Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ
speleoterme, îmbrăcăminte adecvată (funcţionalitate/aspect) pentru
ghizi , calea de ieşire din peştera neamenajată;
Lipsa unor programe turistice specifice locului;
Lipsa unor branduri locale, gastronomie, produse locale, artizanat,
suveniruri;
Disconfort vizual în zona cheilor (cuptoarele de var abandonate );
Locuri de parcare insuficiente în zona cheilor/peşterii;
Un singur obiectiv turistic generator de venituri directe: Peştera
Muierilor – deţinător Primăria Baia de Fier – galeria vizitabilă turistică
şi custode al rezervaţiei ştiinţifice Clubul de speologie Hadeş –
Ploieşti;
Obiectivele de interes turistic local sunt insuficient pregătite şi
corespund , în acest moment , doar pentru turismul de tranzit;
Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Baia
de Fier;
Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul
obiectivelor turistice ale judeţului Gorj.
Un singur program turistic promovează pe piaţa turistică activităţi în
zona Baia de Fier (România Gorj Adventure );
Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de
către localnici în oferta turistică;
Trasee de alpinism pe ambii versanţi ai cheilor există un număr de 30
trasee de alpinism realizate în anii 80-90 revizuite şi refăcute periodic
de către S.P.J. Salvamont Gorj , dar care nu mai sunt atractive pentru
căţărători, tendinţa ultimilor ani, atât pe plan internaţional cât şi
naţional, fiind de orientare a sportivilor către escaladă şi din ce în ce
mai puţin către alpinism. Din acest motiv şi datorită accesului dificil la
baza peretelui de căţărare, zona de alpinism nu poate fi considerată un
element turistic de atracţie pentru zonă;
Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau
produselor naturale (nuci, fragi, ciuperci, alune, etc) ale arealelor
protejate ale zonei de către custozii acestora.
Tendinţe/măsuri
Tendinţe de extindere a arealului natural protejat: Valea Galbenului,
pentru a asigura continuitatea teritorială şi compactarea unei suprafeţe
cât mai mari şi declararea Parcului Naţional Parâng;
***mărirea suprafeţei protejate natural nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea
turismului, permanenta mărirea a arealului natural protejat se datorează impunerii unor
indicatori pur matematici „14% din suprafaţa teritorială să fie declarată zona protejatămodelul
european”. Acest lucru, corelat cu excesul de zel al unor funcţionari din cadrul APM,
poate întârzia sau opri definitiv dezvoltarea turistică , respectiv economică, a unei zone.
Posibilităţi de producţie/valorificare de produse naturale , ecologice
(nuci, fructe de pădure, ciuperci );
95