buclå ¿i negocierile la Consiliul de Securitate pentru
o rezolu¡ie care så implice ONU în faza de stabilizare ¿i de
construc¡ie democraticå post-conflict în Irak sunt elemente
pozitive pe care eu a¿ vrea så le salutåm.
Ziua de mâine va fi ¿i o ocazie så ne amintim de victimele
atacurilor de la 11 septembrie, så deplângem aceste lucruri
care, pânå la urmå, ne aratå cå lumea în care tråim, dacå
a scåpat de pericolul unor råzboaie mondiale, nu a scåpat
încå de violen¡å ¿i de terorism. Ceea ce se întâmplå în Orientul
Mijlociu, ceea ce se întâmplå în Israel ne aratå cå este
nevoie de o abordare deschiså, diferitå. Problema irakianå
este de fapt doar una dintre componentele situa¡iei dificile
din Orientul Mijlociu. De aceea, sper cå ziua de mâine va fi
un prilej de reflec¡ie ¿i pentru noi ¿i pentru alia¡ii no¿tri, pentru
poporul american ¿i cred cå este important ca noi så dåm
un mesaj de sus¡inere pentru ceea ce a însemnat atitudinea
poporului american atunci când, într-o formå de neacceptat,
printr-un act de terorism incalificabil, s-a produs atacul de la
New York.
Vor exista ¿i la Bucure¿ti, în mod firesc, manifestårile de
sprijin care se vor face cu aceastå ocazie.
Am spus, la cea de-a treia întrebare am så anun¡ din timp.
Deocamdatå, nu am hotårât.
Reporter: Domnule prim-ministru, cum aprecia¡i …
¿i aceste posibilitå¡i de a aduce investi¡ii green field în
aceastå zonå Vå referi¡i la un anumit gen de investi¡ii.
Aceste zone, le ve¡i promova în mod special în exterior
Dl. Adrian Nåstase: Jude¡ul Dâmbovi¡a are foarte mari
probleme datoritå faptului cå aici a existat o industrie destul
de vulnerabilå sub aspectul unor expresii noi de func¡ionare
economicå. Foarte multå metalurgie, locuri de muncå în
zone care sunt, repet, vulnerabile din punct de vedere al costurilor
energetice ¿i, de asemenea, din punct de vedere al
¿anselor de export. Este vorba, în plus, de o corelare internå,
de o pia¡å internå în care aceste produse metalurgice aveau
mai mult sens, dar în måsura în care industria româneascå s-
a remodelat, în mod evident, cererea este mai micå pentru
unele din aceste produse.
De aceea, în acest jude¡, dupå pårerea mea, dincolo de
eforturile de privatizare, este nevoie de un efort de investi¡ii
de tip green field, investi¡ii directe pentru produc¡ie cu valoare
adåugatå mai mare ¿i care så creeze locuri de muncå
alternative, în a¿a fel încât ceea ce se va întâmpla în perspectivå,
¿i anume o reducere a unora dintre activitå¡ile pe
zone industriale clasice, så nu ia prin surprindere pia¡a de
muncå din jude¡.
Un efort mare ar trebui fåcut pe zona agriculturii. Sunt
încå, din påcate, eforturi doar timide pentru a crea ferme ¿i
exploata¡ii cu suprafe¡e mai mari ¿i acest lucru este absolut
necesar. Sunt unele zone care încå nu s-au adaptat la economia
de pia¡å pe domeniul industrial ¿i eu cred cå este nevoie
så facem eforturi mai mari.
Ieri, în sudul Fran¡ei, am våzut o fermå care mi s-a pårut
extrem de interesantå ¿i care este genul de exploatare pe care
am putea så-l realizåm ¿i noi în zootehnie. Este vorba de un
model familial, o fermå familialå, cred cå erau mai pu¡in de
50 de vaci în ferma respectivå ¿i o suprafa¡å de hrånire de 35-
40 de hectare, care asigura hrana în timpul primåverii, verii,
toamnei, iernii pentru aceste vaci de o raså specialå numai
pentru carne ¿i care eliminå de fapt ceea ce la noi este exploatarea
mixtå lapte ¿i carne, încuraja un model foarte solid
de vitå, foarte puternic dezvoltatå ¿i care nu avea nevoie de
un mecanism pentru lapte, pentru cå laptele era folosit doar
pentru vi¡ei. Nu intru în amånunte, mi s-a pårut înså foarte
interesant ¿i probabil cå ¿i noi va trebui så vedem ¿i în zootehnie
¿i în agriculturå modalitå¡i noi, moderne de a asigura
produse de înaltå calitate, nu doar vacile care sunt båtrâne,
care se scot la reformå så fie tåiate ¿i så producå o carne pe
care nu o cumpårå nimeni, nici la restaurante, nici în altå
parte.
Am dat acest exemplu pentru a aråta cå, de fapt, agricultura
este încå în România, ca în multe segmente, într-o mare
suferin¡å. Nu am reu¿it så înnoim suficient o zonå care
intereseazå o mare parte din popula¡ie ¿i care ar putea så aibå
o contribu¡ie mult mai mare la Produsul Intern Brut.
Iatå câteva dintre zone. Putem înså så continuåm analiza,
putem så vedem ¿i alte domenii în care, ¿tiu eu, în agroturism,
în industria alimentarå se pot realiza investi¡ii. Sunt
proiecte numeroase, dar repet, trebuie foarte multå voin¡å ¿i
de în¡elegerea faptului cå ne îndreptåm spre o perioadå de
maximå competi¡ie în care calitatea produsului va conta
foarte mult.
Reporter: Antena 1: Pute¡i så ne spune¡i care este valoarea
investi¡iei la drumul care începe så fie modernizat
acum ¿i cam cât vor dura aceste lucråri A doua întrebare,
fårå legåturå cu vizita aceasta, cum comenta¡i
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 23

Declara¡ii, discursuri, mesaje
cazul domnului ministru Beuran, acuzat de plagiat în
legåturå cu ni¿te ghiduri de medicinå traduse din limba
francezå
Dl. Adrian Nåstase: În legåturå cu sumele, nu ¿tiu, nu
am la îndemânå. Este un proiect care se desfå¿oarå, de-abia
a început finalizarea lucrårilor pe câ¡iva kilometri. Este un
proiect realizat prin licita¡ie publicå ¿i probabil în zilele
urmåtoare, dacå vå intereseazå subiectul acesta, ministerul o
så vå dea datele concrete. Cât va dura depinde, este vorba de
mai multe tronsoane. De aceea, probabil cå un segment pânå
la intersec¡ia cu drumul care duce la Târgovi¿te poate så fie
finalizat pânå la sfâr¿itul acestui an. ¿i dupå aceea trebuie så
vedem celelalte tronsoane, în func¡ie ¿i de capacitatea de a
trage bani. Avem câteva probleme cu câteva lucråri de artå,
cum se numesc, sunt podurile acelea care sunt destul de
complicat de realizat ¿i care necesitå între ¿ase luni ¿i un an
de zile perioadå de lucru ¿i mai curând dificultå¡ile decurgând
din necesitatea de a derula într-o anumitå succesiune
lucrårile de construc¡ie.
Din acest punct de vedere, vrem cât mai rapid så finalizåm
acest drum, pentru cå repet, el este extrem, extrem de
important pentru jude¡ul Dâmbovi¡a.
În ceea ce îl prive¿te pe domnul Beuran, da¡i-mi voie så
må bucur împreunå cu dv. de faptul cå domnul Beuran nu
mai este chestionat în legåturå cu cheltuirea banilor din sånåtate,
ceea ce, dupå pårerea mea, reprezintå un mare pas
înainte. Un an de zile sistemul de sånåtate a fost în discu¡ie -
nu sunt bani, nu sunt doctori, nu sunt bolnavi, nu sunt medicamente.
Iatå cå acum singura problemå sau, în orice caz,
problema cea mai importantå, cel pu¡in a¿a pare pentru unele
televiziuni ¿i pentru unele ziare, este problema drepturilor de
autor, dacå la ghidurile acelea medicale domnul doctor
Beuran, împreunå cu colegii såi au avut sau nu autorizarea
francezilor. Nu am intrat în detalii, nu ¿tiu aceste lucruri. ¿tiu
doar cå domnul Beuran este un om foarte serios. Vreau så
salut în mod deosebit ceea ce a fåcut pânå acum ¿i sunt convins
cå va face în continuare lucruri bune… Sunt, de asemenea,
convins cå a deranjat foarte mul¡i directori de spitale,
care erau obi¿nui¡i så facå aranjamente în afara bugetelor.
Readuc aminte cå, practic, anul trecut, în afara bugetului
aprobat pentru sånåtate, s-au cheltuit cel pu¡in 9000 de miliarde
în plus, ceea ce înseamnå aproximativ 300 de milioane
de dolari în plus, cea mai mare parte din ace¿tia pentru medicamente,
dar în afara bugetelor stabilite pentru sånåtate.
Så spunem cå la Antena 1 directorul actual ar stabili så
cheltuiascå în plus fa¡å de bugetul alocat 100 de mii de
dolari, 200 de mii de dolari, fårå aprobarea proprietarului....
Reporter: Nu îi are.
Dl. Adrian Nåstase: Nu, poate så îi angajeze ¿i pe urmå
vine chitan¡a la proprietar, la Dan Voiculescu. Dan Voiculescu
ce spune Domnule, a fost omul meu, am încredere
în el, m-a angajat, trebuie så plåtesc. Asta este situa¡ia din sånåtate,
asta s-a întâmplat în sånåtate ¿i noi am plåtit acum, la
aceastå rectificare de buget, 4000 de miliarde ¿i mai avem de
plåtit restul de bani. Dar vreau så în¡elege¡i foarte bine, banii
å¿tia nu îi luåm de la televiziunile private, nu îi luåm de la
Guvern, îi luåm din buget, din zone în care banii å¿tia ar fi
fost foarte necesari, deci så ne în¡elegem foarte bine, cu to¡ii
plåtim suplimentar din bugetul ¡årii pentru neorânduiala de
anul trecut ¿i din anii trecu¡i de la buget. Dar vå da¡i seama
cå cei care s-au jucat cu banii å¿tia - nu mai ¿tie nimeni, erau
necesari, nu erau necesari, erau înregistra¡i bine pacien¡ii, nu
erau - sunt foarte multe persoane nemul¡umite. Sunt convins
cå domnul Beuran ¿i-a fåcut foarte mul¡i du¿mani ¿i din acest
punct de vedere probabil cå acesta nu va fi ultimul atac
împotriva sa. Dar, în orice caz, noi îl pre¡uim în principal
pentru felul în care gestioneazå sistemul medical în momentul
de fa¡å.
Reporter: Se va verifica cum au fost cheltui¡i banii, va
plåti cineva ace¿ti bani ¿i vor fi schimba¡i directorii vinova¡i
Dl. Adrian Nåstase: Ancheta este în curs, dar vede¡i,
pentru cå s-a dorit ca regulile så fie neclare, ambigue, cei
care au vândut medicamentele spun, domnule, pânå la urmå,
directorii de spitale cu care am negociat noi sunt oamenii
dv., sunt reprezentan¡ii sistemului. Dacå ei au semnat, ave¡i
dv. o problemå, da¡i-i afarå, schimba¡i-i, pune¡i al¡ii. ªi au
dreptate dintr-un anumit punct de vedere. În måsura în care
contractul este ilegal, poate el a fost semnat cu nerespectarea
legii, evident cå acel contract este nul. Nu vreau så pun accentul
pe aceste chestiuni. Este important, înså, în mod evident,
ca cercetarea pe care o face Casa de Asiguråri de Sånåtate
¿i domnul ministru Beuran så ducå la luarea måsurilor
necesare, acolo unde este cazul de recuperare a banilor,
acolo unde este cazul de sanc¡ionare a unora dintre directori.
Dar nu vrem så generalizåm, poate cå ¿i sistemul nu a fost
suficient de bine creionat, construit ¿i, din acest punct de
vedere, ¿ti¡i probabil cå una dintre marile nemul¡umiri în
momentul de fa¡å este aceea cå am decis ca aceste achizi¡ii
de medicamente ¿i de material medical-sanitar så fie achizi¡ionate
centralizat. Este o supårare imenså, pentru cå nu se
mai poate juca fiecare cu directorul de spital prieten. Este o
mare supårare. Nu ¿tiu dacå a¡i remarcat reac¡iile din partea
furnizorilor de medicamente. Asta este.
Aceea¿i problemå ¿i aceea¿i decizie s-a luat în Bulgaria,
recent, tot pornind de la ni¿te evolu¡ii de acela¿i tip. Important
este så nu repetåm gre¿elile din trecut ¿i aici cred cå
avem interesul cu to¡ii - ¿i Guvern ¿i autoritå¡ile locale ¿i directorii
de spitale - decât cå unii dintre ei au fost bine inten-
¡iona¡i sau mul¡i dintre ei sau cei mai mul¡i - ¿i furnizori de
medicamente så intråm într-un sistem reglementat care så nu
mai permitå a¿a de multå libertate care så creeze dificultå¡i
în sistem.
Reporter Cristina Jude - Prima TV: Vroiam så vå în-
24
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
treb, revenind la vizitå, a¡i spus de agriculturå cå trebuie
o nouå gândire. Acum ave¡i punctual nemul¡umiri sau
mul¡umiri în zonå. Ce mai trebuie fåcut punctual
Dl. Adrian Nåstase: Eu nu am nemul¡umiri, din contrå,
sunt foarte mul¡umit de ceea ce am våzut ¿i i-am felicitat pe
colegii mei. Pe zona de construc¡ii, de exemplu, jude¡ul
Dâmbovi¡a se situeazå pe primul loc în ¡arå din datele pe
care le am. Numårul de locuin¡e care au fost construite aici,
finalizårile de construc¡ii la unele dintre scheletele de beton
pe care le men¡ionat ¿i nu numai. Este un efort deosebit. Pe
urmå, este important cå s-au finalizat câteva dintre privatizåri,
care creau probleme, dar unele dintre privatizårile anterioare
au creat, au generat unele nemul¡umiri ¿i unele dificultå¡i.
Problema locurilor de muncå este vitalå în
Dâmbovi¡a.
Eu cred, din acest punct de vedere, cå deschiderea unui
front larg de investi¡ii, încurajarea unor investitori så vinå în
jude¡ reprezintå principala sarcinå pentru colegii no¿tri din
jude¡ ¿i de aceea eu am vrut så îi ajutåm în mod special, prin
aceastå cale de legåturå mai rapidå ¿i func¡ionalå, care va
face ca drumul så fie mai u¿or, fårå dificultå¡i. Trecerea prin
satele respective, ¿ti¡i bine, crea o problemå deosebitå ¿i mai
ales pe un drum foarte îngust pe unde mergeau foarte multe
cåru¡e, era un drum periculos, cu riscuri ¿i pentru oameni, cu
riscuri ¿i pentru ¿oferi. Din acest punct de vedere, råmâne ca
¿i colegii no¿tri så vadå cu aten¡ie care sunt cele mai bune
solu¡ii.
Avem câteva puncte fierbin¡i pe care trebuie så le vedem
pe zona industriei de apårare. Am început deja så ne uitåm
mai atent la aceste lucruri. Au fost câteva colective aici, s-au
uitat mai atent. Nu întâmplåtor am fåcut ni¿te comentarii pe
aceastå temå. Cred cå acesta este punctul pe care va trebui
så-l clarificåm foarte rapid.
Poate ar fi trebuit så vå mai spun ceva. Am stabilit ca o
instala¡ie foarte sofisticatå ¿i foarte mare, extrem de performantå
de prelucrare a fructelor, pentru sucul de fructe, care
a stat ani de zile, fiind plåtitå cu garan¡a statului în timpurile
anterioare ¿i care a stat prin ni¿te depozite pe undeva pe la
Constan¡a, så fie datå jude¡ului Dâmbovi¡a, tocmai pentru cå
aici este un bazin pomicol important ¿i pentru cå pot fi aduse
¿i din zonele adiacente fructele necesare. Acum, colegii
no¿tri lucreazå la amplasarea acestei sta¡ii care va reprezenta
o altå formulå de a moderniza ¿i a direc¡iona unele din
activitå¡ile din agriculturå, în sens larg, spre o zonå profitabilå.
Nu am men¡ionat faptul cå începând din aceastå varå, am
introdus Sågeata Albastrå pe traseul Bucure¿ti-Târgovi¿te ¿i
acest lucru, de asemenea, ajutå la un transport de persoane
mai facil, mai civilizat pentru Bucure¿ti ¿i pentru Dâmbovi¡a.
Încercåm pe cât este posibil så realizåm ceea ce ¡ine de
noi ¿i så încurajåm alte proiecte care vor veni din partea
colegilor no¿tri din Dâmbovi¡a.
Reporter Agen¡ia Rompres: Domnule prim-ministru,
în ultima vreme a¡i vizitat mai multe amplasamente în
întreaga ¡arå. A¿ vrea så ¿tiu dacå sunte¡i mul¡umit de
felul în care se desfå¿oarå acest program la nivel na¡ional
¿i câte vor fi …
Dl. Adrian Nåstase: Sålile de sport
Reporter: Nu.
Dl. Adrian Nåstase: Proiectul acesta este un proiect pentru
o via¡å, nu este un proiect pentru un ciclu electoral, deci
så nu ne facem iluzii. Sunt foarte multe lucruri de fåcut în
continuare. Noi suntem mul¡umi¡i cå facem mult mai mult
decât au fåcut cei de dinaintea noastrå. Chiar dacå vom face
38 de mii de locuin¡e, så spunem, tot nu vom rezolva toate
problemele. Dacå vom face 50 de mii de locuin¡e, tot nu vom
rezolva. Este vorba de un necesar imens de locuin¡e, pentru
cå ani de zile nu s-a construit, pentru cå ¿i înainte de 1989 s-
a construit într-un anumit fel, pentru cå în perioada ulterioarå
s-au fåcut mai curând locuin¡e scumpe. Polarizarea socialå a
dus la un anumit tip de construc¡ii. Numai aici, în Dâmbovi¡a,
s-au dat în ace¿ti doi-trei ani, doi ani ¿i jumåtate,
peste 1000 de locuin¡e.
Avem acum un proiect pe care vrem så-l finalizåm, så
luåm unele dintre cåminele care erau la diferite unitå¡i economice
care s-au privatizat sau se privatizeazå sau care sunt
la AVAB, vrem så le luåm foarte rapid, så le modernizåm ¿i
så le punem la dispozi¡ia primåriilor ca locuin¡e sociale. Am
våzut ¿i aståzi aici câteva, la Gåe¿ti cred cå era un astfel de
cåmin, dar ¿i în alte pår¡i, vrem så le vedem exact statutul lor
¿i så le pregåtim, så le aranjåm, dupå aceea så le dåm înapoi
autoritå¡ilor locale. Sigur, sunt mul¡umit de faptul cå facem
mult mai mult în acest domeniu. A¿ fi dorit så putem face ¿i
mai mult, dar så ne în¡elegem, este vorba de banii pe care îi
cheltuim, nu este vorba de investi¡ii decât dintr-un anumit
punct de vedere, dar ace¿ti bani intrå în cheltuielile statului
¿i atunci când dimensionåm aceste cheltuieli trebuie så ¡inem
seama de venituri.
De aceea, pânå la urmå, trebuie så ¿tim cå noi reprezentåm,
sub aspectul cheltuielilor de la buget, doar un anumit
segment de ¿anse de construc¡ii. Este un alt segment, este
vorba de investi¡iile ¿i cheltuielile personale. Mul¡i ¿i-au
fåcut deja locuin¡e. Diferen¡a, dacå îmi aduc bine aminte,
între recensåmântul de anul trecut ¿i cel din urmå cu 10 ani
a eviden¡iat aproximativ 500 de mii de case noi realizate în
10 ani, ceea ce aratå cå, în afara Guvernului, de fapt a existat
o dinamicå mult mai mare, individualå, pe care o putem
consemna. A¡i våzut foarte bine, în foarte multe comune, în
sate, în ora¿e foarte multe case care s-au realizat, dar noi trebuie
så vedem acum cum putem ajuta segmentul cel mai
sårac ¿i aici nu este vorba de case proprietate, ci este vorba
de faptul cå aceste case proprietate, ¿i anume creditul ipotecar,
vor merge mai departe. Noi facilitåm lucrurile, punem la
dispozi¡ie terenul, utilitå¡ile, dar o aten¡ie deosebitå trebuie
så acordåm proiectelor sociale pentru cei care efectiv nu au
unde så stea, nu au nici resurse pentru a-¿i cumpåra o
locuin¡å ¿i de aceea vrem så mårim formele prin care så în-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 25

Declara¡ii, discursuri, mesaje
toarcem cåtre acest segment foarte sårac apartamente care så
fie puse la dispozi¡ie cu chirie, nu neapårat simbolicå, dar, în
orice caz, foarte reduså.
Reporter ªtirile Pro TV: A¡i venit din Fran¡a. A¡i
våzut acolo prototipul noii Dacii x-90. ªtiu cå proiectul
este secret, dar spune¡i-ne cum aratå, cum v-a plåcut,
care sunt amånuntele
Dl. Adrian Nåstase: Foarte curând, modelul acesta va
începe så fie cunoscut în datele sale esen¡iale. Am întâlnit
acolo la fabricå, erau 50, chiar mai mul¡i de ingineri ¿i muncitori
care studiazå practic acolo, pentru cå în momentul de
fa¡å, în linia de prototipuri se lucreazå la a doua serie de 30
de ma¿ini care sunt testate ¿i modelele de ma¿ini, dupå cum
¿ti¡i, intrå pe serii mici care sunt testate, se vede ce probleme
au, care sunt dificultå¡ile, se testeazå calitå¡ile motorului, dar
¿i elementele de caroserie.
Ma¿ina, în momentul de fa¡å, este într-un stadiu foarte
avansat. M-am urcat într-una din ma¿inile acestea din a doua
serie pentru teste ¿i am dat drumul la cheia de contact ¿i må
întrebam dacå ma¿ina respectivå are ¿i motor ¿i a pornit, deci
are ¿i motor. Este o ma¿inå care în momentul de fa¡å este
finitå de la un capåt la altul. Se fac retu¿urile necesare.
Acum, ca impresie, este o ma¿inå înaltå, ceea ce este foarte
bine, ¿i garda la sol, din câte am våzut eu, dar am stat ¿i pe
locurile din fa¡å ¿i pe locurile din spate. Am våzut de multe
ori ma¿ini construite cumva cu a¿teptåri mai mari pentru caracteristici
de lux. Din påcate, sunt mai pu¡in înalte ¿i extrem
de incomode mai ales pe locurile din spate. Nu este cazul cu
aceastå ma¿inå. Vå spun câteva lucruri care ¡in de caroserie.
Ma¿ina este destul de mare, este mai mare decât Dacia, mai
confortabilå înåuntru ¿i cu mai mult spa¡iu. În spate sunt trei
locuri, care sunt comode. Distan¡a de la locurile din spate
fa¡å de scaunele din fa¡å permite celor care stau în spate så
stea comod. Ma¿ina are un bord foarte modern ¿i este gânditå
în trei modele, modelul de bazå ¿i douå modele de lux
care înseamnå echipamentele complete, toate airbag-urile ¿i,
de asemenea, aer condi¡ionat ¿i alte lucruri.
Sigur, modelul de bazå va fi în jur de 5000 de euro, din
câte am în¡eles, celelalte modele, cu dotåri suplimentare, în
func¡ie de ceea ce este de obicei cunoscut la ma¿ini, pot så
ducå la o cre¿tere de pânå la 40-50%, depinde de model.
Ma¿ina se închide ermetic, bånuiesc cå n-o så mai plouå în
ea. Are un portbagaj extrem de mare. Este foarte modernå,
este mai curând pe modelul ma¿inilor germane, în mod paradoxal.
Eu nu sunt un comentator pentru pagina auto de la
ziare, doar a¿a, comentariile mele foarte rapide ar merge mai
curând în direc¡ia aceasta. Se pare, o ma¿inå complet nouå,
deci motorul este complet nou, toate echipamentele, absolut
totul este complet nou Ceea ce va fi foarte important pentru
noi este, cu timpul, så asiguråm cât mai multe dintre componentele
de bazå în România, så dezvoltåm zona orizontalå.
Pe de altå parte, ma¿ina va ajunge la o produc¡ie de serie de
200 de mii de ma¿ini pe an, cu ni¿e de export gânditå pentru
Europa centralå ¿i, par¡ial, în fostele republici sovietice, dar
aceea¿i ma¿inå se face ¿i în Rusia, înså multe dintre componentele
din România vor fi transferate în Rusia pentru asamblare
acolo.
În plus, Fran¡a sau Renault a încheiat deja un contract pe
aceastå ma¿inå pentru 150 de mii de ma¿ini în Maroc, dacå
nu må în¿el. Cele mai multe dintre piesele componente ¿i
ma¿ini vor veni din România. Este vorba de un centru important
de concepere ¿i mai ales de export din partea Renault pe
câteva dintre zonele mediteraneanå ¿i Europa centralå. Cred
cå este un lucru foarte bun, este într-un fel acela¿i lucru pe
care l-am våzut ¿i la Arctic, aceea¿i filozofie, un centru sofisticat
de produc¡ie ¿i cre¿terea capabilitå¡ilor de export,
care så men¡inå pe pia¡å firma respectivå. Dar ceea ce am
våzut la Centrul Tehnic de la Renault întrece orice imagine.
Am våzut Centrul administrativ în urmå cu mai mul¡i ani.
Acum este vorba de un centru supertehnic, absolut uluitor.
Sunt 10 mii de oameni care lucreazå acolo în mai multe clådiri
care sunt toate strânse într-o zonå complet secretizatå.
Suntem printre primii ¿i foarte pu¡inii stråini care au påtruns
acolo ¿i sunt blocuri care nu func¡ioneazå, lucreazå cu un
singur proiect ¿i dupå aceea aceste proiecte sunt desenate,
sunt realizate pe calculatoare, dupå aceea se trece pe prototipurile
care sunt oarecum artizanale ¿i dupå aceea se trece
la componentele, la seriile mici, seriile zero, care sunt seriile
de testare.
Reporter Nicola Avram, Radio Contact, presa localå:
Douå de fapt. Dacå dv. considera¡i cå doamna Puwak ar
fi trebuit så-¿i dea demisia, în primul rând A doua întrebare.
Dacå dv. cunoa¿te¡i situa¡ia sediului Poli¡iei municipale
Târgovi¿te, în ce stare se aflå
Dl. Adrian Nåstase: În ceea ce prive¿te sediul poli¡iei
locale, nu sunt la curent, dar în¡eleg cå este o problemå
importantå ¿i am så må interesez. Cu altå ocazie probabil …
Asta vå descurca¡i dv. cu postul, fiind locale amândouå,
poate vå întâlni¡i, schimba¡i cår¡i de vizitå ¿i la un moment
dat clarifica¡i aceastå chestiune.
Iar în ceea ce o prive¿te pe doamna Puwak, am spus cam
de 20-30 de ori, dar am så repet ¿i la Dâmbovi¡a, pentru cå
s-ar putea ca mesajele mele så nu ajungå pânå aici uneori. Eu
am încredere în doamna Puwak, sunt convins cå raportul
care va fi elaborat de cåtre echipa care a venit de la Bruxelles
va constata cå nu existå conflict de interese. Din acest punct
de vedere, sigur, trebuie så a¿teptåm deocamdatå ce spun cei
care au fåcut aceastå cercetare. Nu are rost så ne dåm cu pårerea
cu to¡ii, ziari¿ti, oameni politici. Så ståm, så avem råbdare
o såptåmânå, poate gåsim între timp alte subiecte ¿i så
încercåm, zilele astea folosim alte subiecte ¿i dupå aceea så
revenim cu subiectele acestea. Dacå îmi permite¡i.
Reporter: ¿i dacå ar fi adevårat
Dl. Adrian Nåstase: Ar fi cumplit, ar fi ceva îngrozitor.
Nici måcar så nu spune¡i a¿a ceva, pentru cå a¿ fi extrem de
dezamågit.
26
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Mesajul domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
adresat domnului Richard Cheney,
vicepre¿edintele Statelor Unite ale Americii
Stimate domnule vicepre¿edinte,
Comemoråm aståzi tragicele evenimente care au avut loc
la 11 septembrie 2001, o zi în care via¡a a peste 3000 de
oameni, americani ¿i de alte na¡ionalitå¡i a fost curmatå în
timpul celui mai cumplit atac terorist din ultimii ani ¿i
aducem un omagiu din adâncul inimilor noastre acelor brave
persoane, femei ¿i bårba¡i, care nu mai sunt printre noi, trimi¡ând
familiilor lor ¿i celor dragi cele mai sincere condolean¡e.
România este aståzi, ca ¿i în primele momente dupå
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, alåturi de Statele
Unite ale Americii ¿i de alte na¡iuni care împårtå¿esc acelea¿i
valori în lupta acerba împotriva terorismului interna-
¡ional, împotriva du¿manilor democra¡iei ¿i libertå¡ii umane.
Solda¡ii români luptå de anul trecut alåturi de solda¡ii americani
împotriva re¡elelor teroriste din Afganistan; recent România
s-a alåturat for¡elor coali¡iei americane în procesul de
stabilizare din Irak.
Manifestând hotårârea nestråmutatå de a ac¡iona solidar
cu Statele Unite pentru înfruntarea noilor amenin¡åri globale
care au apårut la începutul noului secol, România este ferm
convinså cå propria contribu¡ie la lupta împotriva terorismului,
împotriva acelora care încearcå så instaureze teama ¿i
opresiunea în lume este în beneficiul clar al genera¡iilor prezente
¿i viitoare din ¡årile noastre. Mai mult, în perspectiva
aderårii la NATO în 2004, România s-a angajat så-¿i îndeplineascå
obliga¡iile care decurg din calitatea de membru
cu drepturi depline a comunitå¡ii euro-atlantice a na¡iunilor
democratice, så ac¡ioneze neobosit în vederea consolidårii
valorilor democratice, ca ultime garan¡ii pentru viitorul unei
lumi libere.
Împårtå¿ind durerea Statelor Unite ale Americii pentru
pierderea atâtor fiice ¿i fii ai såi, Guvernul român î¿i reitereazå
în aceastå zi încårcatå de amintiri triste hotårârea de a
întreprinde prin intermediul parteneriatului strategic tot ceea
ce este necesar în domeniul valorilor comune împårtå¿ite de
poporul American ¿i de cel român pentru ca lumea så fie mai
sigurå ¿i mai democratå ¿i evenimente terifiante ca cel pe
care îl comemoråm aståzi så nu se mai întâmple vreodatå.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 27

Partidul Social Democrat - Sediul Central
PD ¿i PNL sunt intolerante
cu minoritå¡ile na¡ionale
Partidul Social Democrat atrage aten¡ia asupra lipsei de
toleran¡å în privin¡a minoritå¡ilor na¡ionale, de care dau
dovadå atât PD, prin domnul Emil Boc, cât ¿i PNL, prin
domnul Andrei Marga. Se pare cå preconizatå alian¡a PD-
PNL are deja stabilitå o politicå comunå în privin¡a predårii
în limbile minoritå¡ilor, contrarå spiritului Uniunii Europene,
a¿a cum este el prezentat în Conven¡ia Cadru pentru
Protec¡ia Minoritå¡ilor ¿i în Carta limbilor regionale sau minoritare.
Numai a¿a se explicå criticile aduse de domnul Boc
¿i piedicilor puse de domnul Marga cererii de înfiin¡are a
facultå¡ilor cu predare în limba maghiarå la Universitatea
Babe¿-Bolyai.
¥n prezent existå o noua solicitare privind înfiin¡area de
facultå¡i cu predare în limba maternå, a unui grup de profesori
din cadrul universitå¡ii, transmiså Senatului universitar
cu mai multe luni în urmå. Problema înfiin¡årii unor facultå¡i
cu predare în limba maghiarå nu este nouå, deja existând
sec¡ii cu predare în limba maternå în cadrul Universitå¡ii
Babe¿-Bolyai.
Conform legii, Senatul universitar poate så aprobe modificarea
structurilor universitå¡ii. Domnul Andrei Marga,
care conduce Senatul Universitå¡ii Babe¿-Bolyai, nu a supus
înså cererea spre discutare în Senat, pårând astfel cå este încå
de la început împotriva acestei propuneri.
Partidul Social Democrat considerå cå aceste elemente
aratå clar orientarea PD ¿i PNL în privin¡a solicitårilor
minoritå¡ilor na¡ionale, conforme atât normelor ¿i standardelor
europene, cât ¿i legisla¡iei române¿ti.
Membrii mai multor organiza¡ii locale PUR
din Satu Mare au aderat la PSD
Un primar, un viceprimar ¿i 4 consilieri locali din jude¡ul
Satu Mare au påråsit Partidul Umanist Român, semnând
adeziuni pentru înscrierea în Partidul Social Democrat.
Ace¿tia sunt primarul comunei Veti¿ ¿i fost vicepre¿edinte al
PUR Satu Mare, Mircea Ri¡iu, viceprimarul comunei
Terebe¿ti, Mariana Avornici¡i ¿i 4 consilieri locali din comunele
Veti¿ ¿i Viile Satu Mare. Alåturi de ei a mai aderat
la PSD ¿i fostul secretar al PUR Satu Mare, Mircea Costin.
Noii membri ai PSD au fost prezenta¡i aståzi în cadrul
conferin¡ei de preså såptåmânale a Organiza¡iei Jude¡ene
Satu Mare a partidului. În cadrul conferin¡ei a fost anun¡atå
¿i completarea adeziunilor de înscriere în PSD a majoritå¡ii
membrilor organiza¡iilor locale ale PUR din comunele Veti¿,
Terebe¿ti ¿i Viile Satu Mare. Fo¿tii membri PUR ¿i-au motivat
înscrierea în PSD prin faptul cå nu sunt de acord cu noua
orientare spre centru-dreapta a PUR.
CDR, edi¡ia 2003,
se aflå sub presiunea demisiilor
Partidul Social Democrat salutå anun¡ul purtåtorului de
cuvânt al Partidului Na¡ional Liberal, domnul Eugen Nicolåescu,
de cooptare a PUR în alian¡a PNL-PD.
Iatå cå, dupå ce ¿i-au împår¡it pielea ursului din pådure,
stabilind cine ar putea fi prim-ministru ¿i cine candidat la
pre¿edin¡ie, PD ¿i PNL s-au gândit cå nu le stricå ca negocierile
så fie reflectate prin trustul de preså de¡inut de pre-
¿edintele PUR.
Negocierile anun¡ate de domnul Nicolåescu, dintre PNL
¿i PUR, par a fi înså o surprizå pentru PD. Acest lucru dovede¿te
ceea ce Partidul Social Democrat a anun¡at deja:
alian¡a PNL-PD reprezintå în fapt refacerea CDR.
Prin formarea CDR, edi¡ia 2003, asiståm din nou la negocieri
de posturi ¿i pozi¡ii personale într-un ipotetic guvern,
în loc de prezentarea unei oferte de guvernare viabile.
Amenin¡årile cu demisia, atât din partea pre¿edintelui PD,
Traian Båsescu, cât ¿i din partea liderului PNL, Theodor
Stolojan, ne aminte¿te de perioada 1996-2000, când în coali¡ia
de atunci posturile se negociau tot sub amenin¡area cu
påråsirea guvernårii.
Partidul Social Democrat considerå cå negocierile dintre
PD ¿i PNL au fost caracterizate cel mai bine de doamna
Mona Muscå, care a încercat så pledeze pentru “o cåsåtorie”
¿i nu ”un viol” între cele douå partide, a¿a cum pare cå se
întâmplå în acest moment.
28
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Conferin¡a de preså sus¡inutå de domnii Ion Solcanu,
vicepre¿edinte, ¿i Dan Matei Agathon, secretar general,
dupå ¿edin¡a Delega¡iei Permanente a PSD
( Bucure¿ti, 8 august 2003)
Dl. Dan Matei Agathon:
Briefing-ul obi¿nuit de dupå Delega¡ia Permanentå va fi
sus¡inut de cåtre domnul vicepre¿edinte Ion Solcanu. Vå rog
foarte mult, domnule pre¿edinte.
Dl. Ion Solcanu:
Foarte pe scurt, despre lucrurile abordate în Delega¡ia
Permanentå.
Primul lucru discutat a fost situa¡ia legiferårii din Senat ¿i
din Camera Deputa¡ilor de såptåmâna trecutå ¿i ce urmeazå
în såptåmâna în curs. În Senat au fost adoptate, såptåmâna
trecutå, 37 de legi, între care cea mai importantå fiind Legea
referendumului pentru Constitu¡ie, lege care, de¿i organicå,
a trecut fårå probleme, fiind sus¡inutå ¿i de celelalte partide
- de Partidul Na¡ional Liberal, de Partidul Democrat ¿i de
UDMR.
În Camera Deputa¡ilor au fost dezbåtute 30 de legi, din
care au fost adoptate 10, iar în aceastå såptåmânå urmeazå så
fie supuse spre adoptare, pe data de 9 septembrie, 36 de legi
pentru votul final.
Suntem în mediere cu proiectul de Lege de modificare a
Constitu¡iei ¿i ne-am propus ca aceastå mediere så aibå loc
aståzi dupå amiazå, astfel încât, dacå este posibil, chiar la
sfâr¿itul acestei såptåmâni, joi, så putem trece la dezbaterea
raportului de mediere pe marginea Constitu¡iei. Dacå nu, am
în¡eles cå råmâne pentru såptåmâna viitoare, astfel încât
punctele care råmân în divergen¡å între cele douå Camere så
poatå fi adoptate pânå la sfâr¿itul lunii septembrie cel târziu.
O chestiune pe care am discutat-o mai pe larg a fost participarea
la Reuniunea Interna¡ionalei Socialiste din Balcani,
organizatå la Tirana, cu participarea pre¿edintelui partidului,
în data de 5 septembrie. Vreau så vå informez legat de reuniunea
de la Tirana cå proiectul a fost lansat în aprilie 2003 cu
ocazia vizitei pre¿edintelui Interna¡ionalei Socialiste, domnul
Antonio Gutteres, avându-l drept coautor pe domnul
pre¿edinte al partidului nostru, Adrian Nåstase. Reuniunea s-
a bucurat de participarea tuturor liderilor partidelor socialiste
¿i social-democrate, a fost conduså de pre¿edintele Interna-
¡ionalei Socialiste, a fost prezent secretarul general Aiala ¿i
copre¿edintele Comitetului Interna¡ionalei Socialiste pentru
Europa centralå ¿i de est, domnul Pierro Fasino.
În cadrul reuniunii, partidul nostru, prin pre¿edintele såu,
domnul Adrian Nåstase, a fåcut mai multe propuneri de consolidare
a partidelor politice din Balcani. Important ¿i interesant
este cå a fost adoptatå o propunere fåcutå de domnul
Adrian Nåstase, ¿i anume, organizarea la Bucure¿ti a unei
reuniuni a Comitetului ale¿ilor locali al Interna¡ionalei, consacratå
cooperårii între reprezentan¡ii partidelor noastre în
cadrul administra¡iei locale. Evenimentul va avea loc în primåvara
anului 2004, a¿a dupå cum spuneam, la Bucure¿ti.
Extrem de important, apreciem noi, este ¿i faptul cå pre-
¿edintele Interna¡ionalei Socialiste a anun¡at la finalul reuniunii,
în mod public, faptul cå Partidul Social Democrat va fi
primit în cadrul Interna¡ionalei Socialiste ca membru cu
drepturi depline la viitorul congres, care va avea loc în perioada
27-28 octombrie la Sao Palo, în Brasilia. ªi ca o subliniere
a contribu¡iei delega¡iei Partidului Social Democrat la
reu¿ita întâlnirii de la Tirana, pre¿edintele partidului nostru,
domnul Adrian Nåstase, a participat la conferin¡a de preså
comunå, alåturi de pre¿edintele ¿i de secretarul general ai
Interna¡ionalei Socialiste.
Am discutat despre stadiul pregåtirilor pentru deschiderea
noului an ¿colar ¿i vå informåm cå ministrul Educa¡iei
va participa la deschiderea anului ¿colar la Sibiu, deschiderea
oficialå având loc la trei ¿coli din mediul rural ¿i la
douå ¿coli din mediul urban, la Media¿ ¿i la Sibiu. A apårut
o idee, ¿i probabil cå ea va fi dezbåtutå în cadrul Parlamentului,
anume ca luni, 15 septembrie, parlamentarii så lucreze
în teritoriu pentru a putea participa la evenimentele ocazionate
de deschiderea anului ¿colar, astfel încât programul legislativ
de såptåmâna viitoare så fie prelungit cu o zi, vineri,
pentru cå mar¡i va fi programul obi¿nuit de luni, iar celelalte
se succed dupå programul fiecårei camere în parte. Urmeazå
så vedem dacå propunerea pe care o vom face în birourile
permanente ale Senatului ¿i Camerei Deputa¡ilor va fi acceptatå,
apoi de plenul celor douå camere.
Reporter: Vroiam så ¿tiu care este pozi¡ia oficialå a
partidului vizavi de declara¡ia domnului ambasador
Guest Apoi, dacå a¡i discutat în ¿edin¡a Delega¡iei Permanente
despre modificarea legilor electorale ¿i, mai
exact, despre posibilitatea ca premierul så demisioneze
dacå î¿i va depune candidatura ªi a treia întrebare,
unde se vor duce liderii partidului la 15 septembrie ¿i
unde se va duce premierul Adrian Nåstase
Dl. Dan Matei Agathon: Eu îmi men¡in declara¡ia
privind scrisoarea domnului ambasador Michael Guest, ¿i
anume cå atunci când este vorba de un ambasador care sprijinå
efectiv ¿i afectiv eforturile României pentru încadrarea
în structurile euroatlatnice, este firesc ca un punct al såu de
vedere så fie prezentat premierului Adrian Nåstase. Mai cred
cå nu este rolul unui partid politic, chiar dacå este vorba de
Partidul Social Democrat, partid de guvernåmânt, så comenteze
o scrisoare adresatå public de cåtre domnul ambasador
Michael Guest. Cred, de asemenea, cå dacå sunt ele-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 29

Partidul Social Democrat - Sediul Central
mente de corup¡ie sau de cheltuire a unor bani publici altfel
decât prevede legea, pe care domnul ambasador le de¡ine,
firesc ar fi ca ele så fie prezentate Guvernului pe canale diplomatice,
premierului Adrian Nåstase, astfel încât Guvernul
så intervinå imediat. Apreciez o revenire din partea Ambasadei
Statelor Unite prin care se exprimå încrederea cå Guvernul
va avea o prezen¡å activå în ceea ce prive¿te combaterea
corup¡iei din România.
Nu am discutat aståzi pachetul de legi electorale, nici nu
ne-am propus, nici nu a fost pe ordinea de zi. Nu am analizat
nici posibilitatea demisiei domnului prim-ministru Adrian
Nåstase, dacå î¿i va prezenta candidatura. Candidatura noastrå
pentru Pre¿edin¡ia României se exprimå cu ocazia unui
congres al partidului, care probabil va fi organizat la sfâr¿itul
acestui an.
Privind punctul nostru de vedere în decalarea sau nu a
alegerilor, da¡i-ne voie så mai meditåm la acest lucru. Nu dorim
neapårat så punem în bra¡ele colegilor no¿tri din opozi¡ie
elemente de strategie care så îi motiveze ¿i mai mult. Avem
tot timpul, avem alte prioritå¡i, prima noastrå prioritate reprezentând-o,
în acest moment, organizarea referendumului
privind Constitu¡ia. Dupå aceastå importantå modificare
pentru România de azi ¿i România de mâine, ne vom exprima
¿i punctul de vedere privind ceea ce înseamnå pachetul
legislativ, urmând ca el så fie discutat, a¿a cum este firesc, cu
partenerii no¿tri politici - cu partidele parlamentare, cu societatea
civilå.
Nu am stabilit ¿i nici nu ne-am propus så stabilim o grilå
a membrilor Delega¡iei Permanente, cine unde merge. A¿-
teptåm întâi så vedem dacå birourile permanente de la Senat
¿i Camera Deputa¡ilor vor aproba ca ziua de luni, 15 septembrie,
så fie dedicatå activitå¡ii în teritoriu, urmând så fie
recuperatå în timpul såptåmânii care urmeazå, probabil
vineri, iar în func¡ie de acest lucru vom hotårî. În mod firesc,
fiecare membru al Delega¡iei Permanente, fiecare coleg ministru
î¿i va alege, dacå dore¿te, o destina¡ie pentru a prezenta,
cum este cazul mini¿trilor, un mesaj din partea Guvernului,
în cazul membrilor Delega¡iei Permanente care nu sunt
mini¿tri, o participare la deschiderea anului ¿colar.
Reporter: A¡i vorbit de faptul cå o prioritate pentru
dv. este organizarea referendumului. Pute¡i så ne spune¡i
dacå a¡i fåcut o evaluare a costurilor acestui referendum
ªi de asemenea, probabil cå ¿ti¡i, popula¡ia nu cunoa¿te
mai deloc noile modificåri la Constitu¡ie. Dacå
inten¡iona¡i så face¡i vreo campanie sau cum vede¡i dv.
aceastå strategie de informare a popula¡iei Bånuiesc cå
dori¡i ca ea så voteze în cuno¿tin¡å de cauzå.
Dl. Ion Solcanu: O så încep cu a doua întrebare a dv. În
cadrul Delega¡iei Permanente de aståzi chiar am discutat - nu
am considerat necesar så vå informez, dar dv. m-a¡i luminat
cu întrebarea - am discutat în modul cel mai serios exact
despre faptul cå popula¡ia României, marea parte a popula¡iei,
nu cunoa¿te modificårile aduse Constitu¡iei ¿i atunci,
din perspectiva referendumului, trebuie neapårat så dezbatem
în teritoriu aceste modificåri ¿i noi credem cå întregii
clase politice, mai ales partidelor care au sus¡inut revizuirea
Constitu¡iei, ne revine aceastå obliga¡ie.
Într-un timp foarte scurt, dar dupå adoptarea proiectului
de Lege de revizuire a Constitu¡iei ¿i dupå votarea acesteia
în plenul celor douå Camere sau separat, vom începe aceastå
ac¡iune de dezbatere a revizuirii Constitu¡iei în teritoriu, pentru
a pregåti popula¡ia pentru referendum, pentru a-¿i da
votul în cuno¿tin¡å de cauzå ¿i nu dupå ureche. Probabil cå
ne gândeam chiar la constituirea, a¿a cum s-a fåcut ¿i în
1991, a unei echipe care så se deplaseze în ¡arå, formatå din
membrii Comisiei de revizuire a Constitu¡iei, indiferent de
culoarea politicå a celui care a fost membru al acestei comisii.
Cred cå este în interesul tuturor celor patru partide,
patru for¡e politice, så aducå la cuno¿tin¡å poporului român
aceste importante modificåri din Constitu¡ie.
Dl. Dan Matei Agathon: A¿a este, s-a discutat mult în
Delega¡ia Permanentå acest subiect extrem de important,
pentru a pregåti popula¡ia så în¡eleagå ceea ce aduce nou
aceastå revizuire a Constitu¡iei. Vom elabora o strategie, inclusiv
de comunicare, prin care så încercåm så aducem vectori
de transmitere a unor mesaje importante pentru a fi în-
¡elese de cåtre popula¡ie, astfel încât referendumul så aducå
în fa¡a urnelor de vot oameni care så cunoascå despre ce este
vorba. Costurile încå nu sunt evaluate. Acest lucru îl face
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor, cum este ¿i firesc,
este un atribut guvernamental, înså pentru o Constitu¡ie paneuropeanå
¿i pentru o Constitu¡ie votatå, speråm, în premierå
de cåtre UDMR, de exemplu, nu cred cå vor conta foarte
mult câteva zeci de miliarde de lei cât probabil va reprezenta
acest cost. Este greu de fåcut o evaluare în acest moment,
înså, în mod cert, cifra respectivå va fi fåcutå publicå. Nu va
fi numai o caravanå cu membrii Comisiei constitu¡ionale
care vor trebui så se întâlneascå în diferite localitå¡i, så dezbatå
public, så fie ample dezbateri publice, vom apela ¿i la
ajutorul dv. ¿i vi-l cerem încå de pe acum, astfel încât
oamenii så ¿tie exact despre ce va fi vorba atunci când vor fi
în fa¡a urnelor. A¿teptåm, înså, în primul rând, ca acest proces
legislativ så fie încheiat ¿i apoi o strategie complexå
privind organizarea acestei ac¡iuni de cunoa¿tere va fi fåcutå
publicå.
Dl. Ion Solcanu: Televiziunile particulare ¿i cele publice
din România, ca ¿i radiourile, pe toatå durata dezbaterii
proiectului de Lege de revizuire a Constitu¡iei, au fost prezente
în Camera Deputa¡ilor ¿i Senat ¿i au fost emisiuni directe
extrem de utile, cred eu, ¿i de importante ¿i aici rolul
mass-media este extrem de important.
Reporter Sorina Matei - Jurnalul na¡ional: A¿ vrea så
vå întreb dacå a¡i luat o decizie în privin¡a numirii în teritoriu
a pre¿edin¡ilor executivi, pentru cå premierul
spunea acum vreo trei såptåmâni cå are în vedere luarea
30
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
acestei decizii ¿i dacå a¡i primit toate propunerile din
teritoriu
Dl. Ion Solcanu: Propunerile din teritoriu au ajuns. De la
toate jude¡ele, de la toate organiza¡iile jude¡ene, fire¿te. Problema
este ca într-o viitoare ¿edin¡å a Delega¡iei Permanente
så dezbatem aceastå chestiune. Ea era gânditå pentru a fi
dezbåtutå aståzi, dar dat fiind faptul cå ¿edin¡a Delega¡iei
Permanente a fost conduså de domnul pre¿edinte executiv,
pre¿edintele partidului, dupå cum bine ¿ti¡i, fiind în Fran¡a,
s-a amânat o asemenea discu¡ie pentru a fi prezent ¿i domnul
pre¿edinte Adrian Nåstase.
Dl. Dan Matei Agathon: Eu a¿ putea så vå spun, în
completare, cå s-au primit, într-adevår, propuneri din aproape
toate jude¡ele, cå ele sunt evaluate în acest moment, cå eu
îmi exprim surprinderea când våd diferite nominalizåri în
preså - a fost desemnat pre¿edintele executiv la Gala¡i, ieri
sau în altå parte alaltåieri. A råmas foarte clar stabilit cå Delega¡ia
Permanentå va analiza jude¡ cu jude¡, împreunå cu
colegii, pre¿edintele organiza¡iei jude¡ene, o parte dintre
membrii Delega¡iei permanente jude¡ene care vor veni la
Bucure¿ti, vom analiza propunere cu propunere, iar Delega¡ia
permanentå î¿i rezervå dreptul de a corija, corecta,
atunci când este cazul, unele dintre propunerile fåcute de
cåtre colegii no¿tri. Deocamdatå, toate numele care se vehiculeazå
ca fiind fixe, stabilite ca pre¿edinte executiv, nu au
încå girul Delega¡iei permanente ¿i probabil cå în termen de
zece zile vom finaliza aceastå ac¡iune extrem de importantå
pentru organizarea partidului în teritoriu.
Reporter: ªti¡i de ce v-am întrebat, pentru cå domnul
Opri¿an, ieri pe aeroport, spunea cå nu ar fi nici o propunere
de pre¿edinte executiv. Dânsul v-a trimis
Dl. Dan Matei Agathon: Am spus cå le-am primit pe
aproape toate. Dacå dori¡i, o så må uit cu mare aten¡ie la ce
propuneri avem noi din teritoriu ¿i am så vå spun exact care
jude¡e se aflå încå în situa¡ia de a nu fi trimis propunerile. Ele
se desfå¿oarå ¿i în func¡ie de conferin¡ele care, în aceastå
perioadå, sunt în curs de a fi organizate ¿i, imediat dupå ce
se terminå întregul acest sistem, vom avea la dispozi¡ie aceste
propuneri. Repet, Delega¡ia permanentå va analiza caz cu
caz, propunere cu propunere, jude¡ cu jude¡ ¿i va hotårî.
Reporter: Dacå PSD are o opinie legatå de includerea
în delega¡ia care îl înso¡e¿te pe domnul pre¿edinte
Nåstase a domnilor Mischie ¿i Opri¿an Ar fi prima
întrebare. ªi a doua întrebare pentru domnul Agathon ¿i
pentru domnul Solcanu, dacå ave¡i o situa¡ie, o monitorizare
a parlamentarilor avoca¡i din PSD Dupå cum
bine ¿ti¡i, este vorba de o ordonan¡å pe care Guvernul a
dat-o recent ¿i care limiteazå activitatea acestora ¿i dacå
se ¿tie la nivelul partidului ce procese are fiecare ¿i a¿a
mai departe
Dl. Dan Matei Agathon: Am så încep eu, dacå îmi permite¡i,
domnule vicepre¿edinte. Eu am våzut declara¡ia de la
Cluj a domnului Emil Boc. Dupå umila mea pårere, domnul
Emil Boc încurcå avioanele ¿i borcanele, pentru cå existå
douå ac¡iuni în Fran¡a, existå un forum al sus¡inåtorilor francezi
¿i la care domnul prim-ministru Adrian Nåstase då acel
semnal de care avem nevoie cu to¡ii pentru a ob¡ine sprijinul
Fran¡ei în negocierile privind aderarea la 1 ianuarie 2007,
cum speråm cu to¡ii, la Uniunea Europeanå ¿i existå o invita¡ie
adresatå personal unor lideri, unor pre¿edin¡i de consilii
jude¡ene în care nu Guvernul, nu partidul, nu Adrian Nåstase
a fåcut vreo nominalizare. Så fie foarte clar. Acesta este ¿i
motivul principal pentru are au fost douå avioane ¿i nu cå
domnul prim-ministru ar fi dorit sau nu ar fi dorit så aibå
parte de o companie plåcutå pe TAROM, ci pentru cå sunt
ac¡iuni separate. Este posibil ca, în cadrul acestei vizitei oficiale
de douå zile pe care o face, premierul så aibå ¿i o întâlnire
¿i în ceea ce prive¿te cel de-al doilea forum, unde invita¡iile
au fost fåcute de cåtre organizatori ¿i nu de cåtre
Guvern.
Dl. Ion Solcanu: La cea de-a doua întrebare vreau så vå
informez cå la reuniunea grupurilor parlamentare de la
Snagov, care a avut loc, dupå cum bine ¿ti¡i, såptåmâna trecutå,
pre¿edintele partidului, domnul Adrian Nåstase, a afirmat
în fa¡a tuturor colegilor parlamentari cå trebuie så luåm
o decizie în acest sens, pentru cå nu se poate, nu este acceptabil
ca un parlamentar avocat så pledeze în procese penale ¿i,
în acela¿i timp, så fie ¿i omul care participå la elaborarea
legilor. Se ¿tiu în general colegii care sunt avoca¡i, colegii
parlamentari ¿i aici nu este nici o discu¡ie. Este lege în momentul
de fa¡å, trebuie så respecte legea ¿i cei ai PSD ¿i parlamentarii
avoca¡i de la celelalte partide, indiferent unde se
situeazå acestea.
Reporter: Må scuza¡i. Dv., ca lider de grup parlamentar
la Senat, ave¡i o monitorizare în Senat pe avoca¡ii
dv. parlamentari De pildå, domnul Iorgovan ¿ti¡i ce
procese are, dacå are de gând så le suspende, dacå se
aplicå acea ordonan¡å de care vå spuneam mai devreme
Dl. Ion Solcanu: Nu. Ordonan¡a abia a fost datå. Nu am
fåcut o asemenea monitorizare, dar, fire¿te cå din preså ¿i din
alte informa¡ii cunosc pe colegii mei care sunt implica¡i, în
aceastå calitate de avoca¡i, în procese penale. Dv. a¡i nominalizat
deja unul, care are ¿i suprafa¡a cea mai mare de desfå¿urare
a acestor activitå¡i. Nu-i este, cred, bine cå i-a picat
o asemenea lege, dar trebuie så se încadreze, pentru cå, fiind
jurist, ¿tie foarte bine ce importan¡å are nesupunerea, neîncadrarea
într-o asemenea lege. Nu pot så vå spun, în nici un
caz, ce procese a avut de apårat. La un moment dat, a fost
cazul, dupå cum bine ¿ti¡i, cu Severin Tcaciuc, cel de la
Suceava pe care l-a apårat. I-am cerut atunci explica¡ii domnului
Iorgovan. Mi-a spus cå s-a implicat Casa lui de avoca¡i
în aceastå chestiune ¿i nu el, în mod personal, înså
explica¡iile, pânå la urmå, nu au nici o relevan¡å, pentru cå
probabil nefiind nemul¡umitoare a apårut ¿i legea.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 31

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Reporter: Din câte ¿tiu, ordonan¡a prevede cumva
sanc¡iuni prin rico¿eu, în sensul cå se face trimitere la
Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.
Dv., la nivelul Senatului ¿i prin litera ¿i spiritul acestei
ordonan¡e, nu pute¡i în mod direct så da¡i sanc¡iuni celor
care nu se conformeazå. Dar må gândeam cå poate, la
nivel politic, la nivelul grupurilor de grup ¿i a¿a mai
departe existå o anume inten¡ie de a ¡ine cumva
fenomenul sub control
Dl. Ion Solcanu: Da. Acuma ce se întâmplå Bolovanul
de sare este deasupra, pe sobå undeva, o så-l urmårim ¿i cred
cå-l urmåresc ¿i dumnealor dacå stå så cadå sau e …
Reporter: Ve¡i da împotriva lor sanc¡iuni politice, cå
åsta este rezumatul
Dl. Ion Solcanu: În cazul în care nu se încadreazå în
respectarea legii, indiscutabil, da.
Reporter Oana Dobre - Curentul: Ordonan¡a în
cauzå nu îi cere domnului Iorgovan så-¿i suspende procesele
pe care le are în acest moment. Dv., ca lider de
grup, îi ve¡i transmite o asemenea preten¡ie suplimentarå
lui ¿i celorlal¡i avoca¡i parlamentari
Dl. Ion Solcanu: Ordonan¡a, de fapt, laså urmåtoarea
interpretare, ¿i anume ca avocatul parlamentar så nu se mai
prezinte, din momentul apari¡iei legii, la barå.
Reporter: Nu, spune cå acele contracte care sunt în
desfå¿urare vor fi derulate pânå la capåt, pentru cå ne
explica doamna Despina Neagoe, nu se poate aplica legea
retroactiv.
Dl. Ion Solcanu: Da¡i-mi voie så må uit atent pe lege ¿i
så våd care este situa¡ia.
Dl. Dan Matei Agathon: Nu, eu am så vå spun cå, pânå
la urmå, este o decizie politicå. Ea a fost anun¡atå de
pre¿edintele Adrian Nåstase cu ocazia tradi¡ionalei întâlniri
cu grupurile parlamentare din Senat ¿i din Camerå, cu Guvernul
reprezentat în totalitate aproape ¿i cu Delega¡ia Permanentå
¿i credem cå fiind vorba de o decizie politicå ea este
obligatoriu a fi respectatå, începând de la pre¿edintele partidului
pânå la ultimii membru al PSD, din cei 621043 de
membri pe care i-am identificat aståzi ca de¡inåtori de carnete
de partid ¿i plåtitori de cotiza¡ie, inclusiv pentru colegii
no¿tri domnul Iorgovan, domnul profesor Neagu ¿i al¡i colegi
pe care îi stimåm foarte mult, dar decizia este luatå.
Dacå ac¡ioneazå sau nu retroactiv, eu vå dau dreptate, a¿a
este, în textul ordonan¡ei plecându-se de la premisa aceasta
cå nu poate fi întrerupt un act plecat de dinainte, probabil cå
vor finaliza aceste dosare. Nu ¿tiu dacå va fi nevoie, vom
face ¿i o comisie de monitorizare, så vedem dacå aceastå
ordonan¡å este respectatå atât de cåtre parlamentarii PSD, cât
¿i de parlamentarii din alte partide.
Reporter: ¿i va fi respectatå
Dl. Dan Matei Agathon: Ad-litteram.
Reporter: Nu am în¡eles. Pute¡i så repeta¡i cifra aceea
cu multe zerouri pe care a¡i spus-o
Dl. Ion Solcanu: 620 de mii.
Dl. Dan Matei Agathon: Dacå vre¡i ca nu cumva så fiu
prins, så fiu pus în fa¡a situa¡iei de a gre¿i cu doi membri,
uita¡i, gre¿isem. 621045. Eu cred cå am spus 043, dar este
posibil ca, în momentul în care eu vorbesc deja al¡i doi membri
så fi dorit så intre. Vå spun cå aceastå cifrå este de la 30
iunie ¿i nu ¡inem încå cont de colegii din PSM, din …
Dl. Ion Solcanu: ¿i din PUR.
Dl. Dan Matei Agathon: ªi, cum spune domnul
vicepre¿edinte, ¿i din PUR, care ¿i-au exprimat inten¡ia de a
intra în partid.
Reporter Rompres: Cå veni vorba de PUR, domnul
Dan Voiculescu a avut un discurs foarte dur la adresa
PSD la sfâr¿itul såptåmânii ¿i, printre altele, a acuzat liderii
partidului cå au fost însårcina¡i de cåtre conducere
cu subminarea din interior a PUR. Cum comenta¡i aceste
afirma¡ii
Dl. Dan Matei Agathon: Speram så scap, dar nu am nici
o ¿anså. Declara¡ia aceasta a fo¿tilor colegi de la PUR exceleazå,
dupå umila mea pårere, în termeni de o duritate care
nu au ce så caute între fo¿ti parteneri pe arena politicå.
Pre¿edintele executiv Octav Cozmâncå a declarat, chiar
agen¡iei dv. cred, cå nu a existat niciodatå un plan de atacare
a PUR din interior ¿i dacå este cineva responsabil pentru
actuala situa¡ie din PUR acesta este pre¿edintele Dan Voiculescu,
care a târât PUR într-o aventurå, luându-l de pe locul
lui, de centru, acolo unde am negociat ¿i am semnat primul
acord politic cu dân¿ii, spre dreapta, cu o haltå în doctrina
social liberalå ¿i apoi din ce în ce mai pregnant spre cre¿tin
democra¡ie. Iar problemele care sunt în PUR ¿i în filialele
acestui partid pleacå tocmai de la faptul cå membrii acestui
partid nu au fost consulta¡i atunci când s-a schimbat peste
noapte doctrina.
Nu am pornit nici un fel de vânåtoare de vråjitoare, nu
ne-am propus så luåm organiza¡ii întregi din Partidul Umanist
Român, dar nu putem så acceptåm modul în care domnul
pre¿edinte Dan Voiculescu se adreseazå pre¿edintelui
executiv, vicepre¿edintelui partidului - nouå ne sunt stråine
metodele securiste. Dacå al¡ii au semnat state de platå la
securitate, în nici un caz liderii de la noi din partid.
32
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Conferin¡a de preså sus¡inutå de doamna Elena Dumitru,
ministrul muncii, solidaritå¡ii sociale ¿i familiei,
¿i de domnul Dan Matei Agathon, secretar general al PSD
(9 septembrie 2003)
Dna Elena Dumitru:
A¿ dori så încep prin a vå spune cå aståzi aducem la
cuno¿tin¡å date concrete despre douå din angajamentele pe
care domnul pre¿edinte Adrian Nåstase le-a enun¡at la reuniunea
noastrå de partid din iulie, dupå cum ¿ti¡i. Atunci a fost
pe pagina tuturor ziarelor ¿i a jurnalelor de actualitå¡i inclusiv
preocuparea opiniei publice despre acoperirea financiarå
¿i despre nivelul presta¡iilor. Aståzi, sunt în måsurå så vå
anun¡ aceste date concrete pe care le-am pus de acord cu
colegii de partid ¿i existå ¿i o decizie referitoare la finan¡area
acestei noi måsuri.
A¿ vrea så încep cu un lucru foarte important ¿i care este
o premierå pentru România, pentru politica socialå din
România - consolidarea sprijinului pe care autoritatea publicå,
statul, îl acordå familiilor în România. Noi am înregistrat,
de-a lungul celor doi ani ¿i jumåtate de guvernare, preocuparea
legitimå a popula¡iei, a speciali¿tilor ¿i a mass
media pentru declinul demografic ¿i pentru sprijinul pe care
familiile cu mai mul¡i copii ar trebui så-l primeascå din
partea autoritå¡ilor. Avem aståzi un prim råspuns ¿i avem ¿i
angajamentul de a consolida acest råspuns pe måsurå ce
cre¿terea economicå va fi din ce în ce mai solid sus¡inutå,
astfel încât economia så acopere continuu ¿i neerodabil aceste
presta¡ii.
Despre ce este vorba Douå noi tipuri de aloca¡ii adresate
copiilor cu copii. O primå aloca¡ie - aloca¡ia complementarå
pentru familiile cu copii, se acordå familiilor care au venituri
nete pe care noi le consideråm reduse. Ce înseamnå acest
lucru Fiecare familie care are un venit mai mic de 1,5 milioane
pentru fiecare membru de familie va primi o aloca¡ie
complementarå în func¡ie de numårul de copii. Spre exemplu,
o familie cu un copil o så primeascå aceastå aloca¡ie
complementarå în valoare de 300 de mii lunar. Familiile cu
doi copii vor primi aloca¡ii complementare de 350 de mii
lunar. Familiile cu trei copii vor primi aloca¡ii complementare
de 400 de mii lunar. Familiile cu patru ¿i mai mul¡i copii
vor primi o aloca¡ie complementarå de 450 de mii lunar. La
aceastå aloca¡ie adresatå familiilor cu venituri reduse, în
defini¡ia pe care am enun¡at-o anterior se adaugå, bineîn¡eles,
aloca¡iile universale.
Pentru familiile care au venit atât de reduse încât primesc
ajutorul social conform Legii 416, cuantumurile la aceste
aloca¡ii complementare se majoreazå cu 25%, adicå familiile
care primesc ajutorul social în cadrul venitului minim garantat
vor primi o aloca¡ie complementarå de 375 de mii lunar
pentru familiile cu un copil, familiile cu doi copii vor primi
440 de mii lunar, familiile cu trei copii 500 de mii lunar,
familiile cu patru sau mai mul¡i copii vor primi 560 de mii
lunar.
O situa¡ie specialå o reprezintå familiile monoparentale.
Pentru aceste familii cuantumul acestor aloca¡ii complementare
se majoreazå cu 50% ¿i vor purta numele de ,,aloca¡ii
pentru familiile monoparentale’. Valorile vor fi cuprinse,
pentru familiile monoparentale, între 450 de mii lunar
pentru familia monoparentalå cu un singur copil ¿i 675 de
mii lunar pentru familia monoparentalå cu patru sau mai
mul¡i copii.
Efortul financiar suplimentar este de 5600 de miliarde
pentru anul 2004. Pentru a vå da seama cât de important este
tot acest dispozitiv de suport social pentru familiile cu copii,
am så vå spun cå aceste ajutoare, aceste aloca¡ii însumate -
aloca¡ia universalå, complementarå, monoparentalå, dupå
caz - pentru familiile foarte numeroase ajung pânå la 1,6 milioane
de lei pe lunå. Un lucru foarte important, aceste aloca¡ii
nu se vor lua în considerare la stabilirea altor drepturi.
Spre exemplu, la stabilirea ajutorului pentru încålzire, care
este urmåtoarea temå la care a¿ vrea så må refer, am promis
ca în acest an så acordåm un sprijin suplimentar familiilor
din România, astfel încât så poatå acoperi, påstrându-¿i un
nivel de trai decent, cheltuielile prilejuite de anotimpul rece.
Dv., cu siguran¡å, vå aminti¡i dispozi¡iile Ordonan¡ei 5 de
anul trecut. ªti¡i cå venitul net mediu lunar pe membru de
familie luat în considerare pentru acordarea ajutorului de
încålzire era cuprins între 750 de mii pe lunå ¿i 2,106 milioane
lei pe lunå. Anul acesta majoråm cu 17% aceste venituri,
ceea ce înseamnå urmåtoarele: cel mai mare ajutor de
încålzire îl vor primi familiile al cåror venit mediu net lunar
pe membru de familie este de pânå la 880 de mii de lei pe
lunå, iar acest ajutor lunar va fi de 1,980 milioane lei pe lunå,
dacå aleg facturarea consumului lunar, ¿i de 825 de mii de lei
pe lunå, dacå se aflå printre cei care au ales facturarea egalå
la fiecårei luni din cele 12 luni ale anului.
Am definit 6 tran¿e de venituri pentru calificarea la acest
ajutor de încålzire. Ultima ¿i cea mai importantå tran¿å de
venit, dacå anul trecut era la 2,106 milioane lei, oricine avea
venit pe membru de familie mai mare de 1,106 milioane lei
nu primea acest ajutor de încålzire, anul acesta ajungem la
2,8 milioane lei pe membru de familie venit net. În acest caz,
cuantumul ajutorului lunar este de 240 de mii de lei. Acestea
sunt ajutoarele pentru familiile care locuiesc în case sau
locuin¡e încålzite în sistem centralizat.
Pentru cele care se încålzesc cu gaz, principala modificare
constå în faptul cå am definit ¿i aici mai multe tran¿e de
venit, cuprinse tot între 880 de mii de lei venit net lunar pe
membru de familie ¿i 2,8 milioane lei. Ajutorul lunar, spre
deosebire de anul trecut, este majorat cu 45% tocmai pentru
a råspunde majorårilor de pre¡ pe care ¿i noi le ¿tim ¿i dv. lea¡i
consemnat. Astfel încât ajutorul lunar pentru încålzire, în
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 33

Partidul Social Democrat - Sediul Central
cazul celor care se încålzesc cu gaz, este cuprins între 800 de
mii lunar ¿i 100 de mii.
Familiile care î¿i încålzesc locuin¡a cu lemne, cårbuni sau
al¡i combustibili vor primi un ajutor lunar de 350 de mii,
familiile care sunt cuprinse în re¡eaua venitului minim garantat
fiind beneficiare de ajutor social. O schimbare importantå
pentru cetå¡eni este urmåtoarea. Dreptul la acest ajutor de
încålzire se stabile¿te o singurå datå, nu în fiecare lunå, la
începutul sezonului rece, pe baza unei declara¡ii pe proprie
råspundere referitoare la componen¡a familiei ¿i veniturile
nete ale familiei. Decontul acestor ajutoare se face între furnizor
¿i primårie, astfel încât anul acesta cetå¡eanul nu va
mai fi supus lunå de lunå unui circuit birocratic pe care, cu
drept cuvânt, ¿i dv. a¡i remarcat în trecut. Obliga¡ia cetå-
¡eanului, sub imperiul articolului 292 din Codul penal, este
aceea ca dacå în orice lunå se modificå datele despre componen¡a
familiei sau despre veniturile familiei, så le comunice
primåriei pentru a fi fåcute modificårile impuse de
norme.
Spre deosebire de anul trecut, când au mai fost beneficiari
de ajutor de încålzire 1,187 milioane de familii sau persoane
singure, dupå caz, în iarna aceasta vor beneficia de
ajutoare guvernamentale pentru încålzire 1,526 milioane de
familii ¿i persoane singure. Efortul financiar total este de
5109 miliarde lei.
Sigur cå ne aflåm în fa¡a unei detalieri foarte bune a acestui
ajutor de încålzire, ca fiind o primå presta¡ie din ceea ce
în anii urmåtori va însemna sprijinul statului pentru locuire,
a¿a cum existå aceastå politicå ¿i în Uniunea Europeanå, iar
diversificarea presta¡iilor adresate familiilor cu copii, cu
douå noi presta¡ii, råspunde ¿i ¡intelor de politicå demograficå
pe care ¿i le-a fixat Partidul Social Democrat ¿i Guvernul
Adrian Nåstase, precum ¿i politicii sociale mai largi de
consolidare a veniturilor familiilor cu copii.
Reporter Evenimentul zilei: Doamna ministru, vreau
så ¿tiu de când ve¡i începe så acorda¡i ajutoarele pentru
familii A¡i spus la un moment dat cå efortul bugetar
pentru 2004 este de 5600 de miliarde
Dna Elena Dumitru: Da, sigur.
Reporter: Întrebarea este de unde lua¡i ace¿ti bani,
to¡i, ¿i pentru ajutoarele pentru încålzire ¿i pentru celelalte
D-na Elena Dumitru: La prima întrebare, primul
råspuns - de la 1 ianuarie 2004. A doua întrebare ¿i al doilea
råspuns. Noi consemnåm de câ¡iva ani buni cre¿tere economicå.
Dacå vom face calculul, ve¡i vedea cå ace¿ti bani
existå ¿i nu existå numai pentru politica socialå. Dv. cu to¡ii
a¡i consemnat noi måsuri referitoare la ocupare, care înseamnå
în continuare buget, måsuri de sprijinire a antreprenoriatului.
Guvernul nostru, care este un guvern social democrat,
considerå cå din cre¿terea economicå, în mod echilibrat ¿i
în¡elept, trebuie finan¡ate ¿i investi¡ii economice, dar ¿i investi¡ii
sociale. Aståzi v-am anun¡at un numår de investi¡ii
sociale. Nu reprezintå o cheltuialå extraordinarå.
Reporter: Dacå îmi permite¡i Dar cre¿terea economicå
este un termen general ¿i dacå a¡i vrea så fi¡i mai
explicitå, de unde anume din buget ve¡i lua ace¿ti bani
Dna Elena Dumitru: Din bugetul României. Avem
cre¿teri. În momentul în care am venit la guvernare, Produsul
Intern Brut în România era de 40 de miliarde de euro. Anul
trecut a fost de 48,36 miliarde euro. Aceastå bogå¡ie creatå
se regåse¿te ¿i în buget. Dv. ¿i cetå¡enii României plåti¡i taxe
¿i impozite ¿i vå anun¡ cå toate aceste presta¡ii sunt din aceste
taxe ¿i impozite plåtite de noi to¡i, ca în orice ¡arå europeanå
¿i a lumii, de altfel.
Dl. Dan Matei Agathon: Existå un principiu de bazå la
formarea bugetului, ¿i anume cå veniturile o datå ob¡inute, o
datå aduse la buget se dau personalizat. Sigur, nu se poate
indica cu certitudine dacå aloca¡iile pentru aceste programe
sociale provin din TVA, din impozitele pe salarii sau din
impozitele pe profit sau din taxe vamale, care sunt principalele
cåi prin care se formeazå un buget na¡ional, dar cu
ocazia amplelor discu¡ii care vor începe, de fapt au ¿i început,
în aceste zile privind bugetul pe anul 2004, vor fi prevåzute
surse de finan¡are a acestor programe.
Dna Elena Dumitru: Cred cå este important så ¿tim cå
taxele ¿i impozitele, dupå cum ¿tim, nu cresc, ba mai mult,
contribu¡iile sociale vor scådea cu 3 puncte procentuale, dar
pe måsurå ce PIB cre¿te, acela¿i procent de taxe ¿i impozite
aduce mai multe venituri la buget.
Rompres, Roxana ºiplea: Doamnå ministru, a¿ dori
så detalia¡i, dacå se poate, acest sistem de decontare care
va fi folosit anul acesta pentru subven¡ia la cåldurå. Cum
se va face concret decontarea între primårie ¿i furnizor
Dna Elena Dumitru: În luna octombrie furnizorii vor
comunica primåriile care sunt consumatorii, fie cå sunt asocia¡ii
de locatari, fie cå sunt persoane, familii care au case
individuale. Pe baza acestor borderouri, în momentul în care
cetå¡enii sau asocia¡iile de locatari vor merge la primårie cu
dosarele în care sunt prevåzute så facå parte acele declara¡ii
pe proprie råspundere, vor controla dacå acel consumator
care cere un ajutor de încålzire este, într-adevår, consumator,
pe baza datelor furnizate de furnizorul de utilitate. Se stabile¿te
dreptul de ajutor de încålzire de cåtre primar, lui i se
comunicå atât beneficiarul, cât ¿i furnizorul, astfel încât
furnizorii de utilitå¡i, fie cå este vorba de gaz, cå este vorba
de încålzire centralå, vor primi date complete de la primårie
despre persoanele ¿i familiile beneficiare de ajutor de încålzire
¿i ce cuantum are acest ajutor. În acest moment, comunicarea
financiarå are loc între furnizor, care a primit deja
date complete despre drepturile beneficiarilor la ajutorul de
încålzire ¿i primårie. În fiecare lunå, furnizorul comunicå
primåriei cât are de plåtit. Cetå¡eanul nu mai este implicat
decât o singurå datå pe an, la stabilirea dreptului.
34
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Reporter: Doamna ministru, a¡i spus despre aloca¡iile
complementare cu 350 de mii de familie. Dacå ne pute¡i
spune, legat de aloca¡iile universale, acestea vor råmâne
la acela¿i cuantum care este acum, cu evolu¡ia lor preconizatå
pentru anul 2004
Dna Elena Dumitru: Un principiu extraordinar de important
este acela de a cheltui resurse publice pentru sus¡inerea
targetatå a popula¡iei, celor care au nevoie de acest
sprijin. ªti¡i desigur cå aloca¡ia universalå se adreseazå tuturor
copiilor ¿i este un lucru la care noi nu renun¡åm, astfel
încât ¿i copiii care provin din familii care au venituri lunare
de miliarde de lei primesc aceastå aloca¡ie. Va råmâne la
aceastå valoare - 210 mii lei ¿i în 2004 - folosind resursa
financiarå disponibilå la buget pentru a sprijini familiile care
au nevoie de acest sprijin din partea statului.
Reporter: A¡i spus la un moment dat cå aloca¡iile
ajung la 1,6 milioane pentru familiile numeroase. Care
aloca¡ii ajung la 1,6 milioane lei pe lungå, vå rog
D-na Elena Dumitru: Toate aloca¡iile familiale.
Aloca¡ia universalå pentru familiile cu patru copii, spre
exemplu, plus aloca¡ia suplimentarå ajung la aceastå sumå.
La aceasta se mai adaugå, dacå este vorba de o familie
monoparentalå, sumele pe care le-am spus mai devreme.
Reporter: A doua întrebare ar fi pe când prognoza¡i
reducerea CAS-ului cu trei puncte, de care spunea¡i
D-na Elena Dumitru: Începând cu anul bugetar 2004.
Reporter: ¿i a¿ mai avea o întrebare. Vedem o ordonan¡å
87/31 august 2003 prin care acorda¡i facilitå¡i la
plata CAS-urilor ¿i celor care s-au dovedit cå nu au fost
chiar buni platnici. Adicå nu, vin ¿i vå comunicå faptul
cå nu se pot încadra în graficul pe care l-a¡i stabilit ¿i vor
så face¡i un alt grafic de e¿alonare. De ce tot acordåm
facilitå¡ile acestea la platå
D-na Elena Dumitru: Plata CAS vå intereseazå Sigur
cå da. În primul rând, a¿ face o precizare - nu sunt atât de
multe cazuri. A doua precizare se referå la påstrarea unor
locuri de muncå, mai ales în zonele monoindustriale, unde
este foarte important så påstråm aceste locuri de muncå, în
urma unei analize economice de viabilitate a respectivei
societå¡i comerciale ¿i lucrul acesta va fi extraordinar de
atent ¿i auster analizat. Pe de altå parte, a¿ vrea så vå comunic,
dacå sunte¡i de acord, ni¿te cifre. Am fost ¿i sunt atentå
la ceea ce dv., mass media, comunica¡i. Deficitele la fondul
na¡ional de pensii sunt în scådere an de an. Anul acesta, pe
primele opt luni de exemplu, deficitul a scåzut la 0,26% din
PIB. Ne încadråm, ba chiar a¿ putea spune cå suntem sensibil
sub 0,8% din PIB, ceea ce reprezintå un criteriu de performan¡å
în dialogul nostru cu partenerii interna¡ionali, în
spe¡å Fondul Monetar. Dacå ve¡i måsura diferen¡a în primii
doi ani de guvernare ai precedentei guvernåri, deficitul în
1998 la fondul na¡ional de pensii depå¿ea 1,3% din PIB, ve¡i
vedea cå an de an încercåm ¿i reu¿im så diminuåm acest
deficit ¿i så purtåm povara unui plocon pe care l-am primit
în 2000.
Reporter Antena 1: Mai întâi ni¿te precizåri. Am
în¡eles cå aloca¡ia universalå råmâne. Ce se poate adåuga,
înså, la aceasta Am în¡eles cå, pe de o parte, se poate
adåuga aloca¡ia complementarå, dar în aceea¿i familie,
de exemplu, mai putem adåuga ¿i aloca¡ia monoparentalå
D-na Elena Dumitru: Dacå este o familie monoparentalå.
Reporter: Adicå o familie monoparentalå prime¿te ¿i
complementarå ¿i monoparentalå ¿i aloca¡ie universalå
Dna Elena Dumitru: Nu, am spus cå pentru cazul de
monoparentalitate adåugåm un supliment de 50%.
Suplimentul de 50% se adaugå aloca¡iei complementare. Am
definit ce înseamnå presta¡ie, 50% adåugat aplicat aloca¡iei
complementare, define¿te aloca¡ia monoparentalå ¿i v-am
spus cifrele.
Reporter: Am în¡eles. Adicå, niciodatå aloca¡ia complementarå
¿i cea monoparentalå nu se suprapune …
Dna Elena Dumitru: În sumele pe care le-am spus mai
înainte, nu, cu siguran¡å.
Reporter: Asta vroiam så ¿tiu, dacå se pot suprapune
vreodatå. A doua întrebare. A¡i spus la un moment dat
cå pentru aceste ajutoare pentru cåldurå, anul trecut a¡i
avut 1,1mil. ¿i ceva de beneficiari, iar anul acest ve¡i avea
2,5 milioane.
Dna Elena Dumitru: Da, atât estimåm.
Reporter: Cu alte cuvinte, s-a dublat, chiar mai mult
de un dublaj. A såråcit popula¡ia sau vre¡i så sprijini¡i
mai mul¡i oameni
Dna Elena Dumitru: Vrem så sprijinim mai bine familiile.
În nici un caz, popula¡ia nu a såråcit. O så constata¡i în
urmåtoarele såptåmâni, pe baza evaluårilor concrete fåcute
chiar de Banca Mondialå ¿i cred cå Banca Mondialå nu
poate fi suspectatå de partizanat în România, numårul
såracilor a scåzut cu 6 puncte procentuale, de la 35 la 29. Dar
sigur, noi nu suntem mul¡umi¡i ¿i toate måsurile pe care le
proiectåm ¿i le decidem vin så limiteze aceastå stare de såråcie.
Am constatat, înså, în urma ajutoarelor acordate anul trecut,
cå este nevoie de un efort în plus pe politica de locuire
¿i îl facem.
Reporter: Stelian Muscalå, Realitatea TV: Este clar
cå existå bani pentru aceste ajutoare. În schimb, existå
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 35

Partidul Social Democrat - Sediul Central
un alt risc, acela al deficitului bugetar ¿i gândindu-vå cå
Fondul Monetar Interna¡ional este acum atent la acest
aspect, întrebarea ar fi dacå Guvernul ar merge pânå
acolo încât så creascå deficitul acordând aceste ajutoare,
riscând, pe de o parte, finalizarea acordului cu Fondul
Monetar A doua întrebare. Fiindcå tot se dau aceste
decizii, a¿ putea spune electorale, vå gândi¡i cumva så
modifica¡i acea ordonan¡å privitoare la indemniza¡ia de
maternitate, care va intra în vigoare, din câte ¿tiu eu, de
la 1 ianuarie 2004 Ultima întrebare pentru domnul
Agathon, vizavi de acea statuie a generalilor maghiari de
la Arad. Este ¿i o chestiune politicå. Din câte ¿tiu, Ministerul
Afacerilor Externe din Ungaria a luat o pozi¡ie ¿i
a spus cå va discuta cu pre¿edintele Iliescu în vizita pe
care acesta o va face såptåmâna viitoare acolo. Care ar fi
pozi¡ia PSD vizavi de acest monument ¿i fa¡å de rela¡ia
cu UDMR, care ar putea fi periclitatå de aceastå problemå
Dna Elana Dumitru: La prima întrebare. Nu inten-
¡ionåm så ne încålcåm angajamentele. Deficitul bugetar va fi
de 3%, a¿a cum am convenit cu Fondul Monetar Interna-
¡ional. Acest guvern va fi primul guvern postrevolu¡ionar
care î¿i påstreazå pânå la capåt cuvântul, î¿i respectå cuvântul,
dar noi ne respectåm cuvântul ¿i în fa¡a cetå¡enilor
români. Am gåsit aceastå cale. De altfel, este extraordinar de
important ca deficitul bugetar ¿i datoria publicå så fie în limitele
stabilite prin Pactul de Stabilitate European. Noi în 2007
chiar inten¡ionåm så devenim parte a Uniunii Europene.
Toate constrângerile de ordin bugetar vor fi respectate.
La a doua întrebare, nu, nu ne propunem så modificåm
aceastå ordonan¡å. Urmeazå în anul 2004 un efort de consolidare
a fondului public de pensii, când vom discuta, vom
avea o amplå dezbatere cu societatea civilå, cu grupurile interesate,
cu partenerii sociali asupra restructurårii presta¡iilor
care aståzi fac parte, sunt finan¡ate din fondul de pensii ¿i
atunci poate cå vor interveni unele modificåri, dar anul acesta
nu ne propunem modificarea de ordonan¡e.
Dl. Dan Matei Agathon: Numai pu¡in, cå mai am ¿i eu
o micå întrebare, dacå îmi permite¡i, sau mai bine spus, un
råspuns. Comisia de monitorizare a protocolului, colegii de
la UDMR au hotårât ca o parte din membrii acestei comisii
så se deplaseze în aceste zile la Arad, împreunå cu istorici,
cu arhitec¡i så gåseascå o solu¡ie. Din punctul nostru de vedere,
nu credem cå va fi periclitat acordul parlamentar cu
UDMR, a¿a cum probabil ¿i-ar dori unii.
Reporter Ada Mese¿an de la România liberå: Doamna
ministru, între datele statistice ¿i declara¡iile colegilor
dv. din Guvern, conform acestor declara¡ii, se anun¡a cå
peste 1 milion de oameni vor ie¿i la pensie în aceastå perioadå
¿i în 2004. În cazul acesta, vå rugåm så ne spune¡i
dacå ave¡i în vedere, ¿i pe 2003, dar mai ales pe 2004, o
mårire a pensiilor ¿i dacå ve¡i face fa¡å acestui numår
foarte mare de oameni care urmeazå så iaså la pensie A
doua întrebare. Pânå la urmå, nu s-a în¡eles, ordonan¡a
pentru mame se va aplica din 2004
Dna Elena Dumitru: Sigur.
Reporter: Exact a¿a cum s-a prevåzut, chiar dacå au
fost critici din partea societå¡ii
Dna Elena Dumitru: La prima întrebare, eu am så-mi
permit cu dv., dacå vre¡i, o glumå. Nu prea må pricep, dar o
så fi¡i îngåduitori. ªti¡i, copiii pe stradå povestesc despre cei
patru apostoli, care au fost trei, Luca ¿i Matei. În privin¡a
milionului de oameni care ies la pensie cred cå vå referi¡i la
hotårârea referitoare la grupele speciale de muncå. În nici un
caz un milion. Este o cifrå atât de alarmistå încât mi-aduce
aminte de un alt banc, acela cu drobul de sare. Eu pot så vå
spun urmåtorul lucru. Oricare ar fi aplicarea normelor în vigoare
aståzi, referitoare la for¡a de muncå, nu vor aduce, în
cel mai fantezist maxim caz, un numår suplimentar fa¡å de
cel uzual de ie¿iri la pensie în numår mai mare de 25 de mii.
Cifre concrete ¿i tehnice foarte convingåtoare vå stau la
dispozi¡ie la Casa Na¡ionalå de Pensii. Am fåcut de mai
multe ori aceastå verificare. Este o interpretare, a¿ putea
spune, pripitå a unei norme recente. Nu vor fi suplimentar,
fa¡å de numårul uzual de ie¿iri la pensie, cel cu care suntem
obi¿nui¡i, mai mult de 25 de mii.
Reporter: ¿i ve¡i måri pensiile
Dna Elena Dumitru: În decembrie 1996, când precedenta
guvernare s-a instalat, pensia medie era de 48,88
dolari. În decembrie 2000, când a påråsit guvernarea, pensia
medie de asiguråri de stat era de 45,12 dolari americani.
Pensia medie de asiguråri de stat a ajuns la aproape 58 de
dolari în iunie, iar pensia medie pentru limitå de vârstå ¿i
vechime completå este de 79 de dolari în iunie 2003.
Reporter BBC, Ionu¡ Iamandi: Doamnå ministru, a¿
vrea o precizare în legåturå cu aloca¡iile. Så în¡eleg cå
cealaltå fa¡å a medaliei, a monedei, este cå se desfiin¡eazå
acea aloca¡ie care era universalå, suplimentarå pentru
familiile care au mai mult de doi copii începând cu 1 ianuarie
2004
Dna Elena Dumitru: Acea aloca¡ie era chiar universalå,
se adresa tuturor familiilor ¿i, crede¡i-må, o aloca¡ie de 50 de
mii pentru o familie foarte bogatå cu doi copii nu avea nici o
relevan¡å. Am preferat så luåm aceastå resurså ¿i så o dåm
celor care au nevoie de ea.
Reporter: Adicå aloca¡ia suplimentarå va dispårea
¿i în legåturå cu pre¡ul la gaze. În august, dacå nu må
în¿el, s-a fåcut majorarea aceea ¿i atunci vorbea¡i de o
posibilå preluare la buget a costurilor pe care popula¡ia
ar trebui så le plåteascå o datå cu scumpirea la gaze. A¡i
pomenit numai de încålzire, dar pentru consumul casnic
obi¿nuit intrå în inten¡ia guvernului så compenseze în
vreun fel acea scumpire
36
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Dna Elena Dumitru: Deocamdatå, eu v-am oferit
schema ajutoarelor pentru încålzire. Este o preocupare curentå
¿i foarte consistentå a opiniei publice. Deciziile ulterioare
vi le vom comunica la timpul potrivit.
Reporter: Da, dar aici numai pentru o parte a familiilor,
cele mai sårace.
Dna Elena Dumitru : Cele mai sårace, pânå la 2,8 milioane
lei venit net pe membru de familie înseamnå totu¿i o
sumå. Covâr¿itoarea majoritate a popula¡iei se înscrie în
aceste venituri.
Reporter: Da. O ultimå întrebare. Aceste måsuri se
adreseazå mai ales familiilor sårace, a¿a cum a¡i spus.
Dna Elena Dumitru: Familiilor care au aceste venituri,
nu sårace. În momentul în care o familie cu doi copii are venitul
net pe membru de familie de 2,8 milioane lei, face¡i ¿i
dv. socoteala.
Reporter: Da, dar tot ajutorul acesta anun¡at de dv.
este îndreptat cåtre familiile cu un anumit nivel.
Dna Elena Dumitru: Sigur cå da. A¿a cum este politica
socialå în toatå lumea civilizatå.
Reporter: Întrebarea era: nu vå teme¡i cå în anul
electoral care urmeazå, prin aceste måsuri targetate,
cum spune¡i, cåtre familiile sub un anumit nivel, nu vå
îndepårta¡i restul familiilor care au un nivel mai ridicat
Dna Elena Dumitru: Ne preocupå foarte tare dacå, spre
exemplu, domnul Patriciu sau domnul Cataramå ne vor acorda
votul, dar nu avem insomnii din cauza asta.
Reporter: M-a¿ întoarce pu¡in la aloca¡iile de stat.
Dacå aloca¡ia universalå în prezent este aloca¡ia de stat
de 210 mii lei ¿i aloca¡ii suplimentare de 50 de mii, 80 de
mii, în func¡ie de doi sau patru copii, så în¡elegem cå de
la 1 ianuarie 2004 nu vor mai fi aloca¡ii suplimentare ¿i
vor fi aloca¡iile complementare
Dna Elena Dumitru: Asupra acestei chestiuni încå se
poartå discu¡ii, dar în principiu încercåm så mobilizåm toate
resursele, så punem încå 5600 de miliarde pentru a acorda
aloca¡ii semnificative ¿i importante familiilor care au nevoie
de ele ¿i cele care au nevoie cu adevårat de ele sunt cele în
care aceste aloca¡ii reprezintå måcar 1% din venitul net al
familiei.
Reporter: Existå posibilitatea ca acestea så nu mai
fie
Dna Elena Dumitru: Despre aceastå posibilitate vom
vorbi când decizia va fi luatå.
Reporter: Eu ¿i Antena 1 avem aceea¿i întrebare. Ca
så nu dåm cifre gre¿ite, vrem så vå întrebåm, så ne
spune¡i dv. exact cât trebuie så aibå o familie ca så primeascå
ajutor de la venitul minim garantat pentru ajutoarele
de încålzire
Dna Elena Dumitru: Am o surprizå pentru dv. Vå
a¿teaptå o mapå completå cu toate aceste cifre.
CDR 2003 este conduså de cei care au guvernat România în perioada 1996-2000
Partidul Social Democrat atrage aten¡ia asupra diversiunii
pe care încearcå liderii CDR 2003 (PNL-PD) så o acrediteze,
¿i anume cå noua alian¡å nu are nimic de a face cu dezastroasa
guvernare 1996-2000.
Nu putem så nu remarcåm cå în posturile de conducere
ale alian¡ei PNL-PD se aflå acelea¿i persoane care au distrus
economia ¡årii ¿i au pråbu¿it nivelul de trai al popula¡iei la
cote de neimaginat. Iatå doar câteva nume ale celor pe care
Traian Båsescu ¿i Theodor Stolojan le ascund cu grijå de
ochii electoratului: Radu Vasile, Victor Babiuc, Valeriu
Stoica, Sorin Dimitriu, Andrei Marga, Radu Berceanu, Sorin
Frunzåverde, Anca Boagiu, Norica Nicolai, Cålin Popescu
Tåriceanu, Crin Antonescu. To¡i ace¿ti oameni s-au jucat dea
guvernarea cu rezultatele pe care le ¿tim cu to¡ii.
În aceste condi¡ii este revoltåtoare încercarea domnului
Radu Berceanu de a explica pedant cå CDR 2003 nu este
acela¿i lucru cu Conven¡ia Democratå din România. Din
påcate pentru domnia sa, popula¡ia încå î¿i aminte¿te ceea ce
cu greu ar putea fi uitat: scandalurile interminabile pentru
pozi¡ii de conducere.
Acest lucru se repetå acum, prin cearta frå¡eascå a liderilor
PNL ¿i PD, care î¿i împart deja iluzorice posturi de la
Palatul Victoria ¿i Cotroceni. Este dreptul opozi¡iei så se mai
amågeascå încå o datå. Din påcate, pentru cele douå partide,
devine o tradi¡ie liberalo-pedistå, încercarea de a påcåli din
nou electoratul.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 37

Palatul Victoria
ªedin¡a de Guvern din 4 septembrie 2003
Au mai fost discutate
¿i aprobate urmåtoarele
puncte aflate
pe ordinea de zi:
2. Guvernul a analizat, în ¿edin¡a
din 4 septembrie 2003, stadiul îndeplinirii,
pânå la 31 august, a „Planului
de måsuri prioritare pentru integrare
europeanå”
S-a constatat cå, din totalul de 582
de måsuri (referitoare la cele 11 prioritå¡i
ale planului) care au avut termen
scadent de realizare în perioada ianuarie
- august 2003, au fost îndeplinite
511 (88 %). Totodatå, din cele 132 de
måsuri cuprinse în programul legislativ
pentru sus¡inerea procesului de aderare
la Uniunea Europeanå scadente în
acela¿i interval de timp, au fost îndeplinite
conform graficului 124 de måsuri
(94 %).
Un numår de 18 måsuri au fost realizate
în avans fa¡å de termenele prevåzute,
majoritatea acestora (11) se regåsesc
la prioritatea 11 B – „Cre¿terea
capacitå¡ii de asumare a obliga¡iilor de
stat membru”.
De asemenea, în luna august 2003,
au fost recuperate 22 dintre restan¡ele
înregistrate pânå la 31 decembrie 2002.
3. ¥n ¿edin¡a de Guvern din data
de 4 septembrie, a fost supus analizei
stadiul realizårii, pânå la 31 august,
a måsurilor cuprinse în „Planul de
implementare la nivel local, în anul
2003, a legisla¡iei armonizate cu
acquis-ul comunitar”
Documentul întocmit de Ministerul
Integrårii Europene relevå cå, din totalul
de 7089 de måsuri planificate, la
nivel local, pentru perioada ianuarieaugust
2003 s-au realiza, 6783 måsuri
(95,7%), iar din cele 2366 de mãsuri
planificate pentru perioada iunie –
august, au fost îndeplinite 2311
(97,7%).
“Planul de implementare la nivel
local, în anul 2003, a legisla¡iei armonizate
cu acquis-ul comunitar” con¡ine
¿i un numår de 4150 måsuri cu caracter
permanent, iar pânå la 31 august, la
3596 dintre acestea s-au înregistrat progrese
(86,7%).
În totalul måsurilor, pentru perioada
ianuarie-august a.c. o pondere mare au
cele care corespund capitolelor: agriculturå
(761 måsuri reprezentând
10,7% din total), politicile sociale ¿i
ocuparea for¡ei de muncå (1197 måsuri,
16,7% din total), protec¡ia mediului
înconjuråtor (1954 måsuri, 27,7%
din total), justi¡ie ¿i afaceri interne (481
måsuri, 6,8% din total), protec¡ia consumatorilor
(343 måsuri-4,8% din
total). Gradul de realizare al måsurilor
enumerate mai sus, pe capitole, cumulat
de la începutul anului este: agriculturå
– 90,5%, politici sociale – 96,0%,
protec¡ia mediului – 96,0%, justi¡ie ¿i
afaceri interne – 96,7%, protec¡ia consumatorilor
– 98,5%. În perioada
ianuarie-august a.c. – pe jude¡e
måsurile au fost îndeplinite în propor¡ie
de 100% în: Alba, Bistri¡a Nåsåud,
Bråila, Giurgiu, Ialomi¡a, Prahova,
Satu-Mare, Tulcea ¿i Vaslui.
Raportarea s-a efectuat de cåtre prefecturi,
prin structurile de integrare europeanå
din cadrul acestora, în colaborare
cu serviciile din plan local ale ministerelor
¿i institu¡iilor centrale. Raportarea
a fost avizatå de ministere în conformitate
cu prevederile memorandumului
aprobat de Guvern, la 16 ianuarie
2003.
4. Hotårâre privind aprobarea
valorii co¿ului minim de consum
lunar pentru trimestrul II al anului
2003
Executivul a aprobat valoarea
co¿ului minim de consum lunar pentru
trimestrul II al anului 2003. Aceastå
valoare a fost calculatå la pre¡urile ¿i
tarifele din luna iunie 2003 ¿i este de
5.526.343 lei pentru o gospodårie de
mårime medie formatå din 2,804 persoane,
reprezentând 1.970.878 lei pentru
o persoanå.
Co¿ul minim de consum lunar este
elementul esen¡ial de fundamentare a
salariului de bazå minim pe economie
¿i a politicii salariale. Potrivit prevederilor
Ordonan¡ei de Urgen¡å nr. 217/
2000, Institutul Na¡ional de Statisticå
evalueazå trimestrial co¿ul minim de
consum lunar, iar valoarea acestuia este
aprobatå prin Hotårâre de Guvern.
5. Hotårâre privind alocarea de
la bugetul de stat a surselor financiare
pentru lucråri de dragaje, la confluen¡a
Canalului Dunåre - Marea
Neagrå cu Dunårea ¿i în bieful I al
acestuia
Guvernul a aprobat alocarea, din
Fondul de rezervå la dispozi¡ia sa, a
sumei de 45,5 miliarde lei (din totalul
sumei de 97,2 miliarde lei prevåzutå de
HG nr. 884/2003) pentru finan¡area
lucrårilor de dragaj la confluen¡a
Canalului Dunåre - Marea Neagrå cu
Dunårea ¿i în bieful I al acestuia. Lucrårile,
care vor fi efectuate în perioada
septembrie - decembrie 2003, vor
asigura accesul navelor din canal în
¿enalul navigabil al Dunårii ¿i a condi¡iilor
de prelevare a debitelor de apå
necesare func¡ionårii Cnetralei Nuclearo-Electrice
Cernavodå, precum ¿i
a apei necesare pentru iriga¡ii ¿i alte
folosin¡e.
Elaborarea documenta¡iei tehnicoeconomice
pentru executarea lucrårilor
38
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
de dragaj ¿i contractarea lucrårilor se
va face de cåtre Compania Na¡ionalå
„Administra¡ia Canalelor Navigabile” -
S.A. Constan¡a. Prin HG nr. 884/2003
a fost alocatå suma de 97,2 miliarde lei
pentru executarea unor lucråri de dragaj
la confluen¡a cu Dunårea a
Canalului Dunåre-Marea Neagrå ¿i
bieful I al acestuia.
ªedin¡a de Guvern din 11 septembrie 2003
Au fost discutate
¿i aprobate urmåtoarele
puncte aflate
pe ordinea de zi:
1. Guvernul a aprobat Hotårârea
privind alocarea unei sume din
Fondul de rezervå bugetarå aflat la
dispozi¡ia Guvernului pe anul 2003,
în vederea achizi¡ionårii ¿i montårii
de centrale termice la unele unitå¡i
¿colare
Finan¡area aprobatå, în valoare de
34 de miliarde de lei, va suplimenta bugetul
Ministerului Educa¡iei, Cercetårii
¿i Tineretului pe anul 2003. Suma va fi
utilizatå pentru achizi¡ionarea de centrale
termice, pentru unitå¡ile ¿colare
din învå¡åmântul preuniversitar. Prin
ordin comun al ministrului educa¡iei,
cercetårii ¿i tineretului ¿i al ministrului
administra¡iei ¿i internelor va fi desemnatå
comisia ¿i documenta¡ia pentru
achizi¡ia publicå pentru dotarea unitå-
¡ilor ¿colare cu centrale termice.
2. Guvernul a aprobat Hotårârea
privind stabilirea aloca¡iilor de
hranå pentru consumurile colective
din unitå¡ile de învå¡åmânt special.
Potrivit Hotårârii, aloca¡ia zilnicå
de hranå pentru consumurile colective
din unitå¡ile bugetare de învå¡åmânt finan¡ate
de Consiliile jude¡ene ¿i Consiliile
locale ale sectoarelor municipiului
Bucure¿ti va fi în valoare de:
" 33.700 lei pentru fiecare copil, cu
vârsta între 3-7 ani inclusiv, din grådini¡e
speciale pentru copii cu deficien¡e
" 49.000 lei pentru elevii, cu vârste
între 7-18 ani inclusiv ¿i tinerii între
18-26 ani inclusiv, din unitå¡i de învå-
¡åmânt special, centre de zi, centre de
educa¡ie, centre de pedagogie curativå,
etc., ¿i pentru copii/elevi/tineri cu defi-
Guvernul României constatå cu surprindere ¿i regret cå
Partidul Na¡ional Liberal alunecå din ce în ce mai mult, în
ultima perioadå, pe panta spectacolului jalnic prestat de
noul såu partener – Partidul Democrat. Din dorin¡a de a-¿i
spori vizibilitatea în spa¡iul public, liberalii au îmbrå¡i¿at
frenetismul contestatar al liderului democrat ¿i, prin intermediului
oricårui membru vorbitor, lanseazå atacuri necontrolate
¿i nefondate la adresa programelor guvernamentale
¿i a membrilor Guvernului. În ultimele declara¡ii publice,
liberalii profereazå exclusiv atacuri de o facturå incalificabilå
la adresa unor membri ai Cabinetului, demnitari
români care, pânå în prezent, ¿i-au respectat întrutotul
atribu¡iile care le-au fost încredin¡ate.
Le reamintim colegilor liberali cå måsurile guvernamentale
pe care le contestå cu atâta vehemen¡å sunt de
naturå så compenseze måcar o parte din dezastrul låsat de
guvernarea CDR pe care, constatåm cu suprindere, insistå
cu disperare så o resusciteze. Din påcate pentru via¡a politicå
din România, noua alian¡å PNL-PD este construitå
dupå acelea¿i principii politice ca ale CDR: algoritmul ca
mecanism de func¡ionare al structurii de conducere, lipsa
Comunicat de preså
unei orientåri doctrinare clare, lipsa unei oferte politice ¿i
economice, un mesaj exclusiv negativ. Nu credem cå românii
au uitat modul în care ¿i-au desfå¿urat activitatea
guvernele CDR din 1996-2000, dar suntem convin¿i cå nu
doresc så retråiascå efectele sociale dezastruoase ale acestora.
Suntem interesa¡i de solu¡ii concrete, nu de teme populiste
preluate de la diferite partide, de alternative viabile, nu
de un discurs degradat care nu face altceva decât så plaseze
politicul românesc în sfera ridicolului.
În acela¿i timp, deplângem faptul cå aceastå atitudine
pe care liderii liberali o afi¿eazå cu o inexplicabilå mândrie
nu face altceva decât så accentueze lipsa dezbaterilor publice
reale ¿i canalizeazå abordårile mediului politic, economic
¿i social românesc spre un teritoriu suburban ¿i lipsit
de solu¡ii la problemele oamenilor.
Atacurile la persoanå, limbajul politic degradat ¿i abordarea
populistå a unor probleme sociale reale demonstreazå
cå, în formule de uniune sau nu, PNL începe så alunece
spre o zonå a ineficien¡ei politice, devenind incapabil så
formuleze solu¡ii alternative.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 39

Palatul Victoria
cien¡e integra¡i în ¿coala publicå (individual
sau în clase compacte).
To¡i ace¿ti copii/elevi/tineri cu deficien¡e
din ¿coala specialå ¿i ¿coala publicå
au certificat de persoanå cu handicap
din partea Comisiei Jude¡ene de
protec¡ia copilului (a Consiliilor locale
ale sectoarelor municipiului Bucure¿ti)
¿i implicit, beneficiazå de toate drepturile
prevåzute de legisla¡ia în vigoare.
3. În ¿edin¡a de Guvern din 11
septembrie, Ministerul Integrårii
Europene ¿i Ministerul Agriculturii,
Pådurilor, Apelor ¿i Mediului au
prezentat o informare referitoare la
situa¡ia la zi a derulårii contractelor
finan¡ate prin Programul SAPARD
Astfel, pentru måsura 1.1, „Îmbunåtå¡irea
¿i marketingul produselor
agricole ¿i piscicole”, au fost selectate
¿i contractate 75 de proiecte în valoare
totalå de 77,71 de milioane de euro
(2.875.000 de milioane lei), iar pentru
måsura 2.1, „Dezvoltarea ¿i îmbunåtå-
¡irea infrastructurii rurale”, au fost selectate
¿i contractate 438 de proiecte în
valoare totalå de 350 de milioane de
euro (12.567.883 de milioane lei).
4. Guvernul a analizat, în ¿edin¡a
sa din 11 septembrie, „Strategia Na-
¡ionalå de comunicare pentru Programul
ISPA”
Strategia a fost elaboratå pornind de
la necesitatea con¿tientizårii opiniei
publice din România în legåturå cu
costurile ¿i beneficiile pe care le presupune
aderarea la UE ¿i a fost conceputå
având în vedere perspectiva
aderårii la Uniunea Europeanå, când
autoritå¡ile din România vor gestiona
asisten¡a financiarå acordatå prin intermediul
Fondului de Coeziune ¿i a Fondurilor
Structurale. Totodatå, s-a avut
în vedere cå numårul mare al proiectelor
ISPA în curs de implementare,
precum ¿i cerin¡ele de publicitate ¿i
informare stabilite prin Memorandumurile
de Finan¡are ISPA încheiate
între Comisia Europeanå ¿i Guvernul
României, impun o abordare coerentå
¿i unitarå, atât la nivel na¡ional, cât ¿i la
nivel local, a aspectelor legate de comunicare.
5. În ¿edin¡a de Guvern din 11
septembrie, Ministerul Integrårii
Europene a prezentat o informare
asupra rezultatelor reuniunilor
anuale a trei subcomitete de asociere
UE-România, ale cåror lucråri s-au
desfå¿urat în intervalul 8-10 septembrie,
la Bruxelles, nr. 1, „Agriculturå
¿i pescuit”, nr. 8, „Vamå, Impozitare,
Droguri ¿i Spålarea banilor”,¿i
nr. 5, „Inovare”
6. Hotårâre privind reabilitarea
¿i modernizarea aparatelor radiologice
tip ELTEX 400 ¿i a instala¡iilor
de sterilizare tip ISM
Potrivit Hotårârii aprobate de Executiv,
caselor de asiguråri de sånåtate
sunt autorizate så cuprindå în contractele
de furnizare de servicii medicale
încheiate cu spitalele sumele necesare
reabilitårii ¿i modernizårii aparatelor
radiologice tip ELTEX 400 ¿i a instala¡iilor
de sterilizare tip ISM. Suma
prevåzutå pentru reabilitarea ¿i modernizarea
aparatelor radiologice tip
ELTEX 400 este de 269 miliarde lei,
iar cea pentru instala¡iile de sterilizare
tip ISM este de 31 miliarde lei.
7. Guvernul a adoptat Proiectul
de Lege pentru modificarea ¿i completarea
Ordonan¡ei de Urgen¡å nr.
26/1994 privind drepturile de hranå,
în timp de pace, ale personalului din
sectorul de apårare na¡ioanlå, ordine
publicå ¿i siguran¡å na¡ionalå
Prevederile proiectului corespund
obiectivelor stabilite în cadrul Planului
Na¡ional Anual 2002 – 2003 Ciclul IV
MAP, care are ca domeniu prioritar –
“Logistica ¿i sus¡inerea for¡elor în
teatru”, respectiv obiectivul – 9.2.
“Continuarea modernizårii sistemului
logistic”, ce prevede continuarea procesului
de externalizare a unor servicii
care pot fi prestate de agen¡i economici,
inclusiv prestarea serviciilor de
hrånire.
Declara¡ie a Guvernului României
Guvernul României a luat cuno¿tin¡å cu profundå
triste¡e de vestea tragicå privind decesul ministrului suedez
de externe, Anna Lindh.
Guvernul României transmite sincere condolean¡e familiei
îndoliate, cetå¡enilor ¿i Guvernului Suediei. Drapelul
na¡ional va fi arborat în bernå la sediul Ministerului
Afacerilor Externe ¿i la Ambasada României la Stockholm.
Primul ministru Adrian Nåstase va avea în cursul zilei
de joi o convorbire telefonicå cu omologul såu suedez,
Goran Persson.
Aståzi este o zi de doliu pentru Europa, care a pierdut
nu numai un ministru de externe de excep¡ie, dar ¿i un om
politic dedicat în întregime cauzei noastre comune
europene, valorilor ¿i idealurilor europene.
Un act criminal a råpit lumii civilizate un om deosebit,
un militant neobosit pentru care nici un efort nu era prea
mare atunci când era vorba despre democra¡ie, toleran¡å,
respect.
România a pierdut un prieten adevårat, care ne-a aråtat
încredere, care a fost alåturi de noi mereu atunci când
aveam nevoie de un sfat, de un sprijin. Anna Lindh a avut
un rol major în timpul pre¿edin¡iei suedeze a Uniunii Europene,
iar România a beneficiat enorm de experien¡a suedezå
în drumul nostru cåtre Europa.
Ajutorul pe care ni l-a dat Anna Lindh a fost nepre¡uit
¿i s-a reflectat rapid ¿i direct în apropierea dintre România
¿i Suedia din ultimii ani. Anna Lindh a plecat fulgeråtor
dintre noi, dar ceea ce a clådit ea va råmâne. ªtim cu to¡ii
cå locul meritat în care România se aflå acum se datoreazå
¿i dåruirii ¿i eforturilor ei.
Dumnezeu så o odihneascå în pace!
40
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
Videoconferin¡a mini¿trilor Ilie Sârbu ¿i Gabriel Oprea
cu prefec¡ii ¿i pre¿edin¡ii consiliilor administrative jude¡ene
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 5 septembrie 2003)
Dl. Gabriel Oprea:
În primul rând, colegul meu dl.
ministru Sârbu va prezenta câteva
probleme legate de activitå¡ile ¿i
problemele specifice Ministerului pe
care îl conduce, dupå care, pe scurt, vå
voi prezenta câteva probleme legate
de integrare, de accelerarea reformei
în administra¡ia publicå, de fenomenele
meteorologice care au avut loc la
sfâr¿itul såptåmânii trecute în câteva
jude¡e din ¡arå ¿i, mai ales, legate de
pregåtirea în cele mai bune condi¡ii a
anului de învå¡åmânt. Dupå care, în
cazul în care dumneavoastrå ave¡i
probleme, så cåutåm så le rezolvåm.
Dl. Ilie Sârbu:
Agricultura cu problemele specifice
sigur cå o analizåm în fiecare såptåmânå.
Colegii, din direc¡iile din subordinea
ministerelor cunosc acest lucru,
în teleconferin¡ele noastre de luni.
Am apreciat, ¿i domnul prim-ministru
a apreciat cå aståzi este bine så avem
o discu¡ie ¿i cu prefecturile, cu consiliile
jude¡ene ¿i cu ceilal¡i reprezentan¡i
din teritoriu pentru cå traversåm
o perioadå destul de criticå, nu numai
din punct de vedere climatic, ci ¿i din
punct de vedere al timpului care ne-a
mai råmas la dispozi¡ie pentru începerea
campaniei de toamnå.
În expunerea pe care o s-o fac am
så încerc så prezint în prima parte a
materialului meu ceea ce am realizat
pânå la aceastå orå, vizavi de campania
care s-a încheiat, campania de
varå, pregåtirile pentru campania de
toamnå, subven¡iile ¿i dupå aceea, desigur,
pe fiecare domeniu care apar-
¡ine Ministerului Agriculturii câteva
precizåri pe care le reluåm, de¿i, a¿a
cum au spus colegii no¿tri, le-am discutat,
dar este foarte bine cå sunt de
fa¡å ¿i domnii prefec¡ii ¿i domnii pre-
¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene fiindcå
sunt foarte multe dintre programele
noastre care fårå sprijinul puterilor
locale nu se pot realiza.
Noi încercåm, intervenim de fiecare
datå pe diverse zone, dar succesul
nostru va fi cel scontat dacå
aceastå colaborare pe care o reclamåm
de foarte vreme va func¡iona cât
mai bine. Sigur cå am ¿i beneficiat de
aceastå colaborare pe perioada celor
trei ani de zile.
Acum este, a¿a cum am spus, o
situa¡ie mai specialå, fiindcå Ministerul
dupå comasare a preluat ¿i problemele
de mediu ¿i problemele de
ape, pânå acum vorbeam doar de douå
mari componente, agriculturå, silviculturå,
acum ne-am multiplicat cu
încå douå sectoare, destul de importante
¿i dumneavoastrå ¿ti¡i foarte
bine cå unele din capitolele mai dificile
pentru integrarea noastrå in Uniunea
Europeanå, pânå la urmå, vor råmâne
¿i sunt încå: agricultura ¿i mediul.
Aståzi vom vorbi despre ceea ce
am realizat pânå la aceastå datå cu
minusurile ¿i plusurile pe care le-am
înregistrat ¿i pregåtirile de care vorbeam.
Condi¡iile deosebite din acest
an, temperaturile scåzute peste limita
de rezisten¡å biologicå a plantelor, în
prima parte a anului, trecerea bruscå
la temperaturile ridicate au influen¡at
negative culturile de cereale påioase,
îndeosebi grâu, orz ¿i rapi¡å.
În aceste condi¡ii dificile, din datele
statistice rezultå urmåtoarele produc¡ii,
produc¡ie totalå de cereale påioase
avem 3, 3 milioane de tone, din
care grâu 2,5 milioane, aici cred cå
mai e cazul så fac precizåri, s-au fåcut
tot felul de precizåri, s-a luat pozi¡ie
începând din luna iunie, pânå la aprobarea
Hotårârii de Guvern cu reducerea
sau anularea taxelor vamale pentru
import, pentru 1 milion de tone de
grâu.
Urmårim cu mare aten¡ie, am fåcut
apel la colegii din teritoriu, mai fac ¿i
cu aceastå ocazie, ca, deja înainte de
expirarea celor 45 de zile, noi så avem
o situa¡ie; au fost 75 de asemenea societå¡i
comerciale care au luat licen¡å
pentru import de grâu, deci nu e foarte
greu så monitorizåm dacå acest import
de grâu se realizeazå, dacå licen-
¡ele nu au råmas doar simple aprobåri
pe care noi le-am dat ¿i, pânå la urmå,
nu se finalizeazå în import, så ne punå
dupå aceea într-o situa¡ie dificilå ca
cei care au dorit så mai facå import
dar nu s-au putut înscrie în cele 1 milion
de tone så nu poatå så realizeze, iar
unii så ¡inå în dulap sau så påstreze
aceste licen¡e.
Colegii ¿tiu la ce må refer, rugåmintea
o repet, poate chiar de data
aceasta lua¡i-o ca o dispozi¡ie så aflåm
înainte de expirarea termenului ce se
întâmplå cu licen¡a, fiindcå la ora actualå
ar trebui så existe contracte, ar
trebui så existe facturi pro-formå, så
existe finan¡åri deschise, acreditive,
deci toate opera¡iile pe care dumneavoastrå
le cunoa¿te¡i, le cunoa¿tem cu
to¡ii ar trebui deja så fie în faza ultimå,
doar så a¿teptåm transporturile.
Dacå acum ni se mai explicå în
unele societå¡i comerciale cå „¿ti¡i cå
pânå iau creditul de la bancå, licen¡a
expirå în 45 de zile” ¿i atunci så fim
pregåti¡i så ¿tim care este cantitatea
care, dupå expirarea termenului prevåzut
în H.G., va fi puså la dispozi¡ie
din nou. Lua¡i foarte în serios aceastå
problemå, poate aici ne ajutå ¿i domnii
prefec¡i ¿i celelalte organe abilitate
din jude¡ så avem aceastå situa¡ie, e
foarte important acest lucru.
De ce Grâul cum a¡i våzut începe
så urce, cota¡iile la burså nu se vor
duce în jos, criza grâului se resimte pe
multe zone. În Ucraina, grâul din informa¡iile
pe care le avem nu e de o
calitate extraordinarå, din cauza ploilor
a mai încol¡it, în SUA au fost ¿i
acolo probleme, deci produc¡ia nu-i
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 41

Palatul Victoria
cea scontatå ¿i va trebui så asiguråm
acest necesar de grâu acum. Dupå
aceea ståm lini¿ti¡i, vom vedea.
La orz s-au realizat 500.000 de
tone, la ovåz 300.000, la porumb,
floarea soarelui, fructe, legume se
estimeazå o cre¿tere de produc¡ie fa¡å
de anul trecut, ceea ce va permite
compensarea in parte a nerealizårilor
de la cerealele påioase, de cele 1 milion
de tone de grâu de care am vorbit
¿i rapi¡a care s-a pierdut aproape în întregime.
¥n zootehnie, efectivele de
animale au crescut fata de aceea¿i perioadå
a anului trecut, înregistrânduse
urmåtoarele rezultate ¿i aici probabil
cå statisticile sunt foarte importante,
dar ¿i pia¡a ¿i-a spus cuvântul ¿i
dumneavoastrå a¡i våzut cå am ajuns
dupå o perioadå lungå de timp în situa¡ia
în care så avem probleme cu
pre¡ul la carnea de porc cå era prea
mic.
- la porcine au crescut cu 10%
- la påsåri cu 4%
- la bovine ¿i ovine cu 1%.
Produc¡ia de carne în viu a crescut
in medie cu 21%, din care la:
- bovine - 21%
- porcine - 16%
- ovine - 18%
- pasåre - 28%
- produc¡ia de ouå a crescut cu
5%;
- de miere cu 40%, de lapte cu 6%.
Consumul de carne si preparate
din carne, la ora actualå este în
cre¿tere: 20,3 kg/locuitor pe 2003,
deci cu 9,7% mai mult fa¡å de 2002.
La carnea de porc cu 7,9 kg/locuitor,
cu 6,8% mai mult decât în 2002.
Acest lucru s-a resim¡it din plin ¿i o så
intervin pe altå pozi¡ie pe care o am în
material ¿i asupra acestui fenomen
discu¡iile dintre crescåtori ¿i procesatorii
de carne de porc pe care toatå
lumea le cunoa¿te ¿i pe care încå mai
încercåm så le aducem la o situa¡ie
normalå, fiind vorba de o asocia¡ie interprofesionalå
care ar trebui så
lucreze excep¡ional.
Discu¡iile pe pia¡a cårnii de porc,
a¿a cum spuneam, au fost de toate
felurile, Guvernul înså nu a stat lini¿tit
¿i s-a implicat în aceste dispute strict
profesionale legate de cele douå asocia¡ii
¿i a venit cu måsuri de sprijin ¿i
prima pe care au solicitat-o de fapt
crescåtorii a fost scutirea de taxe vamale
la importul de cereale, dupå
aceea în discu¡iile pe care le-am avut
cu ambele entitå¡i am ajuns la concluzia
cå trebuie så cre¿tem subven¡ia
de carne de porc de la 4000 lei/kg la
7000 lei/kg ¿i, nu cea mai în urmå,
de¿i puså ultima måsurå care s-a luat,
taxa de salvgardare în rela¡ia cu
Polonia, solicitatå de crescåtorii de
porci.
Protocolul, din påcate trebuie så o
spunem, ¿i cunoa¿te¡i ¿i dumneavoastrå
¿i colegii din teritoriu, nu a fost
respectat cum ni se întâmplå de fiecare
datå ¿i o spun cu un regret pe care
îl am în urma celor 3 ani de activitate
¿i de discu¡ii de ore ¿i zile întregi cu
diverse asocia¡ii. În momentul în care
Guvernul intervine, în momentul în
care Guvernul vrea så ajute, pentru cå,
de fapt, noi subven¡ia o dåm ca så
ajutåm consumatorul nu producåtorul,
în toate ¡årile se procedeazå la fel,
pânå la urmå, dupå ce am acordat
facilitå¡ile, pre¡ul nu a fost cazul la
carnea de porc din surplusul pe care l-
am avut, dar în general cre¿te. Acum
ne apropiem de aceia¿i situa¡ie, cum
au început så se regleze lucrurile deja
încep discu¡iile pe baza cre¿terilor de
pre¡uri. La fel se întâmplå în sectorul
de panifica¡ie, unde ¿ti¡i cå s-au creat
facilitå¡i, pânå s-au creat aceste facilitå¡i
patronatele ne lini¿teau ¿i ne
spuneau: „domnule nu ne obliga¡i så
dåm drumul la rezervå, nu ne cere¡i
taxe vamale, pre¡ul la pâine va råmâne
acela¿i”. Acum, deodatå am auzit, a¡i
auzit ¿i dumneavoastrå voci care
spun: „domnule va trebui så creascå
pre¡ul la pâine”.
Sigur, la început au fost mai
timide aceste anun¡uri cå 5%, 10% din
cauza curentului, din cauza gazului,
ieri am auzit un sindicat care a spus
50%. O så analizåm, o så vedem care
sunt cauzele. În mod firesc, n-ar trebui
så existe cauze legate de produsul de
bazå, grâu. Sigur, celelalte pot fi cuantificate:
când se constituie un pre¡ de
cost toatå lumea ¿tie cå acolo numai
materia de bazå e cea care dicteazå, ea
ar trebui så aibå un procent semnificativ.
A¿ dori så le spun, cå tot vorbeam
de cele douå asocia¡ii cu care noi colaboråm
foarte bine, cå nu vom interveni
în acest an pânå la sfâr¿itul anului
în nici un fel. Noi o så avem o întrevedere
cu cele douå asocia¡ii luni,
dar så ¿tie cå nu vom mai interveni în
nici un fel. Nu putem så schimbåm în
fiecare såptåmânå politicile pe care le
aprobåm cu ordonan¡e de urgen¡å, cu
hotårâri de guvern în func¡ie de ceea
ce unii sau al¡ii nu reu¿esc så-¿i rezolve
în propria lor ogradå.
Stima¡i colegi o aten¡ie deosebitå
trebuie så acordåm în aceastå perioadå
pregåtirii campaniei agricole de
toamnå. Dacå nu o så pregåtim campania
agricolå de toamnå a¿a cum ne
cere ¿tiin¡a agriculturii vom avea probleme
anul viitor. S-a demonstrat ¿i în
acest an cå nu neapårat fenomenele
care s-au abåtut, ¿i s-au abåtut, recunoa¿tem
cu to¡i, asupra ¡årii ¿i asupra
agricultorilor ¿i asupra culturilor au
fost întotdeauna ¿i cauza pierderilor
mari care s-au realizat.
Câteodatå, trebuie så recunoa¿tem
cå nu folosim såmân¡å certificatå
foarte mult ¿i fac un apel la oamenii
no¿tri din teritoriu så fie mult mai
aten¡i, vom încerca în acest an så supraveghem
¿i noi mult mai atent a-
ceastå modalitate în care se dau certificatele:
se accede foarte u¿or la subven¡ie
¿i dupå aceea, când te duci în
câmp consta¡i cå de fapt, la multe dintre
culturi, ¿i speciali¿tii ¿tiu nici nu
trebuie så fii mare tehnician så vezi
diferen¡ele, floarea soarelui când are
peste 2 metri ¿i când are 1,10 metri,
una are circumferin¡a bine formatå,
iar cealaltå parcå e o minge de tenis.
Aici nici nu mai este nevoie de prea
multå documentare ¿i de prea multå
expertizå. V-a¿ ruga så fi¡i foarte
aten¡i, ne furåm cåciula singuri. Pe de
o parte, subven¡ionåm såmân¡a care
nu-i de calitate, dupå aceea produc¡iile
sunt slabe, pierderile sunt mari,
42
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
dupå aceea venim cu documenta¡ii cå
s-au calamitat ¿i, pânå la urmå, intråm
într-un cerc vicios din care constatåm
pe final, când tragem o linie ¿i le tratåm
foarte responsabil ¿i foarte serios,
cå noi investim bani de fapt din start
într-o pierdere pe care am constatat-o
¿i anul acesta, sigur nu pe toate zonele,
de aceea sunt zone care au demonstrat
¿i în acest an în ciuda greutå¡ilor,
cå altfel nu eram la 3300000
de tone de cereale, dar sunt unii care
încå încearcå så meargå pe forme ¿i pe
solu¡ii primare.
Trebuie så vå spunem cå va fi cea
mai grea campanie de toamnå în acest
an ¿i acest lucru e u¿or de în¡eles. Volumul
mare de muncå ce necesitå
eforturi pentru culegerea recoltei ¿i
semånatul. Floarea soarelui, porumbul
au înlocuit culturile din primåvarå
care au fost compromise, rapi¡a ¿i pe
alocuri grâul, orzul.
Acuma avem suprafe¡e foarte
mari, suntem la 5 milioane de ha de
recoltat, dacå nu vom lua måsurile
necesare, nu ne vom organiza a¿a cum
¿tim så o facem, nu venim cu inven¡ii,
nu cerem decât så respectåm ceea ce
singuri pe parcursul timpului am învå¡at
cå trebuie så facem ¿i ¿tim cå trebuie
så facem.
Dacå nu vom proceda a¿a, sigur cå
iarå¿i vom fi pu¿i în situa¡ia în care,
vede¡i cå natura nu ne iartå ¿i alternan¡ele
acestea sunt fantastice de la +
35, 36, 40 când te sufoci scåderi pânå
la 5, chiar minus. În mun¡i ninge la
ora actualå. Sunt zone din ¡arå care au
deja probleme, dacå nu ne vom organiza
ca lumea în primåvarå så nu ne
miråm cå o så vedem densitatea la
grâu cå o putem numåra din avion, så
fac o glumå, din elicopter ¿i fårå
ochelari.
La porumb avem de recoltat 3,14
milioane ha, la floarea soarelui 1,18
milioane ha, la soia 121,1 mii ha, la
sfecla de zahår 45,6 mii ha, la cartofi
247 mii ha, la legume de câmp 212,6
mii ha; de asemenea, trebuie så strângem
produc¡ia de fructe ¿i struguri de
pe 300 mii ha.
Deci, în ciuda pierderilor care leam
avut pe culturile de toamnå, respectiv
campanie de primåvarå, påioase
¿i celelalte din prognozele pe care
le-au fåcut speciali¿tii din teritoriu cu
care acum suntem cu ei în dialog, din
ceea ce am våzut ¿i noi pe teren, compensarea
100% se va realiza. Produc-
¡iile din aceastå toamnå, dacå vom
reu¿i så avem o campanie bine puså la
punct, vor compensa ¿i pierderile ¿i
vom avea sigur to¡i beneficii din acest
lucru.
Pânå la acestå datå s-a recoltat:
- floarea soarelui: pe 33% din
suprafa¡å;
- porumb: pe 17% din suprafa¡å.
Este necesar ¿i sigur cå to¡i speciali¿tii
din teritoriu cunosc acest
lucru: så se urgenteze recoltarea, acordându-se
o aten¡ie sporitå culturilor de
floarea soarelui ¿i soia unde temperaturile
ridicate care pot så mai vinå ¿i
au fost pânå la ora actualå ¿i în unele
zone au creat deja probleme pot så determine
pierderi de recoltå prin scuturare.
ªti¡i bine acest fenomen, l-am
întâlnit to¡i pe parcursul timpului:
dupå ce ai o recoltå foarte bunå, dupå
ce te bucuri când vezi cum aratå soia,
cum aratå floarea soarelui, pânå la
urmå nu o putem aduna cu aspiratorul
dupå jos. De aceea, va trebui så fim
foarte aten¡i la aceste aspecte.
E important, în acest an, så valorificåm
¿i produc¡ia secundarå care så
completeze necesarul de furaje în
timpul iernii pentru zootehnie; de
asemenea, direc¡iile pentru agriculturå
¿i dezvoltare ruralå trebuie så urmåreascå
modul de asigurare cu materii
prime pentru furajarea animalelor - în
mod deosebit, vorbim de porci, de
påsåri din sistemele industriale. Crescåtorii
de porci ¿i påsåri - noi am discutat
în întâlnirile pe care le-am avut -
trebuie så în¡eleagå cå vom condi¡iona
acordarea subven¡iilor de preluarea
cerealelor pentru furajarea efectivelor
pe care le de¡in. Acum existå produc¡ie
de porumb, unii crescåtori nu-
¿i asigurå stocul necesar din diverse
motive, porumbul pleacå la export sau
ia alt drum, ajunge în alte fabrici - de
alcool - iar anul viitor o så avem
aceea¿i situa¡ie pe care am început så
o tratåm ca obi¿nuitå: nu avem porumb,
nu avem furaje, nu mai vrem
taxe, så intervinå guvernul så ne ajute.
Trebuie så fim foarte aten¡i la acest
aspect. Noi vom discuta, luni, cu asocia¡iile
¿i încercåm ca, din acest an,
subven¡iile så nu le mai acordåm celor
care au demonstrat cå, de fapt, ¿i-au
creat o bazå serioaså pentru produc¡ia
din anul viitor. Subven¡ia e ceva adiacent,
care vine så ajute, så sus¡inå, dar
nu poate så rezolve problema - så nu
uitåm ceea ce am mai spus ¿i o repet:
agricultura din România e privatå.
Suprafa¡a exploatatå în propor¡ie de
93%, ceea ce înseamnå teren agricol,
arabil în România, e în sector privat,
fac excep¡ie sta¡iunile ¿i câteva terenuri
care au mai råmas încå în litigii ¿i
nu sunt privatizate.
S-a creat cadrul legislativ pentru
formarea ¿i înfiin¡area acestor organiza¡ii
interprofesionale, am anticipat de
fapt acest lucru, care så analizeze pentru
fiecare sector starea de fapt, ¿i depistarea
solu¡iilor cå activitatea så se
desfå¿oare în mod normal. Constatåm,
din nefericire, cå acestea nu-¿i
ating obiectivele - interesele sunt atât
de mari încât conlucrarea a dispårut
iar comunicarea în interiorul acestora
se face prin intermediul mass-media,
prin conferin¡e de preså, cu amenin¡åri
¿i acuza¡ii reciproce, solicitându-se
ministerului så intervinå. Îmi amintesc,
aproape cu doi ani în urmå, când
nu exista acest cadru legislativ, când
nu existau legile necesare, cå ni se solicita
din partea producåtorilor, a fermierilor:
nu se mai scoate legea, nu
mai terminåm, vede¡i am vrea ¿i noi
så activåm. La ora actualå, trebuie så
vå spun cå acest parteneriat nu func-
¡ioneazå ¿i cu atât mai grav va fi acest
fapt în momentul în care noi vom încheia
negocierile ¿i, în 2007, vom
intra în Uniunea Europeanå. Acolo nu
se discutå fårå acest parteneriat între
asocia¡iile interprofesionale, asocia-
¡iile pe produs, care au un rol determinant
în acordarea ajutoarelor directe,
în acordarea oricåror tipuri de subven¡ii.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 43

Palatul Victoria
¥n aceastå toamna avem de semånat
2,25 milioane ha, din care cu grâu
de toamna - 1,85 milioane ha.
Såmân¡a este asiguratå în totalitate.
Vå aminti¡i, în urmå cu 2 luni, cât
caz s-a fåcut ¿i pe aceastå situa¡ie.
Ca så fim siguri cå nu vom fi într-un
impas, am adus ¿i o hotårâre de guvern
prin care s-a aprobat importul a 60 de
mii de tone de grâu pentru såmân¡å.
La ora actualå, din datele pe care le-am
preluat, situa¡ia este rezolvatå. Jude¡ele
au asigurat, cele care au avut surplus,
pentru cele care urmau så asigure såmân¡a
prin compensare, fiindcå nu ne
råmânea decât så mi¿cåm aceastå såmân¡å,
så se facå muta¡iile acestea în
cadrul programului pe care noi l-am
stabilit. O problemå foarte dificilå s-a
rezolvat. Subven¡ia pentru såmân¡å,
de 4000 lei pe kilogram, s-a rezolvat,
nu ne råmâne decât så facem ceea ce
¡ine, acum, de fiecare dintre noi.
Pentru efectuarea lucrårilor de
semånat dispunem de 61,5 mii bucå¡i
de pluguri, 61,9 mii bucå¡i agregate
pentru pregåtit teren ¿i 26,8 mii bucå¡i
semånåtori, utilaje care ¿i anii trecu¡i
¿i anul acesta au demonstrat cå pot så
asigure puterea mecanicå necesarå
pentru finalizarea campaniei agricole.
Pânå la aceastå datå, s-au executat
aråturi pe 36% din suprafa¡a prevåzutå
a se însåmân¡a - suprafa¡å de 2,2
milioane de hectare. Sunt încå zone,
stima¡i colegi - le-am våzut ¿i noi în
deplasårile în jude¡e pe care le-am
efectuat - care nu se justificå, la
aceastå orå, så nu fie arate. În¡elegem,
suprafe¡ele care sunt ocupate de culturi,
suprafe¡ele pe care s-a fåcut recoltatul
la floarea soarelui, la porumb
så råmânå nearate o zi, douå, dar sunt
zone care au råmas nelucrate încå de
la recoltatul grâului. Mai grav, unele
unde nu s-a mai înfiin¡at culturå dupå
ce aceasta a fost compromiså în iarnå.
Trebuie så avem în vedere condi¡iile
din fiecare zonå, care impun
aplicarea de tehnologii specifice, executându-se
lucråri care påstreazå apa
în sol ¿i så evitåm lucrårile care determinå
evaporarea apei din sol, cu implica¡ii
u¿or de întrezårit. În întâlnirea
noastrå de la Bra¿ov cu directorii
direc¡iilor agricole, am analizat acest
aspect. Atunci am vorbit ¿i de programul
zonal pe care dv. l-a¡i avut în
vedere. Am solicitat Academiei de
ªtiin¡e Agricole ¿i Silvice så prezinte,
prin institutele de cercetare, tehnologiile
specifice pentru fiecare culturå,
pe zone ¿i microzone, având în vedere
¿i condi¡iile din acest an agricol. Rugåm
speciali¿tii din cercetare, prin
structurile teritoriale, så fie alåturi de
producåtori ¿i, nu în ultimul rând, speciali¿tii
no¿tri de la direc¡iile agricole.
Este o perioadå în care trebuie så activåm,
så fim alåturi de producåtori, så
nu îi låsåm så gre¿eascå fiindcå, la
urmå, gre¿elile se întorc împotriva
noastrå, a tuturor.
Prin creditul agricol pentru produc¡ie,
care deja a fost aprobat, se
alocå fonduri de 10% din credit pentru
grâu, orz pentru bere, planta¡ii viticole
¿i pomicole ¿i 15% din credit pentru
floarea soarelui, soia, in ¿i cânepå,
sfeclå de zahår - deci plantele tehnice
pe care tot încercåm în ultima perioadå
de timp så le încurajåm, så le readucem
în planul nostru de culturi,
fiindcå sunt ¿i rentabile, sunt ¿i necesare
¿i existå pia¡å de desfacere pentru
ele.
Am vorbit în repetate rânduri
despre acordarea, în anul agricol
2003-2004, a unui sprijin direct al
statului de 2 milioane de lei/hectar
pentru producåtorii agricoli care de¡in
suprafe¡e de teren arabil pânå la 5
hectare, inclusiv. Sprijinul se ridicå la
13200 de miliarde. Aici a¿ face o subliniere,
o remarcå. Tot bugetul Ministerului
Agriculturii în ultimii ani a
ajuns la maximum 14000 de miliarde.
Iatå un efort extraordinar pe care îl
face Guvernul în plus, în acest an, pe
lângå celelalte forme - îngrå¿åmintele,
motorina ¿i subven¡iile directe care se
dau pe produs - în mod special în
aceastå toamnå, cu 1600 de miliarde
pentru înfiin¡area culturilor de påioase,
iar în anul 2004 vor fi 11600 de
miliarde. Numårul mare de producåtori,
fiindcå aici este vorba deja de 4,4
milioane de beneficiari, ¿i timpul
scurt pânå la înfiin¡area culturilor reclamå
o activitate permanentå pentru
aplicarea Ordonan¡ei 72, în sensul cå
trebuie distribuite cererile, fiindcå
ace¿ti bani se dau pe baza unor cereri
- fiecare proprietar face o cerere, o
semneazå, este un formular tip care a
fost distribuit în toate jude¡ele ¡årii. La
ora actualå, nu vreau så cred cå nu
sunt distribuite în toate comunele ¡årii
aceste formulare. A¿a cum am lucrat,
în ultima perioadå, cu direc¡iile noastre
agricole din teritoriu, la toate programele
pe care le-am lansat, cred cå
la ora actualå aceste cereri deja au
ajuns în toate comunele. De acum, trebuie
så intervinå comunitå¡ile locale,
primåriile ¿i îi rugåm pe domnii pre-
¿edin¡i ai consiliilor jude¡ene så discute
cu primarii, cu domnii prefec¡i,
iar pe domnii primari îi rugåm så
acorde o importan¡å deosebitå acestui
eveniment.
Avem un nou secretar de stat la
„pådure” acum, un om de produc¡ie,
în care ne-am pus multe speran¡e cå
va reu¿i så demareze aceste activitå¡i.
Am cerut directorului Agen¡iei Domeniului
de Stat, sigur el a dat pânå
acum terenul care a fost prevåzut ¿i
discutat, dar, în continuare, så vedem
suprafe¡ele necesare pentru ceea ce
avem de înfiin¡at pe terenul pe care îl
avem la Agen¡ia Domeniului de Stat.
Nu ne opre¿te nimeni så putem valorifica
în acest fel multe suprafe¡e de
teren.
Pânå la ora actualå au fost împådurite
6,600 ha, sigur noi ne-am propus
8,000 ha, putem finaliza în
aceastå toamnå, cred cå vom ¿i depå¿i
programul pe acest an, fiindcå a intervenit
alt program, au mai fost depistate
încå 18,000 ha pe care le putem
pune la dispozi¡ia Regiei Na¡ionale a
Pådurilor.
A¿ informa colegii din teritoriu,
de¿i acest lucru cred cå este deja
cunoscut: se aflå în curs de finalizare
Legea privind interzicerea exploatårii
de maså lemnoaså din fondul forestier
na¡ional, pentru o perioadå de trei ani
în zece jude¡e.
Jude¡ele din sudul ¡årii: am mai
44
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
discutat despre acest lucru ¿i atragem
aten¡ia cå o altå Ordonan¡å de urgen¡å
se aflå în curs de avizare, privind paza
pådurilor private, care va trece ¿i va fi
prestatå de acum înainte de RNA în
mod gratuit. Acest lucru, datoritå faptului
cå structurile private nu au reu¿it
încå så se constituie ¿i så poatå ei la
rândul lor prin ocoale private ¿i prin
personalul pe care îl au la dispozi¡ie så
presteze aceste servicii. ªi ¿ti¡i ¿i
dumneavoastrå bine cå agresiunea cea
mai mare s-a produs asupra acestor
påduri proprietate privatå, asupra pådurilor
care au fost restituite. Sunt
aproape 2 mil. de ha chiar 2,4 mil. ha
vor fi în final care, la ora actualå, într-o
propor¡ie foarte micå sunt asigurate din
acest punct de vedere, cu pazå. În
aceste condi¡ii probabil cå såptåmâna
viitoare vom avea toate semnåturile ¿i
se va aproba, prin aceea¿i Ordonan¡å
a¿ mai anun¡a cå s-a mårit ¿i cuantumul
pedepselor pentru tåierile interzise.
Erau pedepse pânå la un an sau
maxim 5 ani. Ele vor cre¿te probabil
de la 5 la 10 ani. Trebuie så facem
ceva neapårat în aceastå direc¡ie.
Avem mari probleme ¿i ¿ti¡i ¿i dumneavoastrå
ce se întâmplå în påduri ¿i
nu putem ståpâni acest fenomen decât
prin aplicarea unor sanc¡iuni foarte
severe.
În domeniul gospodåririi apelor,
sigur cå pe parcursul timpului,
datoritå ¿i acestei secete, scåderile
care s-au produs ¿i la nivelul Dunårii
¿i al celorlalte cursuri de apå din ¡arå,
noi am intervenit pe parcursul timpului
cu diverse måsuri, am comunicat
comisiilor jude¡ene, dar va trebui så
continuåm aplicarea lor în special
privind exploatarea adecvatå în agriculturå,
care så conducå la diminuarea
pierderilor de apå ¿i eliminarea irigårii
terenurilor cu poten¡ial agricol scåzut,
pentru punerea în func¡iune ¿i folosirea
surselor alternative de alimentare
cu apå - adicå foraje neechipate,
foraje în rezervå etc.- pentru asigurarea
debitelor în zonele în care se
aplicå restric¡ii. Aplicarea gradualå a
restric¡iilor în utilizarea apei: ¿ti¡i cå
sunt cele trei etape, utilizarea ca surse
poten¡iale a apelor provenite din desecare
¿i drenaje, precum ¿i a apelor de
råcire din industrie la irigarea unor
culturi agricole; înlåturarea pierderilor
de apå prin reducerea la minim a consumatorilor
tehnologici, astfel încât
rezerva de apå så fie folositå eficient;
asigurarea cu prioritate a apei din
lacurile de acumulare pentru alimentarea
sistemelor centralizate ale localitå¡ilor
¿i respectarea programelor de
exploatare aprobate de minister.
Acestea sunt lucruri care au fost
discutate, directorii din teritoriu de la
Administra¡ia Na¡ionalå a Apelor, la
Prefecturi au fost transmise, nu ne
råmâne altceva decât så aplicåm unele
dintre ele iar dacå sigur situa¡ia se va
îmbunåtå¡i vom vedea cum vom proceda.
În direc¡ia protec¡iei mediului,
avem în acest domeniu câteva programe
pe care dorim så le realizåm în
parteneriat, desigur, iarå¿i, cu administra¡ia
localå ¿i cu organiza¡iile civice.
E vorba de programul guvernamental
„România Curatå“.
În ziua de 30 august, dumneavoastrå
cunoa¿te¡i, s-a desfå¿urat o ac¡iune
specialå de colectare a PET- urilor,
acele „sticle de plastic“, din ora¿ele de
re¿edin¡å de jude¡ ¿i din zonele de
agrement. Ac¡iunea s-a desfå¿urat în
cadrul campaniei „Stopa¡i poluarea cu
ambalaje de plastic“, din cadrul programului
guvernamental „România
Curatå“. Întreg aparatul Ministerului,
al unitå¡ilor descentralizate au dat un
prim exemplu, prin colectarea unei
cantitå¡i însemnate de de¿euri din
plastic ¿i curå¡irea unor zone forestiere
¿i de agrement.
Pe aceastå cale a¿ adresa încå
odatå felicitåri colegilor din teritoriu
care au råspuns într-un mod responsabil
la aceastå ac¡iune, considerând
noi cå puterea exemplului este foarte
importantå, considerând la fel cå
munca nu e ridicolå, chiar dacå câteodatå
trebuie så ne aplecåm, cum
spuneau unii colegi de-ai no¿tri ¿i
asupra gunoaielor. Din påcate via¡a
are ¿i gunoaie, dar noi am încercat nu
så facem o ac¡iune de propagandå ci
am vrut efectiv så dåm un exemplu. ªi
mai mult am vrut så dåm un exemplu
celor care în acel timp se aflau chiar în
aceste locuri de agrement stând la
maså înconjura¡i de gunoaie ¿i de
materiale plastice.
Dacå am reu¿it sigur e un lucru
bun, dacå nu, va trebui de-acum înainte
så intervenim ¿i så aplicåm legea,
fiindcå de aceea s-au creat aceste legi,
de aceea avem aceste structuri în teritoriu
care trebuie så intre pânå la urmå
în ac¡iune ¿i så aplice legea pe care o
avem ¿i care încå n-am aflat noi så fi
fost anulatå de vreun alt act normativ.
Trebuie så acordåm o aten¡ie deosebitå
problemelor de mediu, depozitarea
necontrolatå a de¿eurilor, emisiile
necontrolate a poluan¡ilor, intensitatea
zgomotului ¿i al traficului, deversarea
apelor industriale netratate,
în ultima perioadå de timp s-au înregistrat
incidente, am avut evacuåri de
ape uzate la Prod Lacta SA Homorod,
ceea ce a condus la mortalitatea a 10 t
de pe¿te. Aport suplimentar de material
organic de la Avicola Crevedia în
zilele trecute, au dus la mortalitatea a
16,5 t de pe¿te. Depå¿irea nivelului de
amoniac de circa zece ori în Turnu
Mågurele, în 30 august, datoritå func-
¡ionårii defectuoase a Combinatului
de la Turnu Mågurele. Sigur cå marii
poluan¡i sunt în aten¡ia noastrå, avem
dialoguri cu ei, cunoa¿tem ¿i greutå-
¡ile cu care se confruntå, dar, pânå la
urmå, noi apreciem cå via¡a e mult
mai de pre¡, via¡a noastrå a tuturor. ªi,
de aceea, trebuie så ac¡ionåm în baza
prevederilor legale pentru stoparea
acestor fenomene.
Alt program pe care dorim så-l
demaråm în aceastå perioadå, este
programul de reabilitare a cursurilor
de apå cu predispozi¡ie la inunda¡ii.
Noi am vorbit despre el la Minister,
l-am anun¡at, am discutat cu cei interesa¡i,
cu structurile noastre din teritoriu
¿i când spunem acest lucru ne
gândim ¿i la faptul cå în aceste momente,
când debitul de apå este scåzut,
aceste lucråri se pot face mult mai
u¿or, cu un efort financiar mult mai
scåzut. Totul este ca acest program
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 45

Palatul Victoria
într-adevår så poatå fi aplicat ¿i aici
iarå¿i facem apel la consiliile jude¡ene,
la domnii pre¿edin¡i, la domnii
primari, fiindcå to¡i sunt sau dân¿ii
sunt în primul rând interesa¡i, mai ales
primåriile din comune.
Avem zone fierbin¡i, cum am
încercat noi så le delimitåm acum în
¡arå, cursul râurilor care ¿tim cå periodic
ne creeazå probleme. Nu e admis
så acceptåm ca aceste cursuri împånate
cu baraje naturale din acelea create
prin lemne care au fost aduse sau
din diverse materiale, dupå aceea så
fie obturate de molozul pe care con-
¿tien¡i sau incon¿tien¡i unii dintre locuitorii
zonei respective îl depoziteazå
în cursul râului. Iar când apele produc
pagubele pe care le produc, ¿tim ¿i
noi, îi vedem pe unii dintre ei plângând
ca ¿i în cazul pestei, dar ar trebui
så-i con¿tientizåm înainte så nu mai
ajungå la aceastå situa¡ie.
Constatåm în unele zone cå pleacå
dealurile la vale, dar, în ciuda acestui
fapt, tåierile abuzive de pådure nu se
opresc. Trebuie neapårat så ne gândim
la aceste lucruri, în special primåriile,
trebuie så avem întâlniri pe aceastå
temå, så con¿tientizåm oamenii. Nu se
poate så nu fie receptivi vizavi de propria
lor situa¡ie, de propriile lor gospodårii,
de via¡a lor, pânå la urmå.
Sunt lucruri simple care se pot face.
S-a discutat ¿i domnul prim-ministru
a repetat de multe ori. Nu mai vorbesc
de ¿an¡urile care erau pentru scurgerea
apelor pluviale ¿i celelalte.
Stima¡i colegi, ultimul punct la
care ne-am gândit noi este programul
SAPARD, pe care dumneavoastrå
l-a¡i analizat în aceastå varå, eu nu am
fost la întâlnirea de la Snagov, au fost
colegii mei.
ªtiu cå dezbaterile au fost destul
de interesante ¿i e un program pe care
cu riscul de må repeta, trebuie så spun
cå a fost una dintre realizårile pe care
noi le-am avut ¿i una din marile noastre
conteståri dacå vå aminti¡i, în
perioada de preacreditare a programului.
Nimeni nu ne-a dat nici o ¿anså.
Iatå, acest program la ora actualå
func¡ioneazå ¿i ar fi påcat så nu-l
facem vizibil la modul pe care îl meritå.
Sunt sute de milioane de euro care
vin în dezvoltarea ruralå, în dezvoltarea
localitå¡ilor, bani de la UE, program
de preaderare ¿i sigur cå ne
bucurå faptul cå pe unele måsuri deja
solicitårile sunt de zece ori mai mari
decât sumele alocate. La måsura 1,1,
îmbunåtå¡irea prelucrårii ¿i marketing-ul
produselor agricole ¿i piscicole,
avem 75 de contracte încheiate cu o
valoare de 77,71 milioane euro. Se
aflå în stadiu avansat de dezvoltare 20
de proiecte. La dezvoltarea ¿i îmbunåtå¡irea
infrastructurii rurale, avem
438 de contracte încheiate cu o valoare
de 350 milioane de euro. 60 dintre
consiliile locale au demarat lucrårile
de execu¡ie, iar Consiliul local Castelul
din Constan¡a a depus prima cerere
de platå. Un program care dupå acreditare
a început så func¡ioneze.
În ciuda unor specula¡ii care s-au
vehiculat cå n-o så fie sume suficiente,
cå n-au de unde så plåteascå
primåriile. Tocmai acolo constatåm cå
e cel mai mare numår de solicitåri, de
proiecte. La måsura 1,1 ne apropiem
¿i acolo, e nouå zeci ¿i ceva de milioane
suma totalå. Avem 77 deja contractate,
78, deci iatå a¿a cum deja
dumneavoastrå cunoa¿te¡i, a¡i discutat
¿i s-a fåcut ¿i o nouå strategie pentru
comunicare pentru informare la
Snagov aici nu fac decât så repet
unele lucruri poate a¿ anun¡a cå de la
data de 15 septembrie se a¿teaptå
comunicarea din partea Comisiei
Europene pentru acreditarea unui nou
pachet de måsuri, cele a¿teptate: 3.1
investi¡ii în exploata¡iile agricole 3.4.
„Dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ilor
economice care så genereze activitå¡i
multiple ¿i venituri alternative“.
Stima¡i colegi din teritoriu, gândi¡i-vå
la ceea ce permanent noi discutam.
Comunitå¡ile locale nu au alternativå.
Comunitå¡ile ce så facå,
tråiesc dintr-un hectar de påmânt, din
douå, din cinci din subven¡ii, iatå posibilitå¡i
de a crea locuri de muncå, de
a stabiliza tinerii la sat, totul e så avem
ini¡iativå. Sigur, 50% din sume vin de
la Uniunea Europeanå, vin gratuit, nu
e chiar pu¡in ca jumåtate din valoarea
unui proiect så o prime¿ti gratuit.
Sigur formele sunt complicate, dar de
aceea avem speciali¿ti la camerele
agricole, de aceea sunt la primårie, de
aceea avem aceste agen¡ii ale noastre
în teritoriu ca så poatå så îndrume, så
ajute, så reu¿im så accesåm ace¿ti
bani, så-i luåm, în beneficiul comunitå¡ilor
locale.
La fel, aceastå måsurå cu investi¡iile
în exploata¡iile agricole. Au fost
ordinele noastre criticate, necriticate,
ironizate, cel cu iriga¡iile, ba i-au spus
Sf Ilie, ba i-au spus nu ¿tiu cum, au
fost måsuri foarte bune. Sigur doream
så le continuåm, din anumite motive
care nu au ¡inut neapårat de strategia
Ministerului ¿i nici a Ministerului Finan¡elor,
trebuie så spunem, am renun¡at
la ele. Iatå vine SAPSRD-ul ¿i
aduce ceva în loc. ªi aceea¿i måsurå
cu 50%. De aceea, ne-am gândit cå
toate cererile care au fost pentru echipamentele
de irigat så råmânå valabile
din 15 septembrie så le putem trece pe
SAPARD. De aceea, am încercat så
ob¡inem sume suplimentare la aceastå
måsurå ¿i datoritå situa¡iei de secetå
de la noi din ¡arå din acest an. Deci, pe
iriga¡ii, practic, vrem så suplimentåm
aceastå sumå, så acoperim tot necesarul.
Dat fiind cå noi am dat 300 miliarde,
am în¡eles cå suma nu putea så
ajungå, cererile s-au ridicat la 1000. ªi
acesta este un lucru extraordinar fiindcå
începem så lucråm bine cu beneficiarii,
cu fermierii, cu producåtorii.
Dåm noi jumåtate, dau ¿i ei jumåtate,
altfel apreciazå dupå aceea ¿i altfel
exploateazå în mod ra¡ional ¿i altfel
¿tiu så påzeascå aceste echipamente
så nu mai ajungå pe pie¡e sub formå
de ceaune ¿i de alte...
V-a¿ ruga ca fa¡å de acest program,
SAPARD unde avem ¿i noi
speciali¿tii no¿tri din teritoriu, ei så se
ocupe în continuare de informarea poten¡ialilor
beneficiari, e foarte important
acest lucru.
Noi am lansat ¿i aceste caravane,
l-am numit noi centre mobile de consultan¡å
care au parcurs trei trasee în
46
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
toatå ¡ara. La nivelul direc¡iilor de
agriculturå am solicitat ca în fiecare
comunå så se facå deplasåri, så se discute
cu oamenii, så li se explice. Programul
este mai preten¡ios. În¡elegem
cå nu e la îndemâna oricui, tocmai de
aceea trebuie våzut cum putem noi så
îi punem în situa¡ia de accede la aceste
sume pe cei din spa¡iul rural. Nu e
simplu. Sunt criteriile, caietul acesta
de sarcini care are o mul¡ime de criterii
destul de dificile câteodatå, dar
nu imposibil de realizat, fiindcå eu zic
cå totu¿i meritå atunci când e vorba de
a primi o sumå destul de importantå
de bani så o prime¿ti gratuit, så faci un
efort în plus.
Suntem obliga¡i så acordåm
aceastå consultan¡å privind întocmirea
documenta¡iilor, så facem distribuirea
pliantelor ¿i a buletinelor informative
lunare ¿i a altor materiale promo¡ionale,
direc¡iile noastre din teritoriu,
agen¡iile regionale, ini¡ierea ¿i
participarea la diferite seminarii ¿i
simpozioane, târguri, expozi¡ii, cu
orice prilej ar trebui ¿i am våzut la expozi¡iile
care se fac la ora actualå,
aceste târguri de toamnå în jude¡e am
våzut cå agen¡ia de consultan¡å ¿i
agen¡iile noastre din teritoriu sunt
prezente constant, au tot felul de pliante,
tot felul de materiale pe care le
pun la dispozi¡ia celor interesa¡i ¿i dau
explica¡iile necesare, dar cel mai important
lucru råmâne acest dialog în
fiecare localitate. Nu trebuie så fugim
de oameni, ne în¿elåm dacå credem cå
stând în birouri, la nivelul Direc¡iei
agricole sau în alte birouri de la jude¡
vom rezolva problema. Fårå dialog,
fårå a fi între oameni nu se poate rezolva.
Ceea ce nu e lipsit de importan¡å,
organizarea unor conferin¡e de
preså.
Sunt realizåri låudabile la nivelul
unor jude¡e, deja au început lucrårile,
dar så-l facem vizibil acest program.
Este în interesul nu atât al nostru, cât
¿i în interesul oamenilor så vadå cå se
realizeazå ceva. Fiindcå foarte mul¡i
dintre oameni sunt sceptici: „Aa, nu
ne mai complicåm, e greu, trebuie
volum mare de hârtii, de documente“,
nu cred eu cå nu putem depå¿i aceastå
situa¡ie. E de datoria noastrå så încercåm
så-l facem cât mai vizibil ¿i så-l
facem cât mai apropiat de preocupårile
oamenilor. Cam asta ar fi fost
problemele, sigur vå ståm la dispozi¡ie
dupå aceea cu întrebåri ¿i clarificåri
la anumite aspecte, eu vå mul¡umesc
pentru aten¡ie sperând cå nu am
abuzat prea mult, m-am încadrat în
cele 30 min. pe care le-am avut la dispozi¡ie.
Dl. ministru Gabriel Oprea:
Eu a¿ vrea så punctez pe scurt câteva
din activitå¡ile, sarcinile ¿i obiectivele
prioritare specifice administra-
¡iei publice centrale ¿i locale. Programul
de guvernare prevede måsuri
pentru accelerarea reformei în administra¡ia
publicå. Principalele ac¡iuni
ale Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
în acest domeniu vizeazå:
" Reforma func¡iei publice;
" Continuarea procesului de descentralizare
¿i deconcentrare;
" Îmbunåtå¡irea procesului de formulare
a politicilor publice. La nivelul
administra¡iei publice centrale a
fost reorganizat Consiliul Guvernamental
pentru Reforma în Administra¡ia
Publicå, conform Hotårârii Guvernului
nr. 925/2003, care redefine¿-
te componen¡a ¿i atribu¡iile acestui organism,
ca urmare a reorganizårii
autoritå¡ilor administra¡iei publice
centrale.
În acest context, este necesarå
reorganizarea grupurilor jude¡ene de
monitorizare a reformei, prin ordin al
fiecårui prefect.
Pentru eficientizarea activitå¡ii
acestor structuri, vå rog så defini¡i clar
atribu¡iile care le revin membrilor
acestor grupuri, având în vedere urmåtoarele:
" Elaborarea Programelor multianuale
de modernizare a administra-
¡iei publice ¿i monitorizarea implementårii
planurilor de ac¡iune aferente
acestora;
" Diseminarea informa¡iilor în
cadrul institu¡iei privind procesul de
reformå din domeniul administra¡iei
publice;
" Sprijinirea ac¡iunilor întreprinse
de Unitatea Centralå pentru Reforma
Administra¡iei Publice în cadrul procesului
de reformå. În partea a doua a
lunii septembrie va avea loc ¿edin¡a
Consiliului Guvernamental pentru
Reforma în Administra¡ia Publicå,
unde va fi prezentat un raport privind
Strategiile de modernizare ¿i Planurile
de ac¡iune pe care institu¡iile dumneavoastrå
le-au întocmit.
Rog institu¡iile care nu au înaintat
încå aceste documente, så le transmitå.
Aceste strategii vor sta la baza
procesului de actualizare a Strategiei
sectoriale privind reforma administra-
¡iei publice. De modul cum vom reu¿i
så implementåm aceste strategii va
depinde evolu¡ia sistemului administra¡iei
publice, în contextul procesului
de integrare europeanå. În perioada
septembrie – decembrie 2003 vor fi
organizate 10 reuniuni regionale în
cadrul Forumului Na¡ional pentru
dezbaterea publicå a proiectelor de
strategii privind reforma în administra¡ia
publicå. Vå rog så participa¡i ¿i
så sprijini¡i activ organizarea acestora.
Ministerul Administra¡iei ¿i Internelor
acordå o importan¡å deosebitå
problemelor de protec¡ie a mediului
care, dupå cum cunoa¿te¡i, fac obiectul
unor angajamente ferme ale României
în cadrul negocierilor pentru
aderarea la Uniunea Europeanå. În
acest scop, doresc så vå informez cå
am înfiin¡at în cadrul Direc¡iei pentru
Investi¡ii Locale, un compartiment
care se va ocupa de ini¡ierea ¿i monitorizarea
programelor ce vizeazå probleme
de protec¡ie a mediului pe care
autoritå¡ile administra¡iei publice locale
le gestioneazå. Alåturi de preocupårile
privind programele de epurare
a apelor uzate ¿i de gestiune a
de¿eurilor, vreau så men¡ionez problema
legatå de emisiile în aer a anumitor
poluan¡i proveni¡i din instala¡iile
mari de ardere, respectiv de la cele 23
centrale termoelectrice ¿i termice trecute
în proprietatea autoritå¡ilor publice
locale.
Pentru aducerea la îndeplinire a
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 47

Palatul Victoria
acestui angajament se vor întocmi,
pentru fiecare centralå în parte, programe
de conformare cu termen final
de punere în func¡iune decembrie
2011. În caz contrar, aceste instala¡ii
vor fi oprite din func¡iune.
Speciali¿tii în domeniu din cadrul
consiliilor jude¡ene, a consiliilor municipale
¿i a centralelor în cauzå mai
au la dispozi¡ie încå trei luni, conform
prevederilor Hotårârii Guvernului nr.
541/2003 pentru întocmirea programelor
de reducere progresivå a emisiilor
de pulberi, oxizi de azot ¿i de sulf.
Cu privire la fenomenele meteorologice
nefavorabile din ultima såptåmânå,
ploi toren¡iale înso¡ite de
grindinå ¿i descårcåri electrice, am så
fac unele comentarii. În ultima såptåmânå
au cåzut precipita¡ii sub formå
de ploaie, având caracter toren¡ial, în
unele regiuni ale ¡årii. În timpul ploilor
s-au produs ¿i intensificåri de
scurtå duratå ale vântului, care, în
unele localitå¡i au luat aspect de vijelie.
De asemenea, au fost semnalate
cåderi de grindinå ¿i descårcåri electrice,
care au provocat ¿i incendii. Din
informårile primite de la jude¡e, rezultå
cå aceste fenomene au afectat 13
jude¡e. În cursul zilei de 3 septembrie
2003 m-am deplasat în jude¡ele Gorj,
Mehedin¡i ¿i Dolj pentru a analiza, la
fa¡a locului, efectele produse de fenomenele
meteorologice nefavorabile ce
au avut loc în aceste jude¡e. Împreunå
cu prefec¡ii am examinat modul de
derulare a primelor ac¡iuni întreprinse
¿i am dispus måsuri pentru înlåturarea
efectelor produse de fenomenele meteorologice
nefavorabile, precum ¿i
pentru sprijinirea popula¡iei afectate;
Am stabilit så se procedeze, de urgen¡å,
la evaluarea pagubelor în fiecare
localitate. În baza evaluårilor primite
de la Comisiile jude¡ene de apårare
împotriva dezastrelor, Guvernul
va analiza posibilitatea acordårii unor
ajutoare umanitare, constând în materiale
de construc¡ii ¿i reparat case,
pentru refacerea gospodåriilor afectate.
Solicit implicarea, în continuare,
a tuturor autoritå¡ilor administra¡iei
publice jude¡ene ¿i locale, în ac¡iunea
de înlåturare a efectelor fenomenelor
meteorologice nefavorabile. ºin så
precizez cå buna administrare a jude-
¡elor, a localitå¡ilor componente, este
apreciatå ¿i în func¡ie de eficien¡a
ac¡iunilor desfå¿urate de autoritå¡ile
jude¡ene ¿i locale. Se impune urmårirea
cu aten¡ie a evolu¡iei fenomenelor
hidrometeorologice, în conformitate
cu „Regulamentul de apårare
împotriva inunda¡iilor, fenomenelor
meteorologice periculoase ¿i accidentelor
la construc¡iile hidrotehnice”;
Pentru asigurarea condi¡iilor normale
de desfå¿urare a activitå¡ilor economice
¿i sociale, este necesarå pregåtirea
temeinicå a echipelor de interven¡ie
pentru a ac¡iona la refacerea
re¡elelor electrice, alimentarea cu
energie ¿i restabilirea legåturilor telefonice.
La nivelul comandamentelor
jude¡ene se va asigura comunicarea
permanentå între autoritå¡ile administra¡iei
publice locale, serviciile publice
descentralizate, grupurile ¿i mijloacele
operative de interven¡ie, cu
autoritå¡ile administra¡iei publice centrale
¿i mass-media.
O altå problemå la care doresc så
må refer este modul de asigurare a
produselor lactate ¿i de panifica¡ie
pentru copiii din grådini¡ele de stat cu
orar normal ¿i cei din clasele I-IV din
învå¡åmântul de stat, ac¡iuni ce se
desfå¿oarå potrivit prevederilor Ordonan¡ei
de Urgen¡å a Guvernului nr.
70/2003 pentru modificarea Ordonan-
¡ei de Urgen¡å a Guvernului nr. 96/
2002, aprobatå în ¿edin¡a Executivului
din data de 14 august 2003. Ca
urmare, numårul de copii care vor beneficia
de acest program în anul ¿colar
2003 - 2004 va fi de peste 1,5 milioane,
în cre¿tere cu 536 mii copii
comparativ cu anul ¿colar precedent.
Efortul bugetar total pentru anul
2003 va fi de 1.431 miliarde lei, mai
mare cu 198 miliarde lei fa¡å de prevederile
ini¡iale din buget. Aceastå
sumå permite distribuirea la copii, în
anul ¿colar 2003 – 2004, a 50,6 mii
tone lapte ¿i produse lactate, precum
¿i a 20,2 mii tone produse de panifica¡ie.
Pentru distribuirea pachetului
lapte-corn, în întreaga ¡arå s-au desfå¿urat
licita¡iile pentru încheierea
contractelor cu furnizorii de produse,
în toate cele 495 zone de furnizare,
organizate la nivel jude¡ean. Licita¡iile
s-au desfå¿urat prin utilizarea procedeului
electronic în douå etape, în
data de 20 august 2003 ¿i respectiv 2
septembrie 2003, contractele pentru
furnizarea produselor lactate ¿i de panifica¡ie
fiind adjudecate în totalitate.
Licita¡iile electronice au asigurat o
transparen¡å totalå a procesului de adjudecare
a contractelor ¿i au favorizat
astfel, realizarea unei economii în valoare
totalå de 32,5 miliarde lei, în raport
cu sumele prevåzute ini¡ial de organizatori.
Pentru încheierea în bune
condi¡ii a ac¡iunii de contractare ¿i
pentru finalizarea tuturor opera¡iunilor
premergåtoare datei de 15 septembrie
2003, se vor întreprinde urmåtoarele
måsuri:
" Vor fi încheiate contractele cu
furnizorii desemna¡i câ¿tigåtori ¿i cu
aceastå ocazie, rog så se facå verificåri
la sec¡iile unitå¡ilor producåtoare
cu privire la respectarea condi¡iilor
de igienå;
" Vor fi analizate ¿i solu¡ionate,
conform legii, eventualele contesta¡ii
depuse în termen legal;
" Vor fi efectuate controale la
¿coli cu privire la asigurarea condi¡iilor
de depozitare ¿i de servire, conform
normelor de igienå;
" Vor fi efectuate instructaje cu
personalul din ¿coli desemnat pentru
primirea ¿i distribuirea produselor.
Rog så dispune¡i toate måsurile
organizatorice pe care le considera¡i
necesare pentru îndeplinirea obiectivului
major al acestei ac¡iuni, respectiv,
ca din prima zi de ¿coalå, to¡i
copiii din clasele I-IV din învå¡åmântul
de stat ¿i din grådini¡ele cu program
normal så primeascå pachetul
lapte-corn.
În legåturå cu pregåtirea unitå¡ilor
de învå¡åmânt, în vederea începerii
noului an ¿colar, am så fac unele precizåri.
Este foarte important ca autoritå¡ile
administra¡iei publice locale så
48
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Palatul Victoria
urmåreascå finalizarea lucrårilor privind
repararea/renovarea ¿i modernizarea
fiecårei unitå¡i de învå¡åmânt. În
vederea deschiderii noului an ¿colar
trebuie executate toate lucrårile de igienizare
¿i ob¡inute avizele sanitare de
func¡ionare. O aten¡ie deosebitå trebuie
acordatå asigurårii necesarului
de manuale ¿i rechizite încå din prima
zi de ¿coalå. Acest lucru reprezintå o
sarcinå prioritarå a inspectoratelor
¿colare. Cer prefec¡ilor, inspectoratelor
¿colare, autoritå¡ilor administra¡iei
publice locale så se implice cu fermitate
¿i responsabilitate în ac¡iunea privind
asigurarea condi¡iilor necesare
începerii, în bune condi¡ii, a anului de
învå¡åmânt 2003 – 2004. În final,
råmânând în domeniul învå¡åmântului,
doresc så men¡ionez cå începând
din acest an, Institutul Na¡ional de
Administra¡ie, organizeazå un program
de formare în administra¡ia publicå,
cu durata de un an, în specializårile:
" Guvernare modernå ¿i dezvoltare
localå;
" Managementul afacerilor publice
europene;
" Administra¡ia electronicå (eadministration).
Ofertele privind acest program au
fost transmise încå din data de 12
august 2003 tuturor prefecturilor ¿i
autoritå¡ilor administra¡iei publice
locale. Termenul limitå de înscriere
este 15 septembrie 2003. Situa¡ia înscrierilor
pânå în prezent nu reflectå
adevåratele nevoi de pregåtire pentru
func¡ionarii publici reîncadra¡i, care
în termen de 3 ani, conform legisla¡iei
în vigoare, trebuie så urmeze un asemenea
program de formare profesionalå.
În aceste condi¡ii, solicit prefec¡ilor
¿i pre¿edin¡ilor consiliilor jude¡ene
så ia måsuri pentru asigurarea
perfec¡ionårii profesionale a func¡ionarilor
publici, în cadrul programului
organizat de Institutul Na¡ional de
Administra¡ie. Eu vå mul¡umesc, pe
marginea celor douå materiale dacå
dumneavoastrå ave¡i probleme de
ridicat vå ståm la dispozi¡ie.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 49

Ministere
Ministerul Afacerilor Externe
Consultåri româno-ucrainene
La sfâr¿itul såptåmânii trecute s-au desfå¿urat, la Odessa,
consultåri româno-ucrainene pentru delimitarea platoului
continental ¿i a zonelor economice exclusive ale celor douå
state în Marea Neagrå. Discu¡iile s-au purtat la nivel de
exper¡i, delega¡ia românå fiind formatå din reprezentan¡i ai
Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apårårii Na-
¡ionale, Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor ¿i ai Agen-
¡iei Na¡ionale pentru Resurse Minerale. Din delega¡ia ucraineanå
au fåcut parte ¿i reprezentan¡i ai Administra¡iei Regionale
Odessa. Aceastå rundå de negocieri a contribuit la
în¡elegerea pozi¡iilor fiecåreia dintre cele douå pår¡i. Partea
românå sperå, de asemenea, cå discu¡iile purtate de exper¡i
vor facilita ob¡inerea unui rezultat pozitiv în problema delimitårii
spa¡iilor maritime între România ¿i Ucraina în cadrul
celei de-a XX-a runde de negocieri la nivel de ¿efi de delega¡ie,
care va avea loc la Constan¡a, la 26 septembrie 2003.
ATENTATE TERORISTE ¥N ISRAEL –
9 SEPTEMBRIE
Condamnarea atentatelor teroriste
Ministerul Afacerilor Externe condamnå cu fermitate
atentatele teroriste care au avut loc la 9 septembrie 2003 în
apropierea localitå¡ii israeliene Tzrifin ¿i la Iersualim, soldate
cu 15 victime ¿i numero¿i råni¡i. Aceste ac¡iuni stimuleazå
escaladarea ciclului violen¡ei în regiune ¿i conduc la
cre¿terea bilan¡ului tragic al pierderilor de vie¡i omene¿ti ¿i
al grelelor daune materiale. MAE transmite pe aceastå cale
sincere condolean¡e familiilor victimelor ¿i î¿i exprimå întreaga
compasiune pentru pierderile suferite. MAE se alåturå
apelurilor adresate pår¡ilor implicate de a depune eforturi
sus¡inute pentru a opri cursul periculos al degradårii situa¡iei
în regiune ¿i de a relua aplicarea måsurilor prevåzute în
„foaia de parcurs“.
Ceremonia de comemorare a doi ani
de la tragicele evenimente de la 11 septembrie
Ministrul afacerilor externe, Mircea Geoanå, a participat,
joi, alåturi de pre¿edintele Ion Iliescu, premierul Adrian
Nåstase, ministrul apårårii Ioan Mircea Pa¿cu ¿i ambasadorul
SUA la Bucure¿ti, Michael Guest, la ceremonia de comemorare
a doi ani de la tragicele evenimente petrecute la
New York, Washington ¿i în zona ruralå din statul
Pennsylvania.
Totodatå, cu prilejul rememorårii atentatelor teroriste de
la 11 septembrie 2001, ministrul afacerilor externe a trimis o
scrisoare omologului sau american secretarul de stat Colin
Powell.
¥n scrisoare ministrul român de externe precizeazå cå
momentele tragice de acum doi ani au adus în mod dramatic
în aten¡ia întregii lumi riscul pe care îl reprezintå activitatea
re¡elelor teroriste.
România a fost de la începutul campaniei împotriva terorismului
un sus¡inåtor fervent al luptei interna¡ionale împotriva
acestui flagel, sprijinind ac¡iunile SUA în acest sens, se
aratå în scrisoarea ministrului român de externe cåtre secretarul
de stat american.
Ministerul Integrårii Europene
Eforturi române¿ti pentru cre¿terea
acceptabilitå¡ii ¡årii noastre
în Uniunea Europeanå
România î¿i va intensifica eforturile pentru a beneficia de
o mai bunå cunoa¿tere ¿i pentru a cre¿te acceptabilitatea în
rândul statelor membre ale Uniunii Europene, a aråtat dl.
Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu UE. Dl.
Pu¿ca¿ a participat, în perioada 8-9 septembrie 2003, la
lucrårile Conferin¡ei Interna¡ionale “Trans-border Relations
and Negotiations with EU (Rela¡iile trans-frontaliere ¿i negocierile
cu UE)”, organizatå de Institutul Universitar Interna¡ional
pentru Studii Europene de la Trieste-Gorizia. Ministrul
delegat, negociator ¿ef cu UE a mai prezentat detalii
despre modificårile legislative ¿i curriculare care se
desfå¿oarå în România pentru ca diplomele ¿i profesiile
române¿ti så fie recunoscute în UE, iar lucråtorii români så
poatå munci liber în Uniunea Europeanå.
Reprezentan¡ii italieni au subliniat cå majoritatea românilor
care lucreazå cu forme legale în Italia sunt competen¡i
¿i reprezintå un câ¿tig pentru pia¡a muncii de acolo.
Seminar referitor la drepturile copiilor
Ministrul Integrårii Europene, dna Hildegard Puwak, a
luat parte, la 8 septembrie, la Predeal, la inaugurarea unui
curs de formare a cadrelor didactice care vor implementa
proiectul pilot intitulat „Drepturile Copilului”. Desfå¿urat în
perioada 8-12 septembrie, cursul se adreseazå profesorilor
din opt jude¡e ¿i este derulat de organiza¡ia „Salva¡i Copiii“
în parteneriat cu Ministerul Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului.
Într-o alocu¡iune având ca temå „Copilul cetå¡ean al Europei;
Aderarea României la Uniunea Europeanå – prioritate
a politicii actualului guvern“, dna Hildegard Puwak a apreciat
importan¡a respectivului proiect, care vizeazå informarea
¿i angrenarea copiilor din România în solu¡ionarea problemelor
care îi privesc. Totodatå, domnia sa a lansat profesorilor
– nu numai din Bucure¿ti, ci ¿i din restul ¡årii – invita¡ia
de a vizita, împreunå cu elevii, punctul de informare pe
probleme europene ce va func¡iona, în curând, în cadrul
50
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
Ministerului Integrårii Europene. Pe baza materialelor puse
la dispozi¡ia lor, copiii î¿i vor putea îmbunåtå¡i cuno¿tin¡ele
referitoare la Uniunea Europeanå ¿i, dacå î¿i vor planifica
vizita sâmbåta, vor avea ¿i posibilitatea de a intra în dialog
cu diferi¡i speciali¿ti din minister ¿i chiar cu un secretar de
stat sau cu un ministru.
Reuniunea subcomitetului nr. 1 de asociere
UE-România, “Agriculturå ¿i pescuit”
Subcomitetul nr. 1 de asociere UE-România, „Agriculturå
¿i pescuit”, s-a întrunit, la 8 septembrie, la Bruxelles,
reuniunea fiind prezidatå, din partea românå, de cåtre dna
Maria Crivineanu, secretar de stat în cadrul Ministerului
Integrårii Europene, iar din partea comunitarå, de cåtre dl.
Enrico Grillo-Pasquarelli, ¿eful unitå¡ii pentru România din
cadrul Direc¡iei Generale Extindere. Dezbaterile s-au axat pe
situa¡ia actualå a agriculturii, politica agricolå na¡ionalå,
reformele structurale, progresele înregistrate în armonizarea
legislativå ¿i a capacitå¡ii administrative în contextul alinierii
la Politica Agricolå Comunå, comer¡ul bilateral cu produse
agricole, probleme referitoare la sectorul veterinar ¿i fitosanitar,
la pescuit ¿i la industria de pescuit.
La reuniune au luat parte reprezentan¡i ai unor institu¡ii
din administra¡ia româneascå (Ministerul Integrårii Europene,
Ministerul Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului,
Agen¡ia SAPARD, Ministerul Economiei ¿i Comer¡ului,
Oficiul Na¡ional de Cadastru, Geodezie ¿i Cartografie), ai
unor direc¡ii generale din cadrul Comisiei Europene (DG
Extindere, DG Agriculturå, DG Pescuit, DG Comer¡, DG
Întreprinderi, DG Sånåtate Publicå ¿i Protec¡ia Consumatorului),
ai Delega¡iei Permanente a Comisiei Europene în
România ¿i ai Misiunii României la Bruxelles.
Reuniunea subcomitetului nr. 8 de asociere
UE-România, „Vamå, impozitare, droguri
¿i spålarea banilor”
Subcomitetului nr. 8 de asociere UE-România, „Vamå,
impozitare, droguri ¿i spålarea banilor”, s-a întrunit, la 9 septembrie,
la Bruxelles, reuniunea fiind prezidatå, din partea
românå, de cåtre dna Maria Crivineanu, secretar de stat în
cadrul Ministerului Integrårii Europene, iar din partea comunitarå,
de cåtre dl. Enrico Grillo-Pasquarelli, ¿eful unitå¡ii
pentru România din cadrul Direc¡iei Generale Extindere.
Discu¡iile s-au axat în principal pe aspectele vamale - cooperarea
vamalå, progresele înregistrate în preluarea acquis-ului
comunitar aferent capitolului 25 “Uniunea Vamalå”, evolu¡ii
în dezvoltarea capacitå¡ii administrative, interconectivitatea
¿i capacitatea opera¡ionalå a sistemelor informatice din
domeniul vamal ¿i al impozitårii cu sistemele UE; aspecte
privind impozitarea - taxa pe valoarea adåugatå, accize, impozitarea
directå, Codul de Conduitå privind Impozitarea
Afacerii, capacitatea administrativå privind îmbunåta¡irea
organizårii ¿i managementului administra¡iei fiscale; cooperarea
în domeniul drogurilor - politica în domeniul drogurilor,
inclusiv crearea ¿i func¡ionarea Agen¡iei Na¡ionale Antidrog,
reducerea cererii ¿i ofertei de droguri; cooperarea în
domeniului auditului ¿i controlului financiar, precum ¿i cooperarea
în domeniul combaterii spålårii banilor.
Reuniunea Subcomitetului nr. 10 de asociere
UE-România “Inovare”
Subcomitetul nr.10 de asociere UE – România, “Inovare”,
reunit, la 10 septembrie, la Bruxelles, a avut ca principale
teme de discu¡ie: progresele înregistrate în reforma educa¡iei,
a sistemului de formare profesionalå ¿i în politicile de
tineret; evaluarea rezultatelor participårii României la programele
comunitare “Socrates”, “Leonardo da Vinci”, “Tineret”
¿i “Cultura 2000”; evolu¡iile recente în domeniul
cooperårii culturale ¿i politica în domeniul audiovizualului;
realizårile din cercetare, precum ¿i din aria telecomunica-
¡iilor ¿i a tehnologiei informa¡iei.
Capitolele de negociere a cåror problematicå este acoperitå
de acest subcomitet sunt deja închise, dar, existând o preocupare
continuå pentru urmårirea modului în care sunt respectate
angajamentele asumate pe parcursul negocierilor, în
cursul reuniunii s-a fåcut o trecere în revistå a modului în
care aceste angajamente au fost îndeplinite, atât prin întårirea
capacitå¡ii administrative de aplicare a legisla¡iei armonizate,
prin alocarea de resurse umane ¿i financiare adecvate, cât
¿i prin transpunerea acquis-ului comunitar din diferitele
domenii.
Conferin¡å în legåturå cu alinierea
la standarde europene ¿i prezen¡a
agen¡ilor economici români pe Pia¡a Unicå
Ministerul Integrårii Europene a organizat, la 10 septembrie,
la Bucure¿ti, o dezbatere cu tema ”Alinierea la standardele
europene ¿i prezen¡a agen¡ilor economici români pe
Pia¡a Unicå”. „Problema puså în discu¡ie, de¿i poate pårea
prea tehnicå, este de o importan¡å majorå întrucât, dupå anul
2007, când ¡ara noastrå va deveni membrå a Uniunii Europene,
viabilitatea operatorilor economici români va depinde
¿i de måsura în care ace¿tia vor aplica standarde aliniate la
cele europene” – a afirmat, în deschiderea conferin¡ei, ministrul
Integrårii Europene, dna Hildegard Puwak.
Totodatå, alinierea la standardele europene ¿i implementarea
acestora constituie o condi¡ie pentru accesarea fondurilor
de preaderare ¿i structurale – a subliniat domnia sa,
precizând cå „nu se vor putea primi fonduri europene pentru
servicii sau lucråri care nu corespund normelor europene”.
Întrevedere a ministrului integrårii europene
cu o delega¡ie a AMCHAM EU
Ministrul Integrårii Europene, dna Hildegard Puwak, a
avut, la 11 septembrie, o întâlnire cu o delega¡ie a Camerei de
Comer¡ Americane pentru Uniunea Europeanå (AMCHAM
EU), aflatå într-o vizitå la Bucure¿ti.
Principalele teme abordate au vizat strategia României de
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 51

Ministere
preaderare la Uniunea Europeanå ¿i evolu¡ia mediului de
afaceri din ¡ara noastrå în ultimii ani ¿i în perspectivå. Multe
dintre firmele afiliate la AMCHAM EU sunt deja prezente
sau sunt interesate så facå afaceri cu România – au afirmat
membrii delega¡iei AMCHAM EU, care ¿i-au manifestat
dorin¡a de a cunoa¿te o serie de probleme referitoare la stadiul
alinierii legisla¡iei române¿ti la cea comunitarå, precum
¿i la gradul de implementare a acesteia.
De asemenea, domniile lor au fost de pårere cå ar fi beneficå
o intensificare a consultårilor pe care Guvernul le poartå
cu investitorii stråini în legåturå cu diferite proiecte de legi
care au implica¡ii asupra mediului de afaceri din România.
Cooperare româno-italianå
în domeniul administra¡iei publice locale
Administra¡iile publice locale din România ¿i din regiunea
italianå Frulli-Venezia-Giulia vor stabili un program de
cooperare în domeniul politicilor regionale, a utilizårii fondurilor
de la Uniunea Europeanå ¿i a implementårii acquisului
comunitar. Aceasta a fost concluzia întâlnirii dintre dl.
Vasile Pu¿ca¿, ministrul delegat, negociator ¿ef cu UE, ¿i dl.
Riccardo Illy, pre¿edintele regiunii Frulli-Venezia-Giulia.
Discu¡iile au avut loc la Trieste, la Palatul administra¡iei
regionale, joi, 11 septembrie 2003.
Dl. Vasile Pu¿ca¿, ministru delegat, negociator ¿ef cu
UE, a aråtat cå: „Experien¡a statelor membre ale Uniunii
Europene este extrem de utilå României, deoarece acum suntem
în plin proces de reformå a administra¡iei, de construire
a unor institu¡ii noi, care så aplice acquis-ul comunitar. Italia
are legåturi cu România, atât în plan cultural, dar ¿i prin
intermediul mediului de afaceri” Dl. Riccardo Illy, pre¿edintele
regiunii Frulli-Venezia-Giulia a subliniat cå: „Suntem
deci¿i så sus¡inem România pe drumul spre integrarea europeanå,
prin expertizå tehnicå ¿i sprijin politic. Avem convingerea
cå, în 2007, România va fi membru al Uniunii
Europene”.
În cadrul discu¡iilor, au mai fost abordate probleme
legate de stadiul negocierilor de aderare a României la Uniunea
Europeanå, situa¡ia mediului de afaceri din România ¿i
investi¡iile italiene în zonele Bucure¿ti, Timi¿oara, Cluj etc.
Dl. Illy ¿i-a manifestat interesul pentru proiectele de dezvoltare
a infrastructurii române¿ti, în special autostrada
Budapesta-Cluj-Bucure¿ti, coridorul de transport pe Dunåre
¿i porturile de la Marea Neagrå.
Ministerul Agriculturii, Pådurilor,
Apelor ¿i Mediului
Produc¡ia de floarea soarelui
La data de 04.09.2003, de pe o suprafa¡aå de 393.408 de
hectare cultivate cu floarea-soarelui, a fost ob¡inutå o produc¡ie
medie de 1.257 kg/ha, produc¡ia totalå fiind de
494.451 de tone. Conform estimårilor, de pe o suprafa¡å de
1.179.681 de hectare se preconizeazå så se ob¡inå o produc¡ie
totalå de 1.477.186 de tone.
¥n prezent, produc¡ia de floare-soarelui råmaså în
gospodåriile individuale este de 156.738 de tone.
Recolta de porumb
La data de 04.09.2003, de pe o suprafa¡a de 548.115 de
hectare cultivate cu porumb, a fost ob¡inutå o produc¡ie
medie de 2.561 kg/ha, produc¡ia totalå fiind de 1.403.658 de
tone. Conform estimårilor, de pe o suprafa¡å de 3.143.140 de
hectare se preconizeazå så se ob¡inå o produc¡ie totalå de
8.826.126 de tone. ¥n prezent, produc¡ia de porumb råmaså
în gospodåriile individuale este de 1.165.626 de tone.
Colocviul Na¡ional ACVADEPOL 2003
¥n perioada 4-5 septembrie 2003, în localitatea Eforie-
Nord, s-au desfå¿urat lucrårile celei de-a XI-a edi¡ii a Colocviului
Na¡ional ACVADEPOL 2003 – pe probleme de
poluare marinå ¿i fluvialå, organizat de C.N. Administra¡ia
Porturilor Dunårii Maritime Gala¡i, C.N. Administra¡ia Porturilor
Maritime Constan¡a, Institutul Na¡ional de Cercetare-
Dezvoltare Grigore Antipa din Constan¡a ¿i C.N. Administra¡ia
Porturilor Dunårii Fluviale Giurgiu.
¥ntrunirea, la care au participat directori ai institu¡iilor de
protec¡ie a mediului ¿i directori de companii maritime ¿i fluviale
din toatå ¡ara, a avut ca scop definirea problemelor de
importan¡å majorå ¿i a solu¡iilor concrete pentru prevenirea
poluårii cu hidrocarburi de cåtre nave.
¥ntâlnire între conducerea ministerului
¿i patronatele de ramurå din sectorul
de morårit-panifica¡ie
¥n cadrul acestei întrevederi s-au abordat probleme privind
aprovizionarea morilor cu grâu ¿i evolu¡ia pre¡ului la
pâine.
Ca urmare a discu¡iilor dintre cele douå pårti, Biroul de
Preså din cadrul Ministerului Agriculturii, Pådurilor ¿i Apelor
aduce la cuno¿tin¡a opiniei publice urmåtoarele :
¥n luna august a acestui an s-au importat ¿i våmuit cca
300.000 de tone de grâu, iar pentru luna septembrie se preconizeazå
så se importe cca 200.000 tone de grâu. Men-
¡ionåm cå aceste cantitå¡i asigurå atât necesarul curent de
consum, cât ¿i restituirea unor cantitå¡i importante la rezerva
de stat, pentru grâul împrumutat în primul semestru al acestui
an. ¥n cursul lunii septembrie a.c., se vor încheia alte contracte
de import la pre¡urile corelate cu cel al grâului pe pia¡a
mondialå, pentru lunile octombrie, noiembrie, decembrie.
¥n ceea ce prive¿te evolu¡ia pre¡ului la pâine, s-a ajuns la
concluzia cå influen¡a cre¿terii pre¡urilor la energia electricå
¿i gaze naturale este de cca 120 lei/pâine ( 280-300 grame).
Mul¡i dintre agen¡ii economici ¿i dintre producåtorii de pâine
nu recurg la modificarea pre¡ului de vânzare, deoarece, din
cauza lipsei monedei de rest, comercian¡ii ar fi tenta¡i så
52
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
majoreze pre¡ul pâinii cu 500 lei/ bucata. Aceste influen¡e
vor apårea în pre¡ul de vânzare cu amånuntul al pâinii, în
momentul în care se vor cumula ¿i alte costuri suplimentare.
¥n luna septembrie, pre¡ul grâului nu va modifica pre¡ul
pâinii, decât la agen¡ii economici care nu au corelat pre¡ul
pâinii cu pre¡ul grâului, încå din luna august a acestui an.
¥n perioada imediat urmåtoare nu existå motive ca pre¡ul
pâinii så creascå, decât propor¡ional cu cre¿terile de pre¡ la
materia primå ¿i utilitå¡i.
Celebrarea anticipatå a
„Zilei na¡ionale a muntelui românesc”
¥n perioada 6.08.2003 – 7.08.2003, în jude¡ul Arad, comuna
Chisindia, satul de munte Våsoaia, a avut loc jubileul
manifestårilor agro-expozi¡ional-culturale ¿i celebrarea anticipatå
a „zilei na¡ionale a muntelui românesc” (14 septembrie).
Manifestarea a fost organizatå de cåtre Prefecturå, Direc¡ia
pentru Agriculturå ¿i Dezvoltare Ruralå, Direc¡ia Silvicå,
institu¡ii de culturå, universitate, consiliile locale din
jude¡ul Arad ¿i de cåtre Armata. În seara zilei de 6 august, în
incinta ¿colii din satul Våsoaia, a avut loc un seminar consacrat
dezvoltårii durabile în zonele de munte. Atât la lucrårile
seminarului ¿i la expozi¡ia de agriculturå ¿i silviculturå, cât
¿i la manifestårile culturale, au participat din partea Ministerului
Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i Mediului: Adam
Cråciunescu, Secretar de Stat ¿i prof. dr. Radu Rey, director
la cabinetul ministrului pentru domeniul zonei montane. Din
partea organizatorilor au participat: prefectul Dånu¡ Ungureanu,
senatorul Avram Cråciun, membri ai Consiliului Na-
¡ional al Muntelui, dr. Florin Bårne¡iu, agricultori ¿i silvicultori
de pe meleagurile arådene. Direc¡ia Silvicå ¿i Armata s-
au implicat în amenajarea unui drum de acces de 10 km, iar
instala¡ia electricå a fost deja puså în func¡iune.
Expozi¡ia de animale – cai ¿i bovine din rasa Bål¡atå Româneascå–
a reprezentat un moment de încurajare – to¡i participan¡ii
beneficiind de premii din partea sponsorilor ¿i de
un premiu special din partea organiza¡iei PSD – Arad.
Carnea ¿i preparatele din carne
nu se vor scumpi în perioada urmåtoare
Carnea ¿i preparatele din carne nu s-au scumpit dupå încheierea
protocolului ¿i nici nu se vor scumpi în perioada
urmåtoare. Procesatorii au prezentat documente din care reiese
cå au respectat protocolul încheiat între Asocia¡ia Românå
a Cårnii, Patronatul Român al Cårnii de Porc ¿i Ministerul
Agriculturii în urmå cu trei luni, în sensul men¡inerii
pre¡urilor”, a precizat Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pådurilor,
apelor ¿i mediului, la finalul întâlnirii pe care a avuto
miercuri, 10 septembrie, la sediul ministerului, cu reprezentan¡ii
Asocia¡iei Române a Cårnii.
Recep¡ia unei investi¡ii
Miercuri, 10.09.2003, în jude¡ul Gorj a avut loc recep¡ia
investi¡iilor realizate pentru drenarea ¿i consolidarea versantului
drept - depozit de zgurå ¿i cenu¿å Valea Ceplea, Centrala
Termoelectrica Turceni.
¥n urma reviziilor efectuate în anii anteriori la Turceni,
s-au constatat izvorâri ale apei din malul drept, în aval de
digul depozitului de zgurå ¿i cenu¿å Valea Ceplea. Acestea
au dus la apari¡ia infiltra¡iilor, prin antrenarea de material în
rigola de pe malul drept al våii.
Aceste lucråri au avut ca scop coborârea nivelului apelor,
captarea izvoarelor de suprafa¡å, stoparea alunecårilor locale
¿i a infiltra¡iilor. ¥n acest mod, situa¡ia s-a stabilizat, apele au
scåzut, fiind colectate ¿i controlate cu ajutorul speciali¿tilor
în protec¡ia mediului, iar localnicii nu mai au probleme cu
infiltra¡iile de apå din zonå.
Ministerul Muncii,
Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei
¥ntâlnire cu vicepre¿edintele ¿antierului Naval
Daewoo ¿i cu liderii sindicatului Navalistul
În cadrul deplasårii sale în sta¡iunea Cap Aurora prilejuitå
de lucrårile Consiliului Na¡ional al Confedera¡iei Sindicatelor
Democratice din România, domnul ministru Marian
Sârbu s-a întâlnit cu vicepre¿edintele ¿antierului Naval
Daewoo ¿i cu liderii sindicatului Navalistul. În urma discu¡iilor
purtate, s-a convenit ca începând de luni 8 septembrie,
conducerea societå¡ii ¿i liderii de sindicat, så încerce gåsirea
de solu¡ii pentru aplanarea conflictului de muncå declan¿at
de angaja¡ii.
Cooperarea dintre Ministerul Muncii
¿i Programul Na¡iunilor Unite
pentru Dezvoltare (PNUD) din România
Ministrul muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, doamna
Elena Dumitru, ¿i Coordonatorul Rezident al Sistemului
Na¡iunilor Unite în România, doamna Soknan Han Jung, au
analizat luni, 8 septembrie, evolu¡ia cooperårii în domeniul
politicilor sociale ¿i de combatere a såråciei.
Ministrul muncii a prezentat detalii despre elaborarea
programului social pentru perioada 2003-2004 ¿i a pus accentul
pe consolidarea politicilor antisåråcie, precum ¿i pe
måsurile concrete adresate grupurilor sociale în dificultate
(familii monoparentale, familii cu mul¡i copii etc.). La rândul
såu, reprezentantul PNUD a apreciat colaborarea cu douå
dintre institu¡iile în subordinea MMSSF, Agen¡ia Na¡ionalå
pentru Ocuparea For¡ei de Muncå (ANOFM) ¿i Autoritatea
Na¡ionalå pentru Persoanele cu Handicap (ANPH), pe
proiecte specifice.
Programul de reabilitare urbanå „Frumoasa Românie”,
lansat în prezent în Alba Iulia, Bra¿ov, Bråila ¿i Media¿, are
ca obiectiv formarea profesionalå pentru ¿omeri ¿i tinerii
adul¡i post-institu¡ionaliza¡i. Alt proiect, care beneficiazå de
finan¡are de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei,
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 53

Ministere
î¿i propune construirea la Techirghiol a unei unitå¡i de îngrijire
reziden¡ialå pentru persoanele cu handicap ¿i închiderea
ospiciului de la Negru-Vodå.
MMSSF evalueazå stadiul
Programului Social 2003-2004
Luni, 8 septembrie 2003, ministrul muncii, solidåritå¡ii ¿i
familiei, doamna Elena Dumitru, a participat la reuniunea cu
secretarii de stat responsabili pentru elaborarea Programului
Social al Guvernului, pentru perioada 2003-2004.
La întâlnire au fost stabilite modalitå¡ile de abordare a
måsurilor sociale astfel încât derularea proiectelor în anul
urmåtor så se facå eficient ¿i cu valorificarea experien¡ei
acumulatå în intervalul 2002-2003.
Ministrul muncii, solidaritå¡ii sociale ¿i familiei a solicitat
participan¡ilor cre¿terea responsabilitå¡ii fa¡å de stabilirea
termenelor ¿i a sumelor prevåzute pentru måsurile stabilite în
Program. „Trebuie så ¡inem cont, în ceea ce ne propunem ¿i
de måsurile cofinan¡ate de la nivel central ¿i care au ¿i o bazå
de finan¡are la nivel local. De asemenea, trebuie så urmårim
prin Programul Social ¿i investi¡iile în servicii sociale pe
care le fac comunitå¡ile locale“ a precizat doamna Elena
Dumitru.
Ministerul Educa¡iei ¿i Cercetårii
Protocol de parteneriat
Urmare a semnårii protocolului de parteneriat dintre
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Sprijinirea Ini¡iativelor Tinerilor
(ANSIT) ¿i Automobil Clubul Român (ACR), Federa¡ia Patronalå
a ªcolilor de ªoferi Particulare din România ¿i-a exprimat
disponibilitatea de a participa la acest program care
då posibilitatea tinerilor între 18 ¿i 35 de ani så urmeze gratuit
cursurile specializate pentru ob¡inerea permisului de
conducere. În acest sens, ministrul educa¡iei, cercetårii ¿i
tineretului, domnul Alexandru Athanasiu ¿i secretarul general
al Federa¡iei, domnul Mircea-Ilie Grigore, se vor întâlni
såptåmâna viitoare pentru a discuta detaliile legate de
aceastå colaborare.
În propunerea adresatå MECT, Federa¡ia Patronalå a
ªcolilor de ªoferi Particulare din România precizeazå cå dispune
de un important poten¡ial material ¿i uman calificat,
care se poate implica în activitatea de pregåtire a viitorilor
conducåtori auto.
Reparti¡ia computerizatå a cadrelor didactice
În data de 05 septembrie 2003 a avut loc reparti¡ia computerizatå
a celor 63.000 de cadre didactice înscrise pentru
ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante în învå¡åmântul
preuniversitar în anul ¿colar 2003-2004. Din cauza
unor erori de introducere a datelor în computer, consemnate
la nivelul inspectoratelor ¿colare, 323 candida¡i dintre cei
63.000, nu au putut fi repartiza¡i sau au primit posturi care nu
corespund mediei ob¡inute la concursul din 16-17 iulie.
Aceste erori, care nu sunt imputabile Ministerului Educa¡iei,
Cercetårii ¿i Tineretului ¿i nici programului informatizat, au
fost sesizate de cåtre candida¡i inspectoratelor ¿colare ¿i ministerului.
În vederea repunerii în drepturi a celor 323 candida¡i,
MECT a hotårât:
1. Verificarea fiecårui caz în parte ¿i remedierea gre-
¿elilor de introducere a datelor doar pentru ace¿ti candida¡i;
2. Amânarea cu o zi a celei de-a doua etape a repartizårii
computerizate.
Chiar dacå niciuna dintre situa¡iile reclamate nu se datoreazå
ministerului, totu¿i, în spiritul echitå¡ii ¿i obiectivitå¡ii
repartizårii candida¡ilor, MECT va întreprinde måsurile
necesare astfel încât nici un candidat så nu fie nedreptå¡it. De
asemenea, MECT va lua måsuri drastice împotriva celor care
se fac vinova¡i de aceste erori regretabile.
Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului
Vizita ministrului în jude¡ul Bråila
Vineri, 5 septembrie 2003, Miron Mitrea, ministrul transporturilor,
construc¡iilor ¿i turismului s-a aflat în jude¡ul
Bråila.
În municipiul Bråila, Miron Mitrea a vizitat ¿antierele
ANL din cartierele Bråili¡a, Baldovine¿ti ¿i Lacul Dulce. În
cartierul Bråili¡a au fost înmânate cheile pentru un numår de
32 de apartamente, totalul unitå¡ilor locative recep¡ionate
aici ridicându-se la 104 u.l. Totodatå, în cadrul vizitei, ministrul
Mitrea a mai înmânat cheile pentru un numår de 22 de
apartamente construite prin OG 19/1994 de cåtre firma
MIVAN-KIER ¿i a verificat stadiul fizic al lucrårilor în curs
la douå såli de sport din municipiul Bråila. Miron Mitrea a
constatat cu satisfac¡ie cå oamenii care au primit reparti¡ii în
acest bloc cu locuin¡e sociale în regim de înål¡ime P+7E sunt
foarte mul¡umi¡i.
Oferta specialå specificå
“O såptåmânå de refacere”
Mar¡i, 9 septembrie 2003, în Sala Hår¡ilor de la sediul
MTCT, a avut loc semnarea Protocolului pentru lansarea
ofertei speciale specifice “O såptåmânå de refacere” în
perioadele 1 octombrie- 15 decembrie 2003 ¿i respectiv 20
ianuarie – 15 martie 2004. Protocolul a fost semnat din partea
Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului
de cåtre ministrul Miron Mitrea, iar din partea Organiza¡iei
Patronale a Turismului Balnear ¿i de Recuperare de cåtre
pre¿edintele acestei organiza¡ii, Mugur Topolni¡chi, ¿i din
partea Federa¡iei Sindicatelor din Turism de pre¿edintele
federa¡iei, Titus Cilan.
54
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
Ministerul Economiei
¿i Comer¡ului
Convorbiri cu reprezentan¡i
ai sindicatelor din minerit
În perioada 4-5 septembrie 2003, dl. Dan Ioan Popescu,
ministrul economiei ¿i comer¡ului a avut mai multe runde de
convorbiri cu reprezentan¡i ai sindicatelor din minerit:
Centrala Sindicalå Na¡ionalå Meridian ¿i Liga Sindicatelor
Miniere din Valea Jiului. Convorbirile au avut ca obiectiv
analiza situa¡iei create ca urmare a rectificårii de buget.
Vineri, 5 septembrie 2003, a avut loc ultima întîlnire din
aceastå serie. Au participat lideri de sindicate din Valea
Jiului, dl. Ion Popescu, pre¿edintele Centralei Sindicale Na-
¡ionale Meridian ¿i dl. Vasile Savu, pre¿edintele Ligii Sindicatelor
Miniere Valea Jiului. În acest context, dl. ministru
Dan Ioan Popescu a fåcut referire, pe de o parte, la situa¡ia
deosebit de dificilå pe care o are de înfruntat sistemul energetic,
precum ¿i la contribu¡ia mineritului în depå¿irea acestui
moment. Domnia sa a subliniat seriozitatea cu care au
în¡eles så se implice în acest moment majoritatea unitå¡ilor
din zona minierå. În continuare, dl. Dan Ioan Popescu a cerut
tuturor unitå¡ilor din zona minierå care aprovizioneazå sistemul
energetic så acorde cea mai mare aten¡ie acestui obiectiv
¿i så probeze seriozitate ¿i profesionalism.
Departamentul pentru
Rela¡ia cu Parlamentul
Informare referitoare la ordonan¡ele
emise de Guvern
Ministrul delegat pentru rela¡ia cu Parlamentul, Acsinte
Gaspar, a prezentat, în ¿edin¡a Guvernului din 4 septembrie
2003, o informare referitoare la ordonan¡ele emise de Guvern
în baza Legii de abilitare nr.279/2003. Potrivit acestei
informåri, Guvernul a emis, în perioada 1 iulie – 31 august
2003, în temeiul abilitårii primite din partea Parlamentului,
un numår de 49 de ordonan¡e.
Ordonan¡ele au fost adoptate în urmåtoarele domenii:
" Aderarea ¿i ratificarea unor acorduri ¿i în¡elegeri interna¡ionale,
cu excep¡ia tratatelor încheiate în numele României;
" Economia ¿i finan¡ele publice;
" Administra¡ia publicå centralå ¿i localå;
" Muncå ¿i solidaritate socialå;
" Sånåtate ¿i familie;
" Educa¡ie ¿i, cercetare;
" Apårare na¡ionalå, ordine publicå ¿i siguran¡å na¡ionalå.
Subliniem cå Guvernul a introdus, ¿i de aceastå datå, în
cuprinsul proiectului Legii de abilitare, dispozi¡ia potrivit
cåreia ordonan¡ele emise de Guvern vor fi înaintate spre
aprobare Camerei Deputa¡ilor ¿i Senatului pânå la reluarea
lucrårilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinarå a
anului 2003, nerespectarea termenului atrågând încetarea
efectelor ordonan¡ei (ra¡iunea acestei dispozi¡ii a fost ca Parlamentul
så aibå decizia finalå în legåturå cu ordonan¡ele
adoptate de Guvern). Ca urmare, ordonan¡ele emise de Guvern
au fost publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I ¿i au fost înaintate spre aprobare Camerei Deputa¡ilor
(26), Senatului (21), iar cele 2 ordonan¡e de rectificare
a bugetului de stat ¿i a bugetului asigurårilor sociale de stat
pe anul 2003 au fost înaintate Parlamentului pentru a fi dezbåtute
¿i aprobate în plenul celor douå Camere reunite.
Având în vedere unele confuzii apårute în legåturå cu acest
subiect, facem precizarea cå actele normative men¡ionate nu
reprezintå ordonan¡e de urgen¡å, ci ordonan¡e „simple”,
emise în temeiul art.114 alin. (1)-(3) din Constitu¡ie, prin
acestea nefiind reglementate probleme din categoria legilor
organice.
Afirma¡ii fårå nici o sus¡inere
Nemul¡umit cå „plenul Camerei Deputa¡ilor a respins
proiectul de lege apar¡inând Partidului Na¡ional Liberal,
privind conflictul de interese în exercitarea func¡iilor ¿i demnitå¡ilor
publice”, domnul deputat Andrei Chiliman aduce
Guvernului o serie de acuza¡ii pe care le apreciem ca fiind
lipsite de orice temei.
În primul rând domnul deputat criticå faptul cå proiectul
men¡ionat nu a fost discutat în acela¿i timp cu proiectul de
lege „anticorup¡ie” (privind unele måsuri pentru asigurarea
transparen¡ei în exercitarea demnitå¡ilor publice, a func¡iilor
publice ¿i în mediul de afaceri, prevenirea ¿i sanc¡ionarea
corup¡iei), proiect elaborat de Guvern, întrucât – spune dl.
Chiliman- „în Parlamentul României existå o regulå privind
discutarea în acela¿i timp a proiectelor care reglementeazå
acelea¿i subiecte”.
Domnul deputat ar trebui så ¿tie cå aceastå „regulå” se
aplicå numai dacå cele douå proiecte de lege se aflå în procedurå
legislativå ordinarå. Dacå asupra unuia dintre cele
douå proiecte, Guvernul ¿i-a angajat råspunderea (procedurå
excep¡ionalå), regula invocatå de domnul deputat nu se mai
aplicå.
De altfel, domnul deputat Chiliman acuzå Guvernul de
„ignorarea Parlamentului” pentru cå a recurs la aceastå procedurå,
care, în fond, este o procedurå prevåzutå de Constitu¡ie
(art.113) ¿i la care s-a apelat, întotdeauna, cu respectarea
dispozi¡iilor constitu¡ionale.
Inexacte sunt aprecierile domnului deputat ¿i în legåturå
cu con¡inutul legii „anticorup¡ie”. Domnul deputat sus¡ine cå
prevederile acesteia au fost copiate dupå proiectul PNL, de¿i
Guvernul a fåcut publice strategia ¿i måsurile legislative
privind combaterea corup¡iei chiar în Programul de guvernare,
înainte ca proiectul invocat de PNL så fie elaborat. Tot-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 55

Ministere
odatå, domnul Chiliman afirmå cå Guvernul „a preferat så
ignore, printre altele, prevederile importante referitoare la
conflictul de interese”. Îl informåm pe domnul deputat cå, în
cuprinsul „Legii anticorup¡ie”, existå, în Cartea I, un titlu
(Titlul IV) care se intituleazå „Conflictul de interese ¿i
regimul incompatibilitå¡ilor în exercitarea demnitå¡ilor publice
¿i func¡iilor publice”, iar în cadrul acestui titlu, distingem
mai multe sec¡iuni intitulate „Conflictul de interese în
exercitarea func¡iei de membru al Guvernului ¿i a altor
func¡ii publice de autoritate din administra¡ia publicå centralå
¿i localå”, „Conflictul de interese privind ale¿ii locali”,
„Conflictul de interese privind func¡ionarii publici” etc.
Prin urmare, afirma¡iile domnului deputat Chiliman nu
au nici o sus¡inere.
Precizare
Domnul deputat PNL Dan Simedru acuzå Guvernul PSD
de „haos legislativ” ¿i î¿i întemeiazå afirma¡ia pe faptul cå
un numår de 99 (spune domnia sa) de ordonan¡e ¿i ordonan¡e
de urgen¡å au fost modificate sau chiar respinse de Parlamentul
României, iar 65 de astfel de acte normative „au
modificat propriile acte de guvernare ale Cabinetului
Nåstase”.
În opinia noastrå, departe de a reprezenta un haos legislativ,
faptul cå Parlamentul are ultimul cuvânt în legåturå cu
actele normative ale Guvernului, pe care le poate modifica
sau respinge în conformitate cu dispozi¡iile constitu¡ionale,
este un semn al democra¡iei ¿i descalificå toate acuza¡iile
vehemente ale opozi¡iei, inclusiv ale PNL, potrivit cårora
Guvernul se substituie Parlamentului, Guvernul legifereazå
în locul Parlamentului etc.
Prin statistica prezentatå, domnul deputat nu face decât
så recunoascå faptul cå, în timpul guvernårii PSD, Parlamentul
a fost ¿i este „unica autoritate legiuitoare a ¡årii”,
a¿a cum prevede Constitu¡ia României.
Domnul deputat Simedru ar fi putut formula acuza¡ii
împotriva Guvernului dacå ar fi cunoscut un singur caz în
care Parlamentul ar fi respins o ordonan¡å de urgen¡å pe
motiv de oportunitate, cu alte cuvinte argumentând cå, în situa¡ia
respectivå, nu ar fi existat cazul excep¡ional care så
justifice recurgerea la delegarea legislativå. Cum asemenea
respingeri pe motiv de oportunitate nu au avut loc, nu cred
cå putem învinui Guvernul pentru cå a solu¡ionat situa¡ii de
urgen¡å prin actele normative corespunzåtoare.
Faptul cå Guvernul PSD este lipsit de orgoliul de a
men¡ine în vigoare, cu orice pre¡, un act normativ numai pe
motiv cå este opera sa, nu poate fi decât un lucru låudabil
care, în nici un caz nu genereazå instabilitate legislativå.
Îl informåm pe domnul deputat Simedru cå epoca în care
legile purtau nume proprii (Legea Lupu, Legea Ticu etc.) ¿i
påreau intangibile s-a terminat.
Pentru îmbunåtå¡irea calitå¡ii
actelor normative promovate de Guvern
Ministrul delegat pentru rela¡ia cu Parlamentul, Acsinte
Gaspar, a prezentat, mar¡i, 9 septembrie, în cadrul întâlnirii
lunare cu secretarii de stat pentru rela¡ia cu Parlamentul din
ministere, Programul legislativ prioritar al Guvernului pentru
cea de a doua sesiune ordinarå a anului 2003, elaborat de
Departamentul pentru Rela¡ia cu Parlamentul, la propunerea
ministerelor.
A fost analizat, cu aceastå ocazie, stadiul elaborårii
proiectelor de lege cuprinse în acest program, proiecte care
vor fi prezentate Guvernului spre aprobare ¿i apoi Parlamentului
spre dezbatere ¿i adoptare.
Ministrul delegat pentru rela¡ia cu Parlamentul a insistat
pentru asigurarea prezen¡ei membrilor Guvernului sau a reprezentan¡ilor
acestora la ¿edin¡ele comisiilor permanente ¿i
la ¿edin¡ele din plenul celor douå Camere ale Parlamentului,
pentru a sus¡ine punctul de vedere al Guvernului referitor la
proiectele de acte normative din domeniul de activitate pe
care îl coordoneazå. S-a ståruit, de asemenea, asupra sus¡inerii
de cåtre reprezentan¡ii Guvernului, în comisii ¿i în plen,
a proiectelor de lege ce se constituie, în aceastå nouå sesiune,
în prioritå¡i legislative ale Guvernului pe linia aderårii la
Uniunea Europeanå.
Ministrul Acsinte Gaspar a prezentat, la aceea¿i reuniune
de lucru, ¿i o informare referitoare la ordonan¡ele emise de
Guvern în baza Legii de abilitare nr.279/2003. Potrivit acestei
informåri, Guvernul a emis, în perioada 1 iulie – 31 august
2003, în temeiul abilitårii primite din partea Parlamentului,
un numår de 49 de ordonan¡e.
Ordonan¡ele emise de Guvern au fost publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea I ¿i au fost înaintate spre
aprobare Camerei Deputa¡ilor (26), Senatului (21), iar cele 2
ordonan¡e de rectificare a bugetului de stat ¿i a bugetului
asigurårilor sociale de stat pe anul 2003 au fost înaintate
Parlamentului pentru a fi dezbåtute ¿i aprobate în plenul
celor douå Camere reunite.
În cadrul activitå¡ii de control al Parlamentului asupra
Executivului pe calea interpelårilor ¿i întrebårilor, ministrul
Acsinte Gaspar a atras aten¡ia secretarilor de stat, cå ¿i la
¿edin¡ele precedente le-a solicitat ca råspunsurile la interpelåri
¿i întrebåri så fie bine documentate ¿i prezentate la
termenele regulamentare, de cåtre ministrul cåruia îi sunt
adresate.
Totodatå, în legåturå cu prezentarea avizelor de cåtre
ministerele de resort asupra propunerilor legislative ini¡iate
de parlamentari, s-a recomandat ca propunerile så fie motivate,
corelate atât cu legisla¡ia în vigoare cât ¿i cu reglementårile
Comunitå¡ii Europene în materie.
Ministerul Sånåtå¡ii
Comunicat de preså
Pânå la sfâr¿itul lunii august a.c., aproape jumatate dintre
farmaciile jude¡ului Bra¿ov, care au contract încheiat cu
Casa Jude¡eanå de Asiguråri de Sånåtate, au reu¿it så se
56
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
încadreze ¿i så nu î¿i epuizeze plafonul contractat pentru medicamentele
compensate ¿i gratuite. Aceastå situa¡ie vine în
urma måsurilor de monitorizare a modului de prescriere ¿i
eliberare a medicamentelor în farmaciile bra¿ovene, luate în
luna iulie a.c. dupå controalele efectuate de reprezentan¡ii
Ministerului Sånåtå¡ii ¿i cei ai Casei Na¡ionale de Asiguråri
de Sånåtate.
Ministerul Culturii ¿i Cultelor
Colocviul interna¡ional
“Rena¿terea în Sud-Estul Europei”
Ministrul culturii ¿i cultelor, acad. Råzvan Theodorescu,
a deschis în data de 05.09.2003, în Aula Magna a Universitå¡ii
Calavriei din Cosenza, în calitatea sa de secretar general
al Asocia¡iei Interna¡ionale de Studii Sud-Est Europene,
lucrårile colocviului interna¡ional “Rena¿terea în Sud-
Estul Europei”. La aceastå importantå manifestare ¿tiin¡ificå,
care va dura trei zile, participå universitari ¿i cercetåtori din
Italia, Fran¡a, Grecia, Spania, România, Bulgaria, Iugoslavia
¿i Albania, dezbåtând o problematicå complexå ¿i mult controversatå
din istoria culturii mediteraneene. Reuniunea este
organizatå cu sprijinul moral ¿i material al UNESCO.
¥ntâlnire Råzvan Theodorescu-
Jean Jacques Aillagon
Ministrul culturii ¿i cultelor, acad. Råzvan Theodorescu,
a avut o întâlnire în data de 8.09.2003, ca membru al delega¡iei
ce înso¡e¿te pe primul ministru al României, domnul
Adrian Nåstase, în Fran¡a, cu domnul Jean Jacques Aillagon,
ministrul culturii ¿i comunica¡iei al Republicii Franceze. În
cadrul întrevederii, desfå¿uratå într-o atmosferå de cålduroaså
amici¡ie, a fost evocatå excelenta primire de care s-a
bucurat la Bucure¿ti cu ocazia vizitei efectuate în România
la începutul lunii aprilie 2003, întrevederile avute de cåtre
acesta cu pre¿edintele României, domnul Ion Iliescu ¿i primul
ministru, domnul Adrian Nåstase. A fost eviden¡iat faptul
cå trei dintre importantele obiective ale colaborårii culturale
dintre România ¿i Fran¡a, convenite cu acest prilej, au
fost sau sunt pe cale de a fi realizate:
- Clasarea printre monumentele istorice ce apar¡in patrimoniului
Fran¡ei a Palatului Béhague, actualul sediu al
Ambasadei României la Paris, proprietate a Statului Român,
printr-o hotårâre a Ministerului Francez al Culturii, semnatå
la 25.08.2003;
- Declan¿area procesului de organizare de cåtre Centrul
Na¡ional al Cår¡ii din Fran¡a, în colaborare cu autoritå¡ile
române, a manifestårii de anvergurå na¡ionalå, în domeniul
literaturii, “Les belles étrangéres”, manifestare al cårei invitat
pentru anul 2005 va fi literatura românå;
- Organizarea expozi¡iei “Luminå ¿i umbrå – pictura
francezå din secolele XVII - XIX” în sålile Muzeului de Artå
al României, în cursul anului 2004”.
Inaugurarea unui Cåmin de båtrâni
Secretarul de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii
¿i Cultelor, domnul Lauren¡iu Tånase, a participat în
data de 08.09.2003 la inaugurarea unui Cåmin de båtrâni în
municipiul Turda, ridicat cu sprijinul Ministerului Culturii ¿i
Cultelor, care sub patronajul aceleia¿i parohii ortodoxe, va
da în curând în folosin¡å ¿i un centru de zi pentru copii.
Sesiune a Comisiei mixte de dialog
dintre Bisericile Ortodoxe
¿i Alian¡a Mondialå Reformatå
Secretarul de stat pentru Culte în cadrul Ministerului
Culturii ¿i Cultelor, domnul Lauren¡iu Tånase, a participat în
data de 6.09.2003 la Månåstirea Sâmbåta, jude¡ul Bra¿ov, la
cea de-a VII – a sesiune a Comisiei mixte de dialog dintre
Bisericile Ortodoxe ¿i Alian¡a Mondialå Reformatå.
Tot aici se vor desfå¿ura între 19-28.09.2003 lucrårile
celei de-a V – a edi¡ii na¡ionale a cursurilor de perfec¡ionare
a ghizilor ¿i muzeografilor angaja¡i în promovarea patrimoniului
religios.
Ministerul Comunica¡iilor
¿i Tehnologiei Informa¡iei
Acord de achizi¡ionare
a dreptului de utilizare a produselor software
la nivelul administra¡iei publice
Guvernul României aplicå o politicå de combatere a pirateriei
software, drept urmare în ¿edin¡a de Guvern de ieri a
fost adoptatå o måsura menitå så conducå la cre¿terea gradului
de utilizare în condi¡ii de legalitate a produselor software
în ¡ara noastrå.
Astfel, în ¿edin¡a de Guvern din 4 septembrie 2003 ministrul
comunica¡iilor ¿i tehnologiei informatiei, Dan Nica, a
fost mandatat så înceapa discu¡iile pentru încheierea unui
acord cu Microsoft România, având ca obiect achizi¡ionarea
de licen¡e de utilizare a programelor, în condi¡ii avantajoase
pentru autoritå¡ile publice.
Decizia a fost luatå ca parte a campaniei desfå¿urate de
Guvernul României pentru combaterea pirateriei software ¿i
încurajarea respectårii dreptului de proprietate intelectualå,
care reprezintå un element important în politica de consolidare
a Societå¡ii Informa¡ionale ¿i de promovare a dezvoltårii
industriei de tehnologia informa¡iei în România. Asigurarea
protec¡iei drepturilor de proprietate intelectualå în
domeniul programelor de calculator are un impact decisiv
asupra cre¿terii industriei locale de software.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 57

Ministere
Contacte româno-chineze
Luni, 8 septembrie 2003, Adriana ºicåu, secretar de stat
pentru Tehnologia Informa¡iei în MCTI, a avut o întâlnire cu
reprezentan¡i ai Oficiului de Informatizare a Guvernului
Popular al Municipalitå¡ii Shanghai, China.
Cele douå pår¡i au abordat problematica guvernårii electronice,
care presupune atât existen¡a unei infrastructuri de
comunica¡ii bine dezvoltate, cât ¿i accesul cetå¡enilor la
aceasta, ¿i au pus accentul pe identificarea unor modalitå¡i de
cooperare. China s-a dovedit interesatå de investi¡iile directe
în parcurile tehnologice din România, precum ¿i de crearea
unor unitå¡i de produc¡ie de calculatoare în parcurile industriale.
De asemenea, reprezentan¡ii municipalitå¡ii din Shanghai
s-au aråtat interesa¡i så importe solu¡ii de e-government dezvoltate
în România, acordând o aten¡ie specialå sistemului
electronic de achizi¡ii publice, prin intermediul cåruia Guvernul
României a realizat economii de peste 2355 de miliarde
de lei la bugetul de stat.
Ministerul Justi¡iei
Precizåri
În legåturå cu articolele publicate în edi¡iile principalelor
cotidiane române¿ti în data de 08 septembrie, referitor la
numirea cu delega¡ie a pre¿edin¡ilor Cur¡ii de Apel Ia¿i ¿i
Tribunalului Ia¿i, pentru o cât mai corectå informare a opiniei
publice, Biroul de Preså al Ministerului Justi¡iei este împuternicit
så facå urmåtoarele precizåri pe care vå roagå så le
da¡i publicitå¡ii:
La Curtea de Apel Ia¿i ¿i la Tribunalul Ia¿i au fost efectuate
mai multe verificåri la care au participat nu numai
reprezentan¡i ai Ministerului Justi¡iei dar ¿i judecåtori inspectori
de la alte Cur¡i de Apel. Concluziile controalelor
efectuate au fost în sensul cå au existat deficien¡e de ordin
organizatoric care constau în faptul cå atribu¡iile judecåtorilor
cu func¡ii de conducere ¿i ale celorlal¡i judecåtori nu
erau stabilite, programul de lucru nu era respectat, registrele
de eviden¡å ale redactårii hotårârilor nu erau complete, activitatea
biroului de arhivå era deficitarå, hotårârile erau redactate
cu întârziere etc. De asemenea, s-a constatat cå în
cele douå colective de magistra¡i exista o atmosferå tensionatå.
Întotdeauna, verificårile efectuate au generat proteste ale
magistra¡ilor fa¡å de faptul cå erau controla¡i.
În condi¡iile în care concluziile verificårilor au constatat
deficien¡e la nivelul tuturor compartimentelor ¿i nu numai la
nivelul conducerii Cur¡ii de Apel sau Tribunalului, s-a apreciat
cå måsura provizorie a delegårii pe o duratå determinatå
a unui magistrat din afara Cur¡ii de Apel Ia¿i ar putea redresa
situa¡ia existentå. S-a avut în vedere faptul cå o persoanå
stråinå de tensiunile existente ar prezenta toate garan¡iile de
echidistan¡å ¿i impar¡ialitate, cu atât mai mult cu cât nici o
propunere concretå nu a venit din partea corpului de magistra¡i
ie¿eni.
Ministerul Justi¡iei nu contestå faptul cå magistra¡ii
ie¿eni sunt un „colectiv de excep¡ie, unde existå doar adevåra¡i
profesioni¿ti” a¿a cum se afirmå dar nu poate så nu se
întrebe despre reac¡ia acestui colectiv de excep¡ie atunci
când în activitatea sa au existat deficien¡e mai grave decât
cele organizatorice, cum ar fi cazul magistratelor ale cåror
rude au såvâr¿it infrac¡iuni pe teritoriul Fran¡ei, puneri discutabile
în libertate a unor inculpa¡i, rude sau prieteni ale
diferitelor persoane din anturajul magistra¡ilor etc.
Prin urmare, cu începere de la data de 8 septembrie 2003,
au fost numi¡i cu delega¡ie, pentru o perioadå de 6 luni,
pre¿edintele Cur¡ii de Apel Ia¿i ¿i pre¿edintele Tribunalului
Ia¿i.
Måsura este legalå ¿i justificatå ca o måsurå provizorie
pânå la momentul la care Consiliul Superior al Magistraturii
va numi pe durata mandatului prevåzut de lege pe pre¿edin¡ii
celor douå instan¡e.
Ministerul Justi¡iei respinge categoric faptul cå måsura
luatå este o måsurå politicå ¿i este regretabil faptul cå magistra¡ii
încearcå så ascundå deficien¡ele unei instan¡e cu probleme
organizatorice sub masca politicului. Este profund
dåunåtor så se foloseascå leit-motivul unei pretinse imixtiuni
a politicului în loc så se accepte dialogul ¿i stabilirea unei
modalitå¡i prin care deficien¡ele så fie înlåturate. De altfel, o
atitudine de acest gen nu face altceva decât så transforme
colectivul într-o entitate vulnerabilå la orice fel de imixtiune.
Judecåtorul numit cu delega¡ie în func¡ia de pre¿edinte
are o vechime de 33 de ani în magistraturå ¿i a îndeplinit
func¡ia de vicepre¿edinte al Cur¡ii de Apel Bacåu sub mandatul
domnului ministru Valeriu Stoica. O numire pe criterii
politice nu l-ar fi determinat în nici un caz så-¿i retragå acceptul
a¿a cum a fåcut-o. Acesta este motivul pentru care la
¿edin¡a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 9
septembrie 2003, ministrul justi¡iei va propune ca membri ai
Consiliului så facå o deplasare la Ia¿i. Ace¿tia, în lumina
principiilor care au stat la baza elaborårii proiectelor de lege
privind statul magistra¡ilor ¿i organizarea judiciarå ¿i care
vizeazå competen¡a profesionalå ¿i administrativå urmeazå
så analizeze propunerile în vederea numirii pre¿edintelui de
instan¡å.
Vizita Raportorului special ONU
pentru libertatea de religie ¿i credin¡å
Ministrul Justi¡iei, doamna Rodica Mihaela Stånoiu l-a
primit în data de 8 septembrie, pe domnul Abdelfattah
AMOR, Raportorul special ONU pentru libertatea de religie
¿i credin¡å, aflat într-o vizitå de informare în România în
perioada 7-13 septembrie, în cadrul cåreia are întâlniri cu reprezentan¡i
guvernamentali, parlamentari ¿i reprezentan¡i ai
societå¡ii civile.
Principalele obiective pe care înaltul oficial ONU le va
58
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
urmåri pe parcursul vizitei în România au în vedere: cunoa¿-
terea legisla¡iei ¿i a structurii religioase a societå¡ii române¿ti,
modul de înregistrare a cultelor religioase, proprietatea
cultelor, realitå¡ile religioase la nivel local ¿i, în general,
toate aspectele care guverneazå respectarea libertå¡ii de
religie în România.
Ministerul Finan¡elor Publice
Execu¡ia bugetului general consolidat al statului
în perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2003
Evolu¡ia agregatelor bugetare în primele ¿apte luni ale
anului 2003 s-a men¡inut în limitele obiectivelor stabilite,
fiind sintetizatå în tabelul urmåtor:
Venituri
Cheltuieli
Excedent (+)/ Deficit (-)/
2003
2003
bugetul de stat 139.569,6 151.755,4 -12.185,8
bugetele locale 71.965,9 65.988,8 5.977,1
bugetul asigurarilor
sociale de stat
66.061,1 69.237,6 -3.176,5
fondul pentru plata
ajutorului de ¿omaj
9.874,1 8.219,3 1.654,8
fondul de asiguråri
sociale de sånåtate
30.603,3 31.518,8 -915,5
credite externe
contractate de
0,0 20.085,9 -20.085,9
ministere
bugetul activitatii
1)
pentru privatizare
3.028,1 1.786,5 1.241,6
cheltuieli de natura
datoriei publice
-15.703,5 15.703,5
incluse în buget 2)
TOTAL 3) 315.461,8 327.248,5 -11.786,7
1) Nu include veniturile din privatizare care se utilizeazå potrivit prevederilor
O.U.G. 38/2000;
2) Din buget se suportå ratele de capital la împrumuturi, precum ¿i diferen¡ele
de curs aferente împrumuturilor în valutå. Pentru måsurarea corectå a
deficitului bugetar, conform normelor statisticii finan¡elor publice, aceste plå¡i
reprezintå opera¡iuni de naturå financiarå ¿i se scad din cheltuielile bugetare;
3) S-a eliminat la consolidare suma de 5.640,3 miliarde lei, reprezentând
transferuri între bugete.
Este de men¡ionat faptul cå deficitul bugetar a fost mai redus cu 44% fa¡å
de perioada similarå din anul precedent, nefiind un factor de cre¿tere a deficitului
de cont curent înregistrat pe primele cinci luni ale anului. Comparativ cu
primele ¿apte luni ale anului precedent, veniturile bugetului general consolidat
s-au majorat cu 28,1%, iar cheltuielile cu 22,4%.
1. Veniturile bugetului general consolidat
¥n perioada ianuarie - iulie 2003 veniturile bugetului general
consolidat colectate au fost în sumå de 315.461,8 miliarde
lei.
¥n contextul infla¡iei medii înregistratå în primele ¿apte
luni ale anului (15,6%), comparativ cu perioada similarå din
anul precedent, cre¿terea realå a veniturilor bugetului general
consolidat este de 10,8%. ¥n perioada analizatå, în cadrul
veniturilor fiscale se pot semnala unele modificåri structurale,
¿i anume:
Impozitul pe profit ¿i-a majorat contribu¡ia la formarea
impozitelor directe cu 3,1 puncte procentuale, determinatå
de unele modificåri legislative, de îmbunåtå¡irea gradului de
colectare ¿i de evolu¡ia economicå ascendentå. ¥ncasårile
aferente lunii iulie au înregistrat un vârf de 8.435,5 miliarde
lei ceea ce a determinat ca încasårile totale så reprezinte
27.283,6 miliarde lei ¿i o cre¿tere în termeni nominali cu
49,1% fa¡å de anul precedent.
Impozitul pe venit - total realizat în perioada ianuarie -
iulie însumeazå 29.148 miliarde lei, gradul de colectare fiind
relativ scåzut. Fa¡å de anul precedent s-a înregistrat o cre¿-
tere a încasårilor cu 27,9%. Din impozitul pe venit încasat la
bugetul statului au fost redistribuite, sub forma de cote ¿i
sume defalcate 30.714,4 miliarde lei în favoarea autoritå¡ilor
administra¡iei publice locale, având ca destina¡ie: protec¡ia
socialå, sus¡inerea sistemului de protec¡ie a copilului ¿i a persoanelor
cu handicap, sus¡inerea unor institu¡ii de culturå,
subven¡ionarea energiei termice livratå popula¡iei, echilibrarea
bugetelor locale cu venituri proprii insuficiente.
Contribu¡iile de asiguråri aferente sistemelor de pensii,
¿omaj ¿i sånåtate s-au realizat în perioada analizatå în sumå
de 101.506,8 miliarde lei.
Taxa pe valoarea adaugatå s-a realizat în sumå de
74.069,9 miliarde lei, mai mult decât în primele ¿apte luni
ale anului precedent cu 35,2% în termeni nominali. ¥ncasårile
din TVA s-au realizat în condi¡iile în care, ponderea
rambursårilor a crescut la 24,2% comparativ cu 22,1%, cât
au fost în perioada corespunzåtoare din anul precedent.
Din taxa pe valoarea adaugatå s-au redistribuit cåtre
autoritå¡ile administra¡iilor publice locale 22.637,9 miliarde
lei destinate finan¡årii cheltuielilor institu¡iilor de învå¡åmânt
preuniversitar de stat ¿i a unor ac¡iuni din domeniile agriculturii
¿i sånåtå¡ii;
Veniturile din accize au totalizat 30.040,3 miliarde lei
reprezentând o cre¿tere în termeni nominali cu 51,5%, fa¡å
de aceea¿i perioadå a anului 2002, în condi¡iile includerii în
accizele pentru uleiuri minerale a cotei unice aplicatå asupra
carburan¡ilor auto pentru finan¡area drumurilor publice.
Principalii factori de influen¡å au fost:
- cre¿terea cursului leu/euro, luat în calcul la plata
accizelor cu 23,3% în perioada analizatå comparativ cu
aceea¿i perioadå a anului precedent;
- majorarea accizelor la benzine cu 23,5%, alcool etilic ¿i
båuturi distilate cu 55%, bere cu 6,4%, începând cu
1.05.2002, conform OUG 48/2002;
- cre¿terea importurilor de båuturi alcoolice pe primele
¿ase luni ale anului 2003 cu 21,1% fa¡å de perioada corespunzåtoare
din anul precedent ;
- cre¿terea importului de combustibili ¿i uleiuri minerale
pe primele ¿ase luni ale anului 2003 cu 20,2% fa¡å de aceea¿i
perioadå din anul precedent.
Taxele vamale încasate în perioada analizatå au fost mai
mari decât cele realizate în aceea¿i perioadå din anul precedent,
cu 45,3% în termeni nominali ¿i cu 25,6% în termeni
reali. Aceastå evolu¡ie se datoreazå:
- cre¿terii volumului importurilor exprimate în euro cu
8,1% în primele ¿ase luni ale anului curent fa¡å de aceea¿i
perioadå a anului 2002;
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 59

Ministere
- influen¡elor conjugate determinate, pe de o parte, de
anularea unor facilitå¡i fiscale privind IMM-urile ¿i zonele
defavorizate, prevåzute în Legea nr. 345/2002 privind taxa
pe valoarea adaugatå ¿i, pe de altå parte, de reducerea cotelor
de taxe vamale conform Acordurilor încheiate în acest sens,
¿i în special pentru importurile din Uniunea Europeanå care
reprezintå 58,2% din totalul importurilor pe primele ¿ase
luni ale anului 2003.
2. Cheltuielile bugetului general consolidat
¥n primele ¿apte luni ale anului, potrivit datelor operative
de execu¡ie, cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat
327.248,5 miliarde lei ¿i prezintå urmåtoarele caracteristici:
" Din punct de vedere structural, se remarcå o cre¿tere
mai accentuatå a cheltuielilor primare, respectiv de 25,1%
fa¡a de perioada corespunzåtoare a anului precedent, ca urmare,
în principal, a reducerii cheltuielilor cu dobânzile la
datoria publicå. Beneficiind de un context macroeconomic
favorabil, care a antrenat o diminuare a dobânzilor nominale,
precum ¿i de surse alternative de finan¡are a datoriei
publice din încasårile din privatizare ¿i din recuperarea activelor
bancare, cheltuielile cu dobânzile la datoria publicå
sunt superioare cu numai 60,4 miliarde lei în perioada analizatå
celor înregistrate în anul 2002. Aceasta a permis
men¡inerea unui sold primar pozitiv, precum ¿i cre¿terea
acestuia fa¡å de cel aferent perioadei analizate din anul
precedent cu 131,6% în termeni nominali.
" Prin prisma raportårii la produsul intern brut, în
perioadele corespunzåtoare din cei doi ani analiza¡i modificårile
sunt de amplitudine reduså, în sensul majorårii greutå¡ii
specifice cu 0,2 puncte procentuale a transferurilor sociale
¿i a cheltuielilor de capital, ¿i a diminuårii cu 0,1 puncte
procentuale a cheltuielilor materiale. Pe ansamblu, cheltuielile
bugetului general consolidat ¿i-au majorat ponderea în
produsul intern brut cu 0,2 puncte procentuale comparativ cu
aceea¿i perioadå din anul precedent. Evolu¡ia cheltuielilor în
structura economicå, în raport cu perioada corespunzåtoare a
anului precedent, releva ca principale aspecte:
" cre¿terea transferurilor ¿i în special a celor cu caracter
social (pensii ¿i ajutoare IOVR, asiguråri sociale, ajutoare ¿i
indemniza¡ii pentru ¿omaj etc.) în total cheltuieli bugetare cu
0,7, precum ¿i a subven¡iilor ¿i primelor (acordate agricultorilor)
cu 0,5 puncte procentuale;
" men¡inerea ponderii cheltuielilor de personal ¿i reducerea
cheltuielilor materiale cu 0,6 puncte procentuale;
" cheltuielile de capital ¿i-au majorat ponderea în total
cheltuieli cu 1,1 puncte procentuale, dar nivelul plåtilor este
relativ scåzut.
3. Deficitul bugetar
Pentru anul 2003 politica bugetarå are în vedere încadrarea
deficitului bugetului general consolidat în ¡inta de
2,7% din produsul intern brut. La 31 iulie 2003, deficitul realizat,
în sumå de 11.786,7 miliarde lei, reprezentând 0,6%
din produsul intern brut, se men¡ine în ¡intele proiectate.
Fa¡å de aceea¿i perioadå a anului precedent, deficitul
înregistrat reprezintå 56%, ca urmare, în principal, a scåderii
cheltuielilor cu dobânzile la datoria publicå cu 1,9 puncte
procentuale, dar ¿i unei evolu¡ii ascendente mai accentuate a
veniturilor bugetare care s-au majorat în acela¿i interval cu
28,1% în termeni nominali, fa¡å de cheltuieli care s-au majorat
cu 22,4%.
Bugetul de stat a înregistrat un deficit în sumå de
12.185,7 miliarde lei, mai redus cu 4.338,6 miliarde lei fa¡å
de cel înregistrat în luna precedentå, ca urmare a îmbunåtå¡irii
colectårii veniturilor. Acest nivel redus al deficitului
bugetului de stat trebuie så compenseze evolu¡iile nefavorabile
înregistrate la bugetul asigurårilor sociale de stat ¿i la
bugetul fondului na¡ional unic de asiguråri sociale de sånåtate.
Secretariatul General
al Guvernului
Vizitå în Republica Coreea
În perioada 4-7 septembrie 2003 o delega¡ie guvernamentalå
românå, conduså de cåtre domnul Petru ªerban Mihåilescu,
ministru pentru coordonarea secretariatului General
al Guvernului, s-a deplasat în Republica Coreea, pentru
consultåri în vederea rezolvårii situa¡iei create prin schimbarea
ac¡ionariatului la Daewoo Automobile România de
cåtre Daewoo Motor Co.
Delega¡ia guvernamentalå a transmis un mesaj de sus-
¡inere a eforturilor destinate identificårii unor cåi de solu¡ionare
a acestei probleme din partea primului ministru al României,
domnul Adrian Nåstase, adresat omologului såu sudcoreean.
Au avut loc întâlniri cu domnul Hwang Doo Yun, ministrul
Comer¡ului Exterior, cu conducerile companiei GM
Daewoo Auto&Technologies ¿i Daewoo Motor Co. Consultåri
vizând aceea¿i temå, la nivel de secretari de stat, au
avut loc ¿i cu reprezentan¡i din conducerea Ministerului Comer¡ului,
Energiei ¿i Industriei din Republica Coreea.
În cadrul discu¡iilor purtate, domnul Petru ªerban Mihåilescu
a exprimat preocuparea Guvernului privind viitorul societå¡ii
mixte de la Craiova, în contextul în care General
Motors a preluat numai o parte din fabricile Daewoo, uzina
din România nefiind în aceastå situa¡ie, iar Daewoo Motor
Co nu a prezentat strategia de viitor pentru uzina craioveanå.
Delega¡ia românå a reafirmat dorin¡a de a contribui la
gåsirea unei solu¡ii comune pentru viitorul societå¡ii mixte
de la Craiova.
Reprezentan¡ii General Motors au prezentat hotårârea de
a continua cooperarea cu Daewoo Automobile România prin
furnizarea de componente ¿i piese de schimb, inclusiv pentru
modele noi de autoturisme. În acela¿i timp, au manifestat
preocupare pentru clarificarea situa¡iei ac¡ionariatului din
cadrul societå¡ii comerciale de la Craiova.
Pe de altå parte, conducerea Daewoo Motor Co a precizat
cå în termen de 90 de zile va definitiva, sub toate aspectele,
o strategie concretå cu privire la societatea mixtå înfiin¡atå în
60
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Ministere
România.
Pe parcursul vizitei, delega¡ia s-a întâlnit cu compania
sud-coreeanå de producere a energiei nucleare, discu¡iile
vizând extinderea colaborårii pentru dezvoltarea capacitå¡ilor
energetice nucleare ale ¡årii noastre.
Agen¡ia Na¡ionalå
pentru Ocuparea For¡ei de Muncå
Speciali¿ti care vor interveni în teritoriu
în cazurile de disponibilizåri colective
Mar¡i, 9.09.2003, în cadrul Programului de Acompaniament
Social pentru localitå¡ile ¿i zonele afectate de disponibilizåri
colective (Programul AS), implementat de Agen¡ia
Na¡ionalå pentru Ocuparea For¡ei de Muncå (ANOFM), au
absolvit stagiul de pregåtire 13 speciali¿ti care vor interveni
în teritoriu în cazurile de disponibilizåri colective. Astfel, ei
vor putea interveni încå de luna viitoare, urmând a se deplasa
în jude¡ele în care au loc restructuråri economice. Demn de
precizat este faptul cå cei 13 speciali¿ti nu vor putea ac¡iona
în jude¡ele din care provin, asigurându-se astfel obiectivitatea
necesarå.
Autoritatea Na¡ionalå
de Reglementare în Comunica¡ii
ANRC acordå douå noi licen¡e de numerota¡ie
Autoritatea Na¡ionalå de Reglementare în Comunica¡ii
(ANRC) a acordat douå noi licen¡e de utilizare a resurselor
de numerota¡ie, companiilor SC ARtelecom SA ¿i SC NECC
Telecom România SRL, ambele cu sediul în Bucure¿ti. De
asemenea ANRC a alocat resurse suplimentare companiilor
SC Romtelecom SA ¿i SC Iristel România SRL, prin modificarea
licen¡elor pe care ace¿ti operatori le de¡in.
Ministerul Apårårii Na¡ionale
Conferin¡å interna¡ionalå
Vineri, 5 septembrie, domnul Ioan Mircea Pa¿cu, ministrul
apårårii na¡ionale, s-a aflat la Sofia, unde a participat
la conferin¡a interna¡ionalå „Conturarea unei agende comune
de securitate pentru Europa de Sud-Est“, desfå¿uratå în organizarea
Centrului pentru Studiul Democra¡iei. Solicitat så
prezinte op¡iunile române¿ti privind abordarea problemelor
de securitate din zona sud-est-europeanå, demnitarul român
a spus, printre altele: „România î¿i va men¡ine prezen¡a militarå
în misiunile de sprijinire a påcii din zonele fierbin¡i ale
regiunii, pentru a contribui astfel la asigurarea stabilitå¡ii în
acest spa¡iu“.
La sfâr¿itul primei pår¡i a conferin¡ei, ministrul Pa¿cu a
avut o întâlnire cu omologul såu bulgar, domnul Nikolay
Svinarov. Cei doi oficiali au discutat chestiuni de interes reciproc
¿i au apreciat cå rela¡iile militare bilaterale sunt în
prezent la cel mai bun nivel.
Conferin¡a NATO cu tema
,,Politici de personal militar”
Secretarul de stat, George Cristian Maior, ¿eful Departamentului
pentru Integrare Euroatlanticå ¿i Politica de Apårare,
a participat la Bruxelles, la Conferin¡a NATO cu tema
,,Politici de personal militar” la invita¡ia Massachusetts Institute
of Tehnology ¿i German Marshall Fund of the United
States, organizatorii evenimentului. Expunerea ,,Profesionalizarea
For¡elor ¿i Managementul Personalului – cazul României
¿i viitoarele provocåri Transatlantice”, prezentatå de
secretarul de stat Maior, în calitate de invitat special al Conferin¡ei,
a captat interesul anali¿tilor politici ¿i militari, personalitå¡ilor
din mediul academic din statele invitate ¿i membre
NATO. În deschiderea expunerii sale, domnul Maior a
prezentat evolu¡ia procesului de profesionalizare a For¡elor
armate ¿i a politicilor de personal militar.
Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni
Concurs interna¡ional
de limba ¿i literatura românå
În perioada 2 – 6 septembrie 2003 a avut loc la Cluj-
Napoca edi¡ia a II-a a Concursului interna¡ional de limba ¿i
literatura românå „Mihai Eminescu”, concurs organizat de
Inspectoratul ªcolar Jude¡ean Cluj, cu sprijinul Departamentului
pentru românii de pretutindeni. La eveniment au participat
elevi atât din România, cât ¿i elevi români din Bulgaria,
Republica Moldova, Serbia-Muntenegru ¿i Ucraina. Cu
acest prilej, a fost transmis participan¡ilor mesajul domnului
Titus Corlå¡ean, secretar de stat pentru românii de pretutindeni,
care a reiterat „disponibilitatea deplinå a Departamentului
pentru românii de pretutindeni de a continua ¿i intensifica
demersurile de protejare ¿i cultivare a limbii române, de
sus¡inere a institu¡iilor ¿colare de peste hotare, de asigurare a
condi¡iilor de exprimare ¿i educa¡ie în limba românå, pe
toate treptele învå¡åmântului, pentru comunitå¡ile române¿ti
din vecinåtate ¿i Balcani, conform standardelor europene în
materie”. Cu aceea¿i ocazie, Departamentul pentru românii
de pretutindeni, în numele Guvernului României, a acordat
premii celor 45 de participan¡i.
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 61

Curier jude¡ean
Alba
" Såptåmâna trecutå, prefectul jude¡ului Alba, dr. ing. ec.
Mugurel Liviu Sârbu, a participat la primele audien¡e în calitate
de prefect al jude¡ului Alba. Peste 30 de cetå¡eni din mai
multe localitå¡i ale jude¡ului au comunicat prefectului diverse
probleme cum ar fi cele de fond funciar, juridice sau
sociale, în prim-plan situându-se lipsa locurilor de muncå, a
locuin¡elor sau alte aspecte negative constatate în localitå¡ile
de unde provin.
" Prefectul jude¡ului Alba, dr. ing. ec. Mugurel Liviu
Sârbu, a avut întâlniri succesive cu primarii din zonele
Sebe¿, Alba, Aiud, Blaj, privind stadiul aplicårii legilor fondului
funciar dar ¿i în legåturå cu pregåtirea unitå¡ilor
¿colare.
" Joi, 11 septembrie a.c. prefectul jude¡ului Alba, dr. ing.
ec. Mugurel Liviu Sârbu, a fåcut o vizitå în zona Mun¡ilor
Apuseni. Cu acest prilej, domnia sa a participat la o analizå
de fond funciar cu to¡i primarii din localitå¡ile ºårii Mo¡ilor,
ulterior acordând audien¡e cetå¡enilor.
" Autoritå¡ile jude¡ene au reu¿it så gåseascå o nouå loca¡ie
pentru unitatea medico-socialå ce trebuie så se
înfiin¡eze în jude¡ul Alba. În cadrul unei întâlniri pe care prefectul
Mugurel Liviu Sârbu a avut-o cu directorii spitalelor
din jude¡ ¿i conducerile Direc¡iei de Sånåtate Publicå ¿i a
Casei jude¡ene de Asiguråri de Sånåtate, s-a decis ca unitatea
medico-socialå så se înfiin¡eze în cadrul Spitalului
Orå¿enesc din Cugir. O astfel de unitate se preconizeazå a se
înfiin¡a ¿i la Ocna Mure¿.
" Prefectul Mugurel Sârbu a dispus formarea unei
comisii de control care så verifice reclama¡iile venite pe
adresa prefecturii în legåturå cu procesul de titularizare din
învå¡åmânt.
" Transportul public interurban întâmpinå o serie de dificultå¡i.
Mai mul¡i primari au sesizat Prefectura cå dupå o
perioadå de la momentul licitårii circuitelor de transport, patronii
unor firme care ¿i-au adjudecat dreptul de a utiliza respectivele
trasee cu beneficiile ce decurgeau de aici, ace¿tia
au omis så-¿i asume obliga¡ii ce decurg din contract.
" Primarii ai localitå¡ilor afectate de transportatori în
abandon au solicitat sprijin prefectului Mugurel Sârbu pentru
a ie¿i din situa¡ia dificilå. Prefectul a dispus convocarea
transporturilor pentru o analizå responsabilå a situa¡iei.
" Miercuri, 10 septembrie a.c., a sosit la Alba Iulia o delega¡ie
interministerialå compuså din ministrul administra-
¡iei ¿i internelor, Ioan Rus, Gabriel Oprea, ministrul delegat
al administra¡iei ¿i internelor, precum ¿i secretari de stat de
la Ministerul Culturii, Ministerul Finan¡elor, Secretariatul de
stat al Guvernului etc. Cu acest prilej s-au purtat discu¡ii legate
de pregåtirea marii sårbåtori de la 1 Decembrie. Prefectul
jude¡ului l-a invitat la discu¡ii ¿i pe primarul municipiului,
Mircea Hava.
" O comisie specialå va verifica stadiul lucrårilor de construc¡ie
a sålilor de sport din jude¡ul Alba. Comisia a fost
constituitå în baza unui ordin al perfectului de Alba. Comisia
a fost construitå în baza unui ordin al prefectului de Alba
Mugurel Liviu Sârbu ¿i este formatå din ¿eful Inspectoratului
Teritorial în Construc¡ii, primarii localitå¡ilor unde se
construie¿te sala de sport, ¿eful Inspectoratului ¿colar jude-
¡ean, directorul Direc¡iei jude¡ene pentru sport, un reprezentant
al Companiei na¡ionale de investi¡ii. Såptåmânal membrii
Comisiei vor face informåri scrise privind stadiul lucrårilor
la fiecare salå de sport.
" În cadrul unei conferin¡e de preså, perfectul jude¡ului
Mugurel Liviu Sârbu a fåcut o analizå a primelor douå såptåmâni
de când se aflå în fruntea celei mai importante institu¡ii
jude¡ene. Una din primele ac¡iuni de anvergurå ale prefectului
de Alba a reprezentat-o întâlnirile de la Alba Iulia,
Sebe¿, Aiud ¿i Blaj cu primari ¿i al¡i factori din zonele respective,
ocazie cu care i-au fost aduse la cuno¿tin¡å numeroase
disfunc¡ionalitå¡i existente la nivelul ora¿elor ¿i comunelor
¿i care dau mari dureri de cap autoritå¡ilor.
" La finele såptåmânii trecute, la sediul organiza¡iei jude¡ene
din Alba, noua conducere a sus¡inut o conferin¡å de
preså. Pre¿edintele interimar, Cornel Filipescu, a afirmat cå
în perioada imediat urmåtoare vor avea loc schimbåri majore
în ceea ce prive¿te componen¡a structurilor de conducere ale
PSD Alba. Cel mai probabil schimbårile se vor produce sâmbåta
viitoare când are loc ¿edin¡a Consiliului jude¡ean al partidului.
De la Centru vor fi prezen¡i vicepre¿edintele, Ioan
Sasu ¿i Bogdan Niculescu Duvåz. Cornel Filipescu a declarat
cå vor fi discutate documentele Consiliului Na¡ional al
PSD, dar ¿i problemele organizatorice ale Organiza¡iei jude¡ene.
Arad
" Domnul pre¿edinte PSD Arad, Dorel Popa, împreunå
cu staff-ul PSD, ¿i de tineret PSD au participat la desfå¿urarea
celei de-a XXV-a edi¡ii a tradi¡ionalului târg al Codrenilor
din Våsoaia. „Târgul Codrenilor“ este o manifestare a
locurilor din regiunea Chisindia ce a avut loc în perioada 6-
7.09.2003. Obiectivele „Târgului Codrenilor“ sunt: promovarea
agroturismului montan ¿i limitarea exodului tineretului
rural.
" În data de 10.09. 2003 pre¿edintele PSD Arad, domnul
Dorel Popa, a participat la un simpozion organizat de Inspectoratul
ªcolar Jude¡ean Arad alåturi de conducerile celor
douå universitå¡i arådene, lectori ai universitå¡ilor americane,
reprezentan¡i ai Institutului „Pointman“ ¿i generalul
Robert Vornon. Tema simpozionului a fost managementul în
sistemul învå¡åmântului românesc, tema integratå în cadrul
programului „Ora¿e de caracter“.
Bihor
" În ziua de 10 septembrie, prefectul Florian Serac a
emis ordinul nr. 199 privind constituirea Comisiei de supra-
62
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Curier jude¡ean
veghere ¿i control a execu¡iei sålilor de sport în jude¡ul
Bihor. Comisia, în fruntea cåreia se aflå pefectul Florian
Serac, este alcåtuitå din 16 persoane. Alåturi de reprezentan¡i
ai Inspectoratului Teritorial în Construc¡ii, Inspectoratului
¿colar ¿i Companiei Na¡ionale de Investi¡ii din comisie fac
parte ¿i cei 11 primari ai localitå¡ilor în care se construiesc
cele 13 såli de sport. Såptåmânal, în fiecare zi de joi, Comisia
va analiza stadiul execu¡iei lucrårilor la fiecare salå de
sport ¿i va dispune måsurile ce se impun pentru respectarea
graficului de execu¡ie ¿i realizarea unor lucråri de calitate.
Cluj
" Duminicå, 7.09.2003, senatorul Grigore Zanc a sus-
¡inut o conferin¡å de preså în care a criticat opozi¡ia care a
creat o situa¡ie nefavorabilå României prin monitorizarea
¡årii de cåtre Congresul Puterilor Locale ¿i Regionale.
În ceea ce prive¿te decizia de separare a facultå¡ilor din
cadrul Universitå¡ii Babe¿-Bolyai trebuie så råmânå la altitudinea
Senatului UBB. De¿i este de acord cu învå¡åmântul
în limba maternå, senatorul Grigore Zanc nu poate fi de
acord cu separarea ¿colilor ¿i a facultå¡ilor pe criterii etnice.
A mai afirmat cå aceastå situa¡ie nu e o problemå pe care så
o rezolve Guvernul, pentru cå nu Guvernul preseazå, ci
UDMR.
" Duminicå, 7.09.2003, în comuna Mociu s-a desfå¿urat
„Festivalul jocului de pe câmpie“, organizat de Prefectura ¿i
Consiliul Jude¡ean Cluj, Direc¡ia pentru Cultura Culte ¿i
Patrimoniu Cultural Na¡ional, Centrul Jude¡ean pentru Conservarea
¿i promovarea Culturii Tradi¡ionale Cluj, Consiliul
local ¿i Primåria Mociu. Au participat Petru Poanta, directorul
Direc¡iei pentru Culturå Culte ¿i Patrimoniu Cultural Na-
¡ional ¿i Mircea Boca, director în Prefectura Cluj.
Constan¡a
" ¥n data de 29 august 2003 s-a desfå¿urat, la sediul
Organiza¡iei Jude¡ene a PSD Constan¡a, întâlnirea dintre pre-
¿edintele acestei organiza¡ii ¿i primarii PSD din jude¡. La
întâlnire au participat primari din 22 de localitå¡i ale jude-
¡ului, municipii ¿i comune. Pe ordinea de zi a ¿edin¡ei au figurat
probleme specifice administra¡iei publice locale, întâlnirea
fiind convocatå în scopul identificårii viitoarelor linii
directoare ale activitå¡ii PSD în teritoriu. De asemenea, au
fost punctate principalele repere organizatorice ale activitå¡ii
Organiza¡iei PSD Constan¡a.
" Mar¡i, 2 septembrie 2003, pre¿edintele Organiza¡iei
Jude¡ene Constan¡a a PSD, domnul Marin Uta Chintoan, a
convocat la sediul organiza¡iei jude¡ene pre¿edin¡ii tuturor
organiza¡iilor PSD din jude¡. Pe agenda de lucru a întâlnirii
au figurat probleme organizatorice, în special cele referitoare
la definitivarea tabelelor cu membrii PSD din jude¡, precum
¿i stadiul colectårii cotiza¡iei.
O altå problema dezbåtutå în cadrul întâlnirii a fost cea
referitoare la pregåtire ¿i desfå¿urarea viitoarelor alegeri
pentru Birourile locale ale organiza¡iilor PSD din teritoriu.
" Joi, 4 septembrie 2003, pre¿edintele Organiza¡iei Jude-
¡ene Constan¡a a PSD, domnul Marin Chintoan Uta, fostul
pre¿edinte al organiza¡iei, domnul Petre Stanca ¿i domnul
deputat ªtefan Giuglea au participat la lucrårile de amenajare
¿i modernizare a drumurilor din comuna Poarta Albå, proiect
derulat cu fonduri SAPARD.
" Joi, 5 septembrie 2003, la sediul Organiza¡iei jude¡ene
Constan¡a a PSD a fost sus¡inutå o conferin¡å de preså la care
au participat domnii Marin Chintoan Uta, pre¿edintele organiza¡iei,
fostul pre¿edinte Petre Stanca, prim-vicepre¿edintele
Gheorghe Dontu, prefectul jude¡ului Constan¡a, Gheorghe
Martin ¿i deputatul Marian Mo¡oc. Cu acest prilej, domnul
senator Viorel Marian Panå a fost prezentat ziari¿tilor
constån¡eni, în noua calitate de membru al Partidului Social
Democrat. ¥n cadrul întâlnirii cu jurnali¿tii, actuala conducere
a Organiza¡iei Jude¡ene Constan¡a a PSD a supus
aten¡iei generale noua orientare a organiza¡iei pentru
dinamizarea activitå¡ii politice ¿i sociale a Partidului Social
Democrat în jude¡ul Constan¡a.
" ¥n aceea¿i zi, domnul pre¿edinte Marin Chintoan Uta ¿i
secretarul cu probleme sociale, domnul Ion Porojnicu s-au
întâlnit, la sediul organiza¡iei, cu ministrul delegat pentru
rela¡ia cu sindicatele ¿i patronatele, domnul Marian Sârbu.
Domnul Marian Sârbu a profitat de participarea la Consiliul
Na¡ional al Confedera¡iei Sindicatelor Democratice
care se desfå¿oarå la Cap Aurora pentru a vizita sediul Organiza¡iei
Jude¡ene Constan¡a a PSD. ¥n cadrul întâlnirii, domnul
ministru delegat pentru rela¡ia cu sindicatele ¿i patronatele,
Marian Sârbu, a apreciat modul în care au fost dezvoltate
¿i men¡inute rela¡iile dintre conducerea PSD de la
nivel local ¿i sindicatele de pe platforma industrialå a jude-
¡ului Constan¡a. De asemenea, domnul ministru ¿i-a manifestat
disponibilitatea de a sprijini demersurile organiza¡iei
pentru sus¡inerea aceluia¿i dialog coerent cu sindicatele ¿i
patronatele, în vederea evitårii conflictelor sociale.
" Mar¡i, 9.09.2003 deputatul PSD ªtefan Giuglea a avut
o interven¡ie în plenul Camerei Deputa¡ilor cu tema „Arta
popularå ¿i artizanatul. Mesageri ai României“.
Consideråm cå implementarea unei legi prin care så se
solu¡ioneze în mod unitar ¿i echitabil aspectele sus men¡ionate
ar constitui un sprijin deosebit pentru relansarea acestui
gen de activitate cu eficien¡a economico-socialå ¿i mai ales
cultural-artisticå, de imagine a României în lume, a spus dl.
ªtefan Giuglea.
Domnia sa a subliniat, totodatå, cå se impune con¿tientizarea
faptului cå påstrarea ¿i valorificarea elementelor tradi-
¡ionale ale artei populare române¿ti reprezintå, în cadrul procesului
contemporan de globalizare, un factor determinant
de exprimare a identitå¡ii noastre na¡ionale.
" Mar¡i, 9 septembrie, pre¿edintele interimar a råspuns
invita¡iei primarului ¿i Consiliului Comunal Tuzla de a participa
la demararea lucrårilor de reabilitare a drumurilor,
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 63

Curier jude¡ean
proiect derulat în cardul Programului SAPARD.
Conform contractului-cadru stabilit între cele douå pår¡i,
valoarea totalå eligibilå a proiectului care face obiectul
finan¡årii nerambursabile de cåtre autoritatea contractantå
este de 34,27 miliarde lei, aproximativ un milion de euro.
" Miercuri, 10 septembrie, la sediul Organiza¡iei Jude-
¡ene Constan¡a a PSD, a avut loc o nouå întâlnire cu reprezentan¡ii
Partidului Socialist al Muncii, în vederea definitivårii
ac¡iunii de comasare prin absorb¡ie a PSM, de cåtre
Partidul Social Democrat. ¥n urma acestei runde de negocieri
s-a convenit ca reprezentan¡ii PSM så beneficieze de un loc
de vicepre¿edinte, 4 în cadrul Biroului Executiv ¿i 15 locuri
în Consiliul Jude¡ean PSD Constan¡a.
" Joi, 11 septembrie, la sediul organiza¡iei Jude¡ene Constan¡a
a PSD, pre¿edintele interimar al Organiza¡iei Jude¡ene
Constan¡a a PSD, domnul Marin U¡å Chintoan, domnul
Gheorghe Don¡u, prim-vicepre¿edintele organiza¡iei ¿i domnul
senator Viorel Marian Panå au sus¡inut o conferin¡å de
preså.
Discu¡iile cu ziari¿tii s-au axat pe prezentarea domnului
Cezar Armeanu, fost vicepre¿edinte al PUR Constan¡a, care
¿i-a manifestat inten¡ia de a deveni, alåturi de majoritatea
membrilor Biroului Executiv PUR, membru al Partidului
Social Democrat. Cu aceastå ocazie, domnul Armeanu a
fåcut public faptul cå în perioada imediat urmåtoare, aproximativ
2200 de fo¿ti membrii PUR, printre care ¿i primarii
localitå¡ilor Eforie ¿i Tuzla, îi vor urma exemplul. ¥n legåtura
cu situa¡ia de la nivelul Primåriei Constan¡a, domnul senator
Viorel Marian Panå ¿i-a manifestat inten¡ia de a participa,
în calitate de posibil candidat al PSD, la alegerile pentru
ocuparea postului de primar al municipiului Contan¡a,
mai ales cå Organiza¡ia Jude¡eanå Constan¡a a PSD nu are,
în momentul de fa¡å, un candidat credibil care så participe în
condi¡ii reale de reu¿itå în lupta împotriva actualului primar
independent, Radu Mazåre.
Covasna
" Prefectul jude¡ului Covasna, Horia Grama s-a deplasat,
în cursul zilei de miercuri, în localitatea Întorsura Buzåului
pentru a dezamorsa starea tensionatå existentå în rândul proprietarilor
de påduri din zonå, care s-au aråtat nemul¡umi¡i de
faptul cå nu pot tåia lemn de pe terenurile forestiere ce le-au
fost retrocedate. Prefectul Horia Grama i-a låmurit pe oamenii
cu care s-a întâlnit de faptul cå pentru a putea exploata
pådurile au obliga¡ia legalå de a solicita Inspectoratului
silvic ¿i cinegetic al jude¡ului Covasna întocmirea unui proiect
de amenajament silvic, adicå o evaluare a pådurii, pe
baza cåruia så fie stabilitå cantitatea de lemn ce poate fi tåiatå
de fiecare proprietar în parte. „Contravaloarea proiectelor
de amenajament silvic este suportatå din fonduri asigurate
de la bugetul de stat, prin urmare nu greveazå nu nimic
bugetele personale ale proprietarilor de påduri“, a precizat
prefectul Horia Grama. În urma interven¡iei reprezentantului
Guvernului în teritoriu, în urmåtoarele 2 såptåmâni situa¡ia
va fi deblocatå, astfel încât locuitorii zonei så poatå tåia lemn
din pådurile proprii, lucru necesar cu atât mai mult cu cât
ace¿tia nu ¿i-au putut asigura încå necesarul de lemn de foc
pentru iarnå.
" Excelen¡a Sa Michael Mates, consul în cadrul Biroului
de informare din Cluj-Napoca al Ambasadei Statelor Unite
ale Americii, a efectuat în cursul zilei de joi o vizitå de informare
în jude¡ul Covasna.
Reprezentantul Statelor Unite a avut în cursul dimine¡ii o
întrevedere cu prefectul jude¡ului Covasna, domnul Horia
Grama, în cadrul cåreia oaspetelui american i-au fost aduse
la cuno¿tin¡å câteva repere definitorii pentru via¡a economicå,
socialå ¿i culturalå a zonei. În cursul zilei de joi, domnul
Michael Mates a mai avut întâlniri cu primarul municipiului
Sfântu Gheorghe, cu reprezentan¡i ai societå¡ii civile ¿i cu
oameni de afaceri din jude¡ul Covasna.
Dâmbovi¡a
" Primåria ¿i Consiliul municipal Târgovi¿te au deschis
vineri, 5 septembrie, sub genericul «Cetatea inimii mele»,
seria de manifeståri organizate cu prilejul Zilelor municipiului.
Festivitå¡ile au debutat cu o paradå a participan¡ilor pe
traseul ce traverseazå centrul civic, urmatå de un derby al vedetelor,
sus¡inut de echipa arti¿tilor F.C. Chindia pe stadionul
CS Târgovi¿te. Deschiderea oficialå a Zilelor Cetå¡ii târgovi¿tene
a fost marcatå prin debutul edi¡iei a VIII-a a Festivalului
Interna¡ional de Folclor, care au participat interpre¡i
din România, Federa¡ia Ruså, Bulgaria, Italia, Serbia,
Grecia, Turcia. Seara a fost încheiatå cu festivitatea de înmânare,
de cåtre primarul municipiului - Iulian Furcoiu, a titlului
de «Cavaler al Cetå¡ii Târgovi¿te» primarilor ora¿elor
Corbetta (Italia), Santarem (Portugalia) ¿i Orvault (Fran¡a),
cu care Târgovi¿te are încheiate protocoale de înfrå¡ire.
Gala¡i
" Subprefectul jude¡ului Gala¡i, domnul Marius Gerard
Necula, împreunå cu primarul comunei Sendreni au analizat
aståzi 9 septembrie a.c. situa¡ia celor 10 gospodårii distruse
de incendiu la data de 14 august 2003, în urma cåreia au
fost afectate 32 de persoane, din care 12 copii cu vârste cuprinse
între 4 ¿i 16 ani. Pentru a veni în sprijinul celor 10 familii,
colectivul constituit din reprezentan¡i ai Prefecturii,
Direc¡iei pentru Dialog Familie ¿i Solidaritate Socialå ¿i ai
Primåriei Sendreni au efectuat anchetele sociale în vederea
acordårii de ajutoare de urgen¡å, anchete care au fost transmise
Ministerului Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, la
data de 20 august a.c. De asemenea, Prefectura jude¡ului
Gala¡i a solicitat sprijinul agen¡ilor economici Combinatul
Siderurgic ISPAT SIDEX, ICMRS Gala¡i, Santierul Naval
Damen SA Gala¡i, SCArcada SA Gala¡i, SC VEGA’ 93
64
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Curier jude¡ean
Gala¡i, SC Unicom SA Gala¡i în vederea sprijinirii acestor
familii financiar sau cu materiale de construc¡ie. Prin Hotårâre
a Consiliului local al comunei Sendreni au fost acordate
celor 10 familii loturi de teren în vederea construirii de
locuin¡e.
" Subprefectul jude¡ului Gala¡i, domnul Marius Gerard
Necula, a acordat mar¡i, 9 septembrie a.c. audien¡e unui
numår de 23 de persoane. Dintre acestea 10 au solicitat sprijin
pentru solu¡ionarea unor probleme privind aplicarea
legilor fondului funciar, 4 persoane au solicitat locuin¡e
sociale, 3 persoane au solicitat solu¡ionarea dosarelor privind
retrocedarea de terenuri ¿i imobile conform prevederilor
Legii nr. 10/2001, o persoanå a solicitat sprijin pentru solu-
¡ionarea litigiului cu SC Electrica SA, 2 persoane au sesizat
abateri ale administratorilor de la Asocia¡iile de proprietari,
3 persoane au solicitat sprijin pentru solu¡ionarea altor probleme.
" Subprefectul jude¡ului Gala¡i, Marius Gerard Necula,
¿i conducerea Societå¡ii comerciale SATCO 2000, societate
care a câ¿tigat licita¡ia organizatå la data de 20 august a.c.
pentru distribuirea de produse de panifica¡ie în anul ¿colar
2003-2004, pentru elevii din clasele I-IV din învå¡åmântul
de stat ¿i pre¿colarii din grådini¡ele de stat cu program de 4
ore, au analizat måsurile necesare pentru desfå¿urarea în
bune condi¡ii a acestei ac¡iuni începând cu data de 15 septembrie
a.c.
Gorj
" Prefectul jude¡ului Gorj, dl. Toni Mihail Greblå, împreunå
cu PS Nicodim Gorjeanul, Episcop Vicar al Episcopiei
Craiova au fost prezen¡i mar¡i, 9 septembrie a.c., în satele
Valea Pojarului ¿i Mo¿teni, din comunele Bustuchin ¿i Tg-
Logre¿ti, unde s-a pus piatra de temelie la o nouå bisericå ¿i
la o capelå de rugåciuni.
" Miercuri, 10 septembrie 2003, primarul ora¿ului Tg-
Cårbune¿ti, în prezen¡a prefectului jude¡ului Gorj, dl. Toni
Mihail Greblå, ¿i a vicepre¿edintelui Consiliului Jude¡ean,
dl. Cornel Popescu, a altor autoritå¡i locale, a predat „la cheie”
patru garsoniere ¿i 28 apartamente cu douå camere. Cele
32 de unitå¡i locative fac parte din programul derulat de
ANL pentru construirea de locuin¡e, în regim de închiriere,
destinate tinerilor.
Ia¿i
" Vineri, 5 septembrie 2003, a avut loc ¿edin¡a Delega¡iei
Permanente a PSD Ia¿i, prezidatå de senatorul Ion Solcanu,
pre¿edintele PSD Ia¿i, cu urmåtoarea ordine de zi: 1.
Evaluarea candidaturilor de primar pentru alegerile locale
din 2004, de cåtre fiecare responsabil de zonå; 2.
Deschiderea noului an ¿colar.
" Vineri, 5 septembrie 2003, deputatul Traian Dobre a
moderat talk-show-ul ”Realitatea Economicå” difuzat la
postul local de televiziune TELE M. Tema discu¡iilor s-a referit
la privatizarea SNCFR ¿i la calitatea serviciilor oferite
de aceastå societate.
" Deputatul Traian Dobre a fost sâmbåtå, 6 septembrie
2003, invitatul emisiunii ”Parlamentul la Ia¿i” realizatå de
moderatorul Adi Cristi la postul local de televiziune TELE
M. Timp de o orå, parlamentarul PSD a dezbåtut, împreunå
cu cetå¡enii care intrau în direct, tema ”Europa, o tenta¡ie
mult prea scumpå pentru România”.
" Duminicå, 7 septembrie 2003, în comuna Erbiceni,
jude¡ul Ia¿i, a avut loc în prezen¡a senatorului Ion Solcanu,
vicepre¿edinte al Partidului Social Democrat ¿i pre¿edintele
Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a PSD, a prefectului Ioan Avarvarei,
a subprefectului Corneliu Rusu Banu, a reprezentantelor
Organiza¡iei de Femei a PSD Ia¿i, a primarului comunei,
Ivan Constantin, ac¡iunea de inaugurare ¿i predare a
casei construite pentru cei opt copii orfani de ambii pårin¡i ai
familiei Butnaru.
" Dupå oficierea slujbei religioase de sfin¡ire a noului
imobil, senatorul Ion Solcanu a precizat, în cuvântul rostit la
aceastå manifestare, cå locuin¡a a fost ridicatå la ini¡iativa ¿i
prin contribu¡ia Organiza¡iei jude¡ene a PSD Ia¿i care a
donat peste 100 milioane lei pentru achizi¡ionarea de materiale
de construc¡ii. Senatorul Ion Solcanu a înmânat familiei
Butnaru actele de proprietate ¿i cheile noii locuin¡e, iar copiii
au primit din partea O.F. a PSD Ia¿i articole de îmbråcåminte
¿i rechizite ¿colare.
" Tot duminicå, 7 septembrie a.c. , senatorii Ion Solcanu
¿i Vasile Mocanu ¿i subprefectul Corneliu Rusu Banu au fost
prezen¡i în comuna Belce¿ti, jude¡ul Ia¿i, la sårbåtoarea
prilejuitå de ”Zilele comunei Belce¿ti”. În centrul localitå¡ii,
vicepre¿edintele PSD ¿i pre¿edintele PSD Ia¿i, senatorul Ion
Solcanu s-a adresat localnicilor prezen¡i la manifeståri, reamintind
eforturile depuse de actuala guvernare social-democratå
pentru dezvoltarea comunei Belce¿ti, unde sunt derulate
proiecte de modernizare a infrastructurii rurale prin
programul SAPARD.
" Luni, 8 septembrie 2003, în prezen¡a prefectului Ioan
Avarvarei, a senatorului Vasile Mocanu, a vicepre¿edintelui
Consiliului administrativ jude¡ean, Mihail Gabriel Popescu
au fost inaugurate, în satul Valea Oilor, din comuna Bål¡a¡i,
jude¡ul Ia¿i, urmåtoarele obiective de investi¡ii: 1. modernizare
drum comunal DC 116 Podi¿u–Valea Oilor-Bål¡a¡i,
proiect realizat prin programul SAPARD, în valoare de peste
un million de euro ¿i care presupune asfaltarea a 8 kilometri
de drum; 2. dare în folosin¡å alimentare apå cu potabilå; 3.
finalizarea imobilului ce va adåposti dispensarul uman ¿i farmacia
din sat.
" Mar¡i, 9 septembrie 2003, la Palatul administrativ jude¡ean
Ia¿i a avut loc primirea oficialå a Excelen¡ei Sale
Dres Venter, ambasador al Republicii Africa de Sud pentru
România, Ungaria ¿i Croa¡ia. Prefectul Ioan Avarvarei a
subliniat disponibilitatea localå de a colabora cu parteneri
din Africa de Sud în douå domenii principale: cercetarea ¿ti-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 65

Curier jude¡ean
in¡ificå aplicatå (la Ia¿i fiind Institutul Na¡ional de Inventicå)
¿i în schimburile interuniversitare la nivel de profesori ¿i studen¡i.
Ambasadorul Dres Venter a invocat faptul cå, la nivel
guvernamental, pânå la sfâr¿itul acestui an se va semna un
acord de colaborare gra¡ie cåruia proiectele de parteneriat
vor putea fi puse în practicå.
" Miercuri, 10 septembrie 2003, a avut loc în comuna
Pope¿ti, jude¡ul Ia¿i, inaugurarea ¿antierului de modernizare
a drumului comunal care leagå aceastå localitate de comuna
Podu Iloaie, pe o lungime de 9 kilometri. La aceastå ac¡iune
au fost prezen¡i vicepre¿edintele Consiliului administrativ
jude¡ean Ia¿i, Mihail Gabriel Popescu, primarul comunei
Pope¿ti, Neculai Mocanu, locuitori ai comunei. Investi¡ia se
deruleazå prin programul SAPARD, fiind în valoare de
aproximativ 30 miliarde lei ¿i urmând a fi finalizatå în luna
mai a anului 2004.
" Prefectul Ioan Avarvarei a avut miercuri, 10 septembrie
2003, o reuniune de lucru cu Dimitrie Gavrilean, rectorul
Universitå¡ii de Arte ”George Enescu” din Ia¿i, pentru
identificarea unor spa¡ii didactice necesare procesului de
învå¡åmânt.
" În cursul dupå-amiezii zilei de miercuri, 10 septembrie
2003, a avut loc primirea oficialå a delega¡iei reprezentând
Garda Na¡ionalå Aerianå a statului Arizona (SUA), aflatå
într-o misiune oficialå la Ia¿i numitå Opera¡iunea ”Încredere,
Speran¡å ¿i Caritate”. În intervalul 10-13 septembrie a.c. , cei
45 de voluntari americani au sus¡inut o serie de consulta¡ii
medicale, opera¡ii ¿i seminare în spitalele Militar ¿i de Neurochirurgie
din Ia¿i. De asemenea, au fost donate echipamente
medicale ¿i material sanitar în valoare de peste
150.000 de dolari Spitalului de copii ”Sfânta Maria”,
Spitalului de Urgen¡e, Spitalului de Neurochirurgie ¿i celui
de boli infec¡ioase.
" În cursul dimine¡ii de joi, 11 septembrie 2003, în Aula
Spitalului Militar Ia¿i a avut loc o ceremonie de comemorare
a evenimentelor din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale
Americii, cu participarea prefectului Ioan Avarvarei, a
pre¿edintelui Consiliului jude¡ean administrativ, Lucian
Flai¿er, a rectorului Universitå¡ii de Medicinå ¿i Farmacie
”Gr. T. Popa” Ia¿i, prof. dr. Carol Stanciu, a generalului
Theodor Frunzeti, a viceprimarului municipiului Ia¿i, Vasile
Munteanu ¿i a celor 45 de reprezentan¡i ai Gårzii Na¡ionale
Aeriene din statul Arizona (SUA).
Ilfov
" Vineri, 5.09.2003, Delega¡ia Permanentå a Consiliului
Organiza¡iei Jude¡ene Ilfov a luat act de hotårârea PUR
privind ruperea Protocolului alian¡ei de guvernare ¿i a convocat
¿edin¡a Biroului Executiv pentru orientarea activitå¡ilor
dupå aceastå situa¡ie, care a determinat ¿i prezentarea
demisiei de cåtre subprefectul Panea Ion - membru marcant
al PUR. S-a fåcut propunerea pentru numirea noului subprefect
ce urmeazå a fi validatå de Biroul Executiv Central al
PSD, în persoana domnului ªerban Ion, vicepre¿edinte al
Biroului Executiv al Consiliului Jude¡ean al PSD.
" Mar¡i, 9.09.2003 într-o ¿edin¡å comunå a conducerilor
din Prefectura ¿i Consiliul Jude¡ean cu participarea direc¡iilor
descentralizate, sa- fåcut o statisticå a numårului locuin¡elor
racordate la sistemul de încålzire centralizat din localitå¡i,
dat fiind repartizarea din bugetul de stat a sumelor
pentru domeniul protec¡iei sociale. Noua grilå de acordare a
ajutoarelor pentru încålzire fiind mult îmbunåtå¡itå iar sistemul
de aplicare mult mai avantajos fa¡å de anul trecut.
" Miercuri, 10.09.2003 pentru realizarea proiectului
educa¡ional „Înve¡i pentru viitorul tåu“ Biroul Consiliului
Jude¡ean al organiza¡iei de Femei a PSD Ilfov a stabilit cuprinderea
în aceastå ac¡iune a elevilor din clasele I-VII din
¿colile din Corbeanca, 1 Decembrie, Pantelimon. Dat fiind
scopul acestui program educa¡ional, în principal de a stimula
elevii pentru a învå¡a bine ¿i pentru lårgirea orizontului de
cunoa¿tere au fost constituite grupe formate din cadre ¿colare,
personalitå¡i din ONG-uri ¿i din societatea civilå, care
se vor implica în desfå¿urarea programului pe cele 3 ¿coli
din jude¡.
Satu Mare
" Caracterizat drept un eveniment istoric pentru jude¡ul
Satu Mare, vizita efectuatå în data de 10 septembrie de Patriarhii
României ¿i Alexandriei, Prea Ferici¡ii Pårin¡i Teoctist
¿i Petros al VII-lea, în zona Oa¿ului, înso¡i¡i de numero¿i
înal¡i prela¡i din ¡arå ¿i stråinåtate, a stat sub semnul reafirmårii
rolului credin¡ei în via¡a poporului român, element
determinant în påstrarea fiin¡ei na¡ionale, dar ¿i o parte integrantå
a zestrei pe care România o aduce în marea familie a
Uniunii Europene. Printre oaspe¡i s-au numårat Înalt Prea
Sfin¡ia Sa Iosif, Arhiepiscopul Parisului ¿i Mitropolitul Europei
Occidentale ¿i Meridionale, Înalt Prea Sfin¡ia Sa
Teofan, Arhiepiscopul Craiovei ¿i Mitropolitul Olteniei,
Prea Sfin¡ia Sa Calinic, Episcopul Arge¿ului ¿i Muscelului,
Prea Sfin¡ia Sa Iustinian, Episcopul Maramure¿ului ¿i
Såtmarului ¿.a.
Domnul prefect Gheorghe Ciocan, conducerea Consiliului
jude¡ean, primari ¿i preo¡i din localitå¡ile din ¡ara Oa¿ului
dar ¿i alte zone ale jude¡ului, directori de institu¡ii publice ¿i
numero¿i credincio¿i i-au întâmpinat pe înal¡ii oaspe¡i la limita
dintre jude¡ele Satu Mare ¿i Maramure¿, unde, dupå
datinå, au gustat din pâinea de caså ¿i tradi¡ionalå pålincå, iar
un grup de copii îmbråca¡i în costume populare au interpretat
câteva dansuri specifice zonei.
La Catedrala Ortodoxå din Negre¿ti-Oa¿, cei doi patriarhi
au rostit scurte alocu¡iuni, mesajul transmis miilor de credincio¿i
veni¡i din toate col¡urile jude¡ului s-a axat pe rolul
pe care credin¡a îl joacå în via¡a omului ¿i a faptului cå poate
reprezenta un liant între popoare, indiferent de limba pe care
o vorbesc, ¿i necesitatea neabaterii de la învå¡åturile cre¿tine.
În semn de recunoa¿tere pentru rezultatele ob¡inute, proto-
66
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Curier jude¡ean
popului de Oa¿, protoarhierului Mihai Feher i-a fost decernatå
crucea patriarhalå, cea mai înaltå distinc¡ie a Patriarhiei
Ortodoxe Române.
" În data de 11 septembrie, prefectul jude¡ului Satu
Mare, domnul Gheorghe Ciocan, s-a întâlnit cu o delega¡ie
de la TRANSGAZ SA Media¿, compuså din directorul
tehnic pentru dezvoltare, Ioan Rusu, directorul Regionalei
Cluj a TRANSGAZ, Marcel ºandråu, ¿i Petru Grezer, ¿ef de
proiect, cu scopul de a se prezenta stadiul realizårii primei
etape a conductei magistrale de gaz Medie¿u Aurit- Ardud-
Paulian cu o lungime totalå de 47 km, precum ¿i proiectul
etapei a doua a magistralei care va asigura legåtura cu magistrala
din jude¡ul Bihor.
Sålaj
" Prefectul Tiberiu Marc a prezentat miercuri, 10 septembrie,
în conferin¡a de preså såptåmânalå rezultatele inspec¡iei
la ¿colile din jude¡ul Sålaj.
Din cele 520 de unitå¡i de învå¡åmânt un numår de 384
au autoriza¡ie de func¡ionare, 31 de unitå¡i sunt în curs de
autorizare, iar 105 unitå¡i sunt încå neautorizate.
Motivele neautorizårii ¿colilor, cele mai frecvente, sunt
cele legate de lipsa surselor proprii de apå potabilå sau
grupuri sanitare degradate. Prefectul Tiberiu Marc spune,
înså, cå în Sålaj existå ¿coli cu o dotare excelentå ¿i bine între¡inute
care nu sunt autorizate din cauzå cå nu s-au depus
documenta¡iile necesare autorizårii sanitare.
În ceea ce prive¿te manualele ¿colare, la sfâr¿itul såptåmânii
trecute în jude¡ul Sålaj ajunseserå 75% din necesar.
" În conferin¡a de preså din data de 10.09.2003, sus¡inutå
de prefectul jude¡ului Sålaj - Tiberiu Marc, subiectul principal
a fost începerea noului an ¿colar. Prefectul a fåcut cunoscut
faptul cå echipe mixte ale Prefecturii, Direc¡iei de Sånåtate
Publicå Sålaj ¿i Inspectorul ¿colar jude¡ean au întreprins
ac¡iuni de control în ¿colile ¿i grådini¡ele sålåjene pentru a
evalua starea în care se aflå ¿i posibilitatea de a fi autorizate.
Din cele 520 de unitå¡i de învå¡åmânt sålåjene, au primit
autoriza¡ie sanitarå de func¡ionare 384 ¿i sunt în curs de autorizare
încå 31. Procentul ¿colilor autorizate la nivelul Sålajului
ajunge în acest fel la 80%.
" În zona Pusta Vale, care apar¡ine de ora¿ul ªimleul
Silvaniei ¿i unde tråie¿te cea mai mare comunitate de rromi
din jude¡ul Sålaj aproximativ 1.700 de persoane, este în derulare
un curs de alfabetizare destinat rromilor. Cursul este
organizat prin intermediul Cabinetului parlamentar al deputatului
Radu Liviu Bara în colaborare cu Funda¡ia Friedrich
Ebert România ¿i cu sprijinul Inspectoratului ¿colar Sålaj.
Acest curs a început în luna februarie, iar în func¡ie de rezultatele
evaluårilor ar putea fi continuat în anii urmåtori.
" În data de 9 august 2003, în localitatea Treznea a avut
loc o manifestare dedicatå comemorårii evenimentelor tragice
din septembrie 1940, ca urmare a Diktatului de la Viena.
Mormântul comun din cimitirul vechi ¿i monumentul ridicat
în centrul comunei au devenit locuri de pelerinaj ¿i simboluri
sfinte. În memoria celor 86 de eroi martiri ai satului Treznea
s-au desfå¿urat ceremonii religioase ¿i militare, iar o delega¡ie
numeroaså a Organiza¡iei Jude¡ene Sålaj a PSD au
depus jerbe ¿i coroane de flori.
" În data de 10 septembrie 2003, s-a desfå¿urat în sala
„Avram Iancu“ a Primåriei Municipiului Zalåu, ¿edin¡a
Consiliului Municipal al PSD. Principalele puncte din ordinea
de zi au fost: " prezentarea Protocolului Politic privind
comasarea prin absorb¡ie a Partidului Socialist al Muncii de
cåtre Partidul Social Democrat; " Completarea Consiliului
Municipal PSD datoritå încheierii Protocolului Politic privind
comasarea prin absorb¡ie a Partidului Socialist al
Muncii de cåtre Partidul Social Democrat ¿i alegerea pre¿edintelui
Organiza¡iei Municipale ca urmare a demisiei dlui
Curta Ioan; " prezentarea sintezei documentelor adoptate de
Consiliul Na¡ional al PSD din data de 9 iulie 2003; " Strategia
economicå, socialå ¿i politicå a Organiza¡iei Municipale
a PSD Zalåu, pentru perioada 2003 - 2004. În func¡ia de
pre¿edinte al Organiza¡iei Municipale a PSD Zalåu a fost
ales, în urma votului secret, domnul Tiberiu Marc.
" Prefectul Tiberiu Marc a participat joi, 11 septembrie,
la inaugurarea Centrului ACCES. Acesta este al cincilea
centru pilot din ¡arå înfiin¡at în cadrul proiectului Sus¡inerea
implementårii legii 544/2001 privind liberul acces la informa¡iile
de interes public coordonat de Asocia¡ia Pro Democra¡ia
¿i cu sprijinul financiar al Programului Na¡iunilor
Unite pentru Dezvoltare.
La Zalåu, Centrul ACCES func¡ioneazå ca un departament
al Centrului de Voluntariat. Activitatea centrului este
axatå pe colectarea informa¡iilor pe care autoritå¡ile ar trebui
så le facå publice din oficiu, precum ¿i pe asisten¡å ¿i consultan¡å
oferite atât autoritå¡ilor publice cât ¿i cetå¡enilor sau
ziari¿tilor care doresc så ob¡inå informa¡ii. De asemenea,
ACCES va monitoriza modul în care autoritå¡ile publice de
pe raza jude¡ului aplicå ¿i respectå Legea 544/2001 ¿i vor lua
pozi¡ie publicå atunci când întâlnesc cazuri de încålcare a
legii.
Sibiu
" Sâmbåtå, 6 septembrie 2003, la sediul Organiza¡iei
Jude¡ene a Partidului Social Democrat Sibiu s-a semnat protocolul
de colaborare între Organiza¡ia Jude¡eanå PSD Sibiu
¿i Organiza¡ia Jude¡eanå a UDMR Sibiu. Au fost prezen¡i la
eveniment pre¿edintele PSD Sibiu, Ioan Cindrea ¿i pre¿edintele
UDMR Sibiu, Jakob Alexa. Cele douå forma¡iuni politice
s-au angajat så colaboreze pentru accelerarea ritmului
privatizårii, sprijinirea reciprocå în condi¡iile locale a unor
proiecte de importan¡å majorå etc.
" În data de 6 septembrie, conducerea Organiza¡iei Jude-
¡ene a Partidului Social Democrat Sibiu, în frunte cu pre-
¿edintele Ioan Ciudrea ¿i deputatul PSD de Sibiu Gheorghe
Suditu, reprezentan¡ii prefecturii Sibiu ¿i ai Consiliului Ju-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 67

Curier jude¡ean
de¡ean Sibiu au participat la o maså rotundå cu directorii din
mass-media localå ¿i cu ziari¿tii acredita¡i la partid. Tema
acestei întâlniri a fost „Måsuri ¿i mijloace de eficentizare a
dialogului între mass-media, administra¡ia publicå localå ¿i
Organiza¡ia Jude¡eanå PSD Sibiu, în vederea îmbunåtå¡irii
mesajului adresat opiniei publice“.
" În zilele de 8 ¿i 9 septembrie 2003, Constantin Morar
pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Sibiu a participat la ceremonia
de semnare a Conven¡iei de Colaborare dintre Asocia¡ia
Departamentelor din Fran¡a ¿i Asocia¡ia pre¿edin¡ilor
Consiliilor Jude¡ene din România. Protocolul s-a desfå¿urat
în localitatea francezå Villefracne.
" Miercuri, 10 septembrie ¿i joi 11 septembrie 2003 la
Sibiu s-a desfå¿urat seminarul cu tema „reforma administra¡iei
publice - descentralizarea ¿i monitorizarea acestui proces“.
Au participat Ioan Rus, ministrul Administra¡iei ¿i Internelor
¿i Gabriel Oprea, ministrul delegat pentru Administra¡ie
publicå, prefectul de Sibiu, Mircea Silvestru Lup,
pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Sibiu, Constantin Morar ¿i
directori ai institu¡iilor publice descentralizate.
Timi¿
" Domnul pre¿edinte prof. univ. dr. Dan V. Poenaru s-a
întâlnit cu reprezentan¡i ai conducerii organiza¡iilor de femei,
de tineret, cu cei ai organiza¡iilor teritoriale pentru a se
stabili strategia de imagine precum ¿i programul activitå¡ilor
în urmåtoarea perioadå.
" Organiza¡ia PSD Lugoj ¿i-a stabilit candidatul pentru
Primåria Lugoj în persoana juristului Sorin Straja.
" Organiza¡ia PSD Timi¿oara a sus¡inut såptåmânala
conferin¡å de preså. Pe lângå aspectele politice, la aceastå
conferin¡å de preså au fost prezentate proiectele guvernamentale
din domeniul învå¡åmântului ¿i stadiul aplicårii lor
în jude¡ul Timi¿.
" Ora¿ul Sânnicolaul Mare a gåzduit manifestarea
„Zilele ora¿ului“, ocazie cu care primarul PSD Iosif Oncu a
prezentat aspectele unui managemenet eficient, în prezent în
Sânnicolau fiind un deficit de for¡å de muncå datoritå numårului
mare al investi¡iilor. La manifeståri au participat
delega¡ii din Ungaria ¿i Germania, din ora¿ele înfrå¡ite.
" Direc¡ia Agricolå Timi¿ a organizat manifestarea
„Roadele toamnei“, care s-a bucurat de un mare succes.
Tulcea
" Vineri, 5.09.2003, la Sala Mihail Kogålniceanu a Palatului
Administrativ Tulcea a avut loc seminarul organizat
de Centrul de Studii Strategice de Securitate al Ministerului
Apårårii Na¡ionale ¿i intitulat „Securitatea na¡ionalå ¿i Integrarea
Euroatlanticå”.
La dezbarerile seminarului coordonat de directorul adjunct
al Centrului, colonel în rezervå domnul Constantin
Mo¿toflei, au participat prefectul jude¡ului Tulcea domnul
Ion Vårgåu, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean domnul Trifon
Belacurencu, precum ¿i ofi¡eri din Garnizoana Tulcea.
Discu¡iile s-au axat pe evolu¡ia mediului interna¡ional de
securitate, strategia României în vederea integrårii sale în
NATO dupå invitare pentru aderare ¿i dupå ob¡inerea statutului
de membru cu drepturi depline al Alian¡ei.
De asemenea, în cadrul seminarului au fost dezbåtute
urmåtoarele probleme: " schimbåri în sistemul ecua¡iilor de
putere, din punct de vedere global ¿i regional, cu influen¡å
asupra securitå¡ii interna¡ionale ¿i na¡ionale; " op¡iuni diversificate
fa¡å de solu¡iile prefigurate ori aplicate pentru rezolvarea
problemelor de gestionare ¿i management al crizelor ¿i
conflictelor interna¡ionale; " modificåri ale fizionomiei råzboaielor
(conflictele armate); " modernizarea ¿i profesionalizarea
armatelor ¿i trecerea acestora de la armate de apårare
la armate cu misiuni complexe în ceea ce prive¿te securitatea
¿i apårarea, gestionarea crizelor, ac¡iuni în caz de urgen¡e
civile ¿i militare în situa¡ii limitå.
" Miercuri, 10.09.2003, la sediul Prefecturii jude¡ului
Tulcea a avut loc ¿edin¡a Comisiei Consultative care a fost
prezidatå de domnul prefectul Ion Vårgåu.
Ordinea de zi a ¿edin¡ei a cuprins urmåtoarele puncte:
1. Pregåtirea anului ¿colar 2003-2004;
2. Pregåtirea pentru sezonul rece 2003-2004;
3. Modul de realizare a Protocolului comun: Inspectoratul
ªcolar Jude¡ean, Inspectoratul Jude¡ean de Poli¡ie, Comandamentul
de Jandarmi ¿i Primåria municipiului Tulcea
privind ordinea publicå ¿i cre¿terea siguran¡ei în zona unitå¡ilor
de învå¡åmânt;
4. Ac¡iunile întreprinse ¿i stadiul derulårii în jude¡ a proiectelor
måsurii 1.1 „¥mbunåtå¡irea prelucrårii ¿i marketingul
produselor agricole ¿i piscicole” din cadrul Programului Sapard
finan¡at de Uniunea Europeanå.
" Prefectul jude¡ului Tulcea, domnul Ion Vârgåu, a sus-
¡inut joi, 11.09.2003, la sediul Prefecturii conferin¡a såptåmânalå
de preså. Ordinea de zi a fost urmåtoarea: 1. Despågubirile
ce se vor acorda fo¿tilor sclavi ¿i condamna¡i la
muncå for¡atå în timpul regimului na¡ional socialist de pe
teritoriul actual al Austriei; 2. Simpozionul organizat de
Funda¡ia InWent Germania ¿i intitulat „Descentralizarea ¿i
administra¡ia publicå“; 3. Misiunea umanitarå a Gårzilor Militare
Aeriene Arizona 4. Stadiul finalizårii repara¡iilor la
¿colile tulcene ¿i pregåtirea lor pentru noul an ¿colar 2003-
2004; 5. Ajutoarele de apå mineralå trimise în ora¿ul Sulina.
Vaslui
" Vineri, 5 septembrie 2003, la sediul PSD din Vaslui a
avut loc o conferin¡a de preså sus¡inutå de prefectul jude¡ului
Ioan ºibulcå, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Ion Manole
¿i Melu Iacob, inspector general adjunct la Inspectoratul
ªcolar Jude¡ean Vaslui. Scopul acestei conferin¡e de preså a
fost acela de a råspunde unor acuze care au apårut în presa
68
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003

Curier jude¡ean
localå din partea unor lideri ai opozi¡iei privind activitatea
unor institu¡ii jude¡ene. Astfel, pre¿edintele Consiliului Jude¡ean
Vaslui, Ioan Manole a explicat cå alocarea sumei de
54 de miliarde pentru dezåpeziri ¿i combaterea poleiului este
destinatå între¡inerii pe timpul iernii a 936 km de drumuri,
precum ¿i pentru repara¡ia utilajelor, dar, acestå sumå se va
cheltui numai dacå condi¡iile atmosferice vor impune acest
lucru ¿i dacå va exista suma respectivå în cont. Prefectul
jude¡ului Ioan ºibulcå ¿i inspectorul general adjunct de la
ISJ Vaslui au prezentat situa¡ia ¿colilor din jude¡, câte au fost
date în folosin¡å în acestå perioadå, câte au fost reparate, igienizate
etc. demonstrând cå anul ¿colar poate începe în bune
condi¡ii.
" Vineri, 5 septembrie 2003, la sediul PSD Vaslui, s-a
desfå¿urat ¿edin¡a Delega¡iei Permanente sub conducerea
deputatului Dumitru Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene.
Cu aceastå ocazie, pe lângå rezolvarea unor probleme
curente ale activita¡ii de partid, au fost stabilite criteriile
pentru depunerea candidaturilor pentru func¡iile din administra¡ia
publicå; primari consilieri locali ¿i consilieri
jude¡eni. Termenul de depunere a candidaturilor este de 15
octombrie a.c.
" Sâmbåtå, 6 septembrie 2003, la sediul PSD Vaslui, a
avut loc Adunarea generalå a Organiza¡iei Municipale a Tineretului
Social Democrat Vaslui. Primul punct, pe ordinea
de zi a fost Raportul de activitate al biroului, prezentat de
cåtre Elena Burcioagå, pre¿edintele TSD Vaslui, iar al doilea
a fost, alegerea noului birou ¿i al pre¿edintelui pe urmåtorii
doi ani. Prin vot secret a fost ales pre¿edintele organiza¡iei de
tineret în persoana Elenei Burcioagå, precum ¿i 5 vicepre¿edin¡i.
" Sâmbåtå, 6 septembrie, ¿i duminicå, 7 septembrie
2003, în trei comune din jude¡ul Vaslui, organiza¡iile comunale
ale PSD au avut conferin¡e de dare de seama ¿i alegeri.
Prima conferin¡å s-a desfå¿urat în comuna Puie¿ti, cea de a
doua în Voine¿ti ¿i cea de a treia în Vutcani. La aceste ¿edin¡e
au participat deputatul Dumitru Buzatu, pre¿edintele
Organiza¡iei Jude¡ene PSD Vaslui, deputatul Dumitru Ben¡u
¿i prefectul Ioan ºibulcå, iar la ¿edin¡a din comuna Voine¿ti
s-au alåturat celor trei oameni politici, senatorul Aristide
Roibu, secretar executiv al PSD ¿i Ion Manole, pre¿edintele
CJ Vaslui.
" Duminicå, 7 septembrie 2003, deputatul Dumitru
Buzatu, pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene PSD Vaslui, a
fost invitatul emisiunii ,,Fa¡a-n fa¡å cu presa’’ de la TV
Vaslui. Cu acestå ocazie, a prezentat preocupårile actuale ale
Guvernului privind cre¿terea veniturilor pensionarilor ¿i
asigurarea protec¡iei sociale pentru unele categorii de persoane
defavorizate, subven¡iile care se vor acorda pentru
agricultori, dezvoltarea bazei tehnico-materiale a învå¡åmântului
din jude¡ul Vaslui în ultimii doi ani ¿i perspectivele dezvoltårii
acesteia ¿i în perioada urmåtoare, rezolvarea problemei
medicamentelor compesate etc. De asemenea, a råspuns
la întrebårile telespectatorilor, acestea referindu-se atât la
problemele mai sus precizate, cât ¿i la unele probleme de
fond funciar.
" Luni, 8 septembrie 2003, în Sala Ovalå a Prefecturii
Vaslui a avut loc ¿edin¡a Comitetului Operativ Consultativ,
în care s-a discutat despre stagiul pregåtirii noului an ¿colar
¿i a fost stabilitå ordinea de zi a Comisiei Consultative a jude¡ului.
Aceasta va avea loc vineri, când Inspectoratul ªcolar
va trebui så prezinte ¿i o informare detaliatå privind activitatea
pe anul trecut, având în vedere rezultatele necorespunzåtoare
pe care le-au ob¡inut elevii la capacitate ¿i bacalaureat.
Au participat: prefectul jude¡ului, Ioan ºibulcå,
pre¿edintele Consiliului Jude¡ean – Ion Manole, inspectorul
general adjunct de la ISJ – Melu Iacob.
Vâlcea
" Ministrul Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului, domnul
Alexandru Athanasiu, a efectuat joi, 10 septembrie 2003, o
vizitå în jude¡ul Vâlcea în vederea analizårii stadiului de
pregåtire a unitå¡ilor ¿colare pentru anul ¿colar 2003-2004 si
evaluårii bazei materiale.
În cadrul conferin¡ei de preså care a urmat vizitei, ministrul
educa¡iei, cercetårii ¿i tineretului a ¡inut så aprecieze
eforturile autoritå¡ilor din jude¡ul Vâlcea în domeniul învå-
¡åmântului ¿i s-a aråtat mul¡umit de stadiul pregåtirii noului
an ¿colar. Alexandru Athanasiu a men¡ionat cå finan¡årile
vor fi acordate în func¡ie de nevoile concrete ale ¿colii vâlcene.
De altfel, jude¡ului Vâlcea i s-a acordat cea mai mare
sumå pentru achizi¡ionarea mobilierului ¿colar. Domnia sa a
mai aråtat cå dore¿te så instaureze un alt sistem de colaborare
bazat pe respectarea ierarhiilor, a regulilor clare ¿i stabilirea
unor responsabilitå¡i concrete.
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin
vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 69