Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ canionul are doar 1,5 m între cei doi versanţi, poate cel mai îngust canion din Europa); Singura amenajare de vizitare a canionului în amonte realizată de Salvamont Gorj cu scări şi balustrade metalice; Lipsa unor programe turistice specifice locului; Lipsa unor branduri locale, gastronomie, produse locale, artizanat, suveniruri; Disconfort vizual în zona ocolului silvic (depozit de lemne); Locuri de parcare insuficiente în zona cheilor/peşterii; Drum de acces prin cheile Olteţului către Luncile Olteţului nemodernizat, acces dificil pentru autoturisme şi lăţime insuficientă pentru autocare; Dificultăţi de dezvoltare a zonei turistice Luncile Olteţului, lipsa de utilităţi (apă, energie electrică, canalizare, reţea drumuri interne), dificultăţi în acordarea avizului de mediu zona urmând a fi declarată rezervaţie naturală prin extinderea rezervaţiei Cheile Olteţului; Un singur obiectiv turistic generator de venituri directe: peştera Polovragi, deţinător Muzeul Judeţean Gorj/Consiliul Judeţean Gorj pentru galeria vizitabilă turistic, custode al rezervaţiei ştiinţifice fiind Clubul Focul Viu Bucureşti; Obiectivele de interes turistic local sunt insuficient pregătite şi corespund, în acest moment, doar pentru turismul de tranzit; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Polovragi; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul obiectivelor turistice ale judeţului Gorj; Semnalizare rutieră neatractivă a obiectivelor turistice la intrările în localitate sau la intersecţiile de drumuri; Doar un panou de informare turistică: harta turistică a judeţului Gorj din parcarea de la intrarea în judeţ (Consiliul Judeţean Gorj/Salvamont Gorj); Un singur program turistic promovează pe piaţa turistică activităţi în zona Polovragi (Romania Gorj Adventure); Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de către localnici în oferta turistică; Trasee de alpinism: Versantul stâng al cheilor deţine un număr de 18 trasee de alpinism realizate în anii 80 şi revizuite şi refăcute periodic de către S.P.J. Salvamont Gorj, dar care nu mai sunt atractive pentru căţărători, tendinţa ultimilor ani, atât pe plan internaţional cât şi naţional, fiind de orientare a sportivilor către escaladă şi din ce în ce mai puţin către alpinism. Din acest motiv, şi datorită accesului dificil la baza peretelui de căţărare, zona de alpinism nu poate fi considerată un element turistic de atracţie pentru zonă; 91
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Zona nu deţine potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă având expunere sudică, altitudine mică 600 -900 m; Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau produselor naturale (castane, nuci, fragi, ciuperci, alune,etc.) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora. Tendinţe/măsuri Tendinţe de extindere a arealului natural protejat: - Zona Luncile Olteţului pentru mărirea suprafeţei rezervaţiei Cheile Olteţului; - Valea Olteţului pentru a asigura continuitatea teritorială şi compactarea unei suprafeţe cât mai mari şi declararea Parcului Naţional Parâng; ***mărirea suprafeţei protejate natural nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea turismului, permanenta mărire a arealului natural protejat se datorează impunerii unor indicatori pur matematici „14 % din suprafaţa teritorială să fie declarată zonă protejatămodelul european”. Acest lucru, corelat cu excesul de zel al unor funcţionari din cadrul APM, poate întârzia sau opri definitiv dezvoltarea turistică, respectiv, economică a unei zone. Posibilităţi de producţie/valorificarea de produse naturale, ecologice (castane, nuci, fructe de pădure, ciuperci); Este necesară realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional, gen minialbum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3 limbi de circulaţie internaţională) al cărui conţinut să prezinte în prima parte zona Polovragi şi apoi zona turistică a Gorjului; Dezvoltare structuri de cazare în următoarele 12 luni – max. 4 camere; Dezvoltare structuri de cazare în următoarele 48 luni – 50-100 camere (Luncile Olteţului); Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor vitrine cu exponate specifice peşterilor şi cu exponate cu temă istorică legate de descoperirile arheologice neolitice din peşteră şi împrejurimi, respectiv, dacice din cetăţile din apropierea peşterii; Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor panouri cu imagini din galeriile nevizitabile în sectoarele de peşteră în care aceasta nu este atractivă; Mărirea atractivităţii peşterii prin amenajarea intrării, iluminat monumental, echipament ghid/interpret; Posibilitate de dezvoltare a zonei prin înfiinţarea complexului turistic Luncile Olteţului; Posibilităţi de valorificare turistică a potenţialului hidrografic al râului Olteţ prin amenajări simple care să devină „aliniamente” de maximă polarizare în perioada caldă a anului pentru turiştii iubitori de înot, plajă, pescuit sportiv sau sporturi nautice (rafting cu ambarcaţiuni mici 1-2 persoane, canyoning, riverboarding); Includerea zonei în programe de promovare turistică; 92
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55 and 56: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 108 and 109: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 116 and 117: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 138 and 139: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 140 and 141: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Zona nu deţine potenţi<strong>al</strong> <strong>pentru</strong> dezvoltarea sporturilor de iarnă având<br />
expunere sudică, <strong>al</strong>titudine mică 600 -900 m;<br />
Nu există nici o punere în v<strong>al</strong>oare a potenţi<strong>al</strong>ului, imaginii sau produselor<br />
natur<strong>al</strong>e (castane, nuci, fragi, ciuperci, <strong>al</strong>une,etc.) <strong>al</strong>e are<strong>al</strong>elor protejate<br />
<strong>al</strong>e zonei de către custozii acestora.<br />
Tendinţe/măsuri<br />
Tendinţe de extindere a are<strong>al</strong>ului natur<strong>al</strong> protejat:<br />
- Zona Luncile Olteţului <strong>pentru</strong> mărirea suprafeţei rezervaţiei Cheile<br />
Olteţului;<br />
- V<strong>al</strong>ea Olteţului <strong>pentru</strong> a asigura continuitatea teritori<strong>al</strong>ă şi<br />
compactarea unei suprafeţe cât mai mari şi declararea Parcului<br />
Naţion<strong>al</strong> Parâng;<br />
***mărirea suprafeţei protejate natur<strong>al</strong> nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea<br />
turismului, permanenta mărire a are<strong>al</strong>ului natur<strong>al</strong> protejat se datorează impunerii unor<br />
indicatori pur matematici „14 % din suprafaţa teritori<strong>al</strong>ă să fie declarată zonă protejatămodelul<br />
european”. Acest lucru, corelat cu excesul de zel <strong>al</strong> unor funcţionari din cadrul APM,<br />
poate întârzia sau opri definitiv dezvoltarea <strong>turistic</strong>ă, respectiv, economică a unei zone.<br />
Posibilităţi de producţie/<strong>v<strong>al</strong>orificarea</strong> de produse natur<strong>al</strong>e, ecologice<br />
(castane, nuci, fructe de pădure, ciuperci);<br />
Este necesară re<strong>al</strong>izarea unor materi<strong>al</strong>e cu dublu impact<br />
suvenir/materi<strong>al</strong> promoţion<strong>al</strong>, gen mini<strong>al</strong>bum foto sau CD multimedia<br />
(în română şi 2-3 limbi de circulaţie internaţion<strong>al</strong>ă) <strong>al</strong> cărui conţinut să<br />
prezinte în prima parte zona Polovragi şi apoi zona <strong>turistic</strong>ă a <strong>Gorj</strong>ului;<br />
Dezvoltare structuri de cazare în următoarele 12 luni – max. 4 camere;<br />
Dezvoltare structuri de cazare în următoarele 48 luni – 50-100 camere<br />
(Luncile Olteţului);<br />
Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor vitrine cu exponate<br />
specifice peşterilor şi cu exponate cu temă istorică legate de<br />
descoperirile arheologice neolitice din peşteră şi împrejurimi,<br />
respectiv, dacice din cetăţile din apropierea peşterii;<br />
Mărirea atractivităţii peşterii prin amplasarea unor panouri cu imagini<br />
din g<strong>al</strong>eriile nevizitabile în sectoarele de peşteră în care aceasta nu este<br />
atractivă;<br />
Mărirea atractivităţii peşterii prin amenajarea intrării, iluminat<br />
monument<strong>al</strong>, echipament ghid/interpret;<br />
Posibilitate de dezvoltare a zonei prin înfiinţarea complexului <strong>turistic</strong><br />
Luncile Olteţului;<br />
Posibilităţi de v<strong>al</strong>orificare <strong>turistic</strong>ă a potenţi<strong>al</strong>ului hidrografic <strong>al</strong> râului<br />
Olteţ prin amenajări simple care să devină „<strong>al</strong>iniamente” de maximă<br />
polarizare în perioada c<strong>al</strong>dă a anului <strong>pentru</strong> turiştii iubitori de înot,<br />
plajă, pescuit sportiv sau sporturi nautice (rafting cu ambarcaţiuni mici<br />
1-2 persoane, canyoning, riverboarding);<br />
Includerea zonei în programe de promovare <strong>turistic</strong>ă;<br />
92
Change language