Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ 4. Polovragi; 5. Tismana; 6. Rânca; Meşteşuguri tradiţionale: 1. ţesături: Tismana, Polovragi; 2. mori de apă –Runcu, Izvarna, Brădiceni; 3. olărit – Târgu-Jiu, Polovragi, Găleşoaia; 4. împletituri nuiele; 5. pictură naivă; Obiceiuri: 1. obiceiuri de iarnă: colindatul în Ajunul Crăciunului: Padeş, Runcu, Baia de Fier, Polovragi ş.a.; 2. târguri şi nedei: Târgul de Sf. Ilie-Polovragi, Târgul de Sf. Mărie- Tismana; 3. obiceiuri de toamnă: Coborâtul oilor de la munte - Novaci, Baia de Fier; Sărbătoarea Colinelor din Runcu; „La cules de vie” – Arcani, Bengeşti, Bărbăteşti; 4. obiceiuri de vară: Festivalul de Folclor şi Târgul de Artizanat la Polovragi; Festivalul de folclor “Cântecul văilor” la Dragoteşti; culesul fructelor, cositul; 5. obiceiuri de primăvară: Urcatul oilor la munte – Novaci, Baia de Fier; Măsuratul oilor - Polovragi, Baia de Fier, Bâlta- Peştişani; Sfinţitul viilor – Teleşti; Altele: 1. gastronomie locală: specialităţi culinare-brânzeturi din lapte de vacă, oaie; preparate din carne-cârnaţi, pastramă, păstrăv afumat, piure castane; 2. degustări de vinuri, produse, metode tradiţionale de producere a ţuicii din fructe. 3. lăcaşe de cult - biserici de lemn din sec.XVIII-XIX; 4. manifestări culturale intrate în circuitul turistic; 87
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ E. Turism ecologic, de agrement Redescoperirea naturii, cunoaşterea îndeaproape a florei şi faunei, sunt tendinţe noi în cerinţele pe piaţa turistică. Judeţul Gorj deţine un număr important de rezervaţii naturale şi monumente ale naturii şi două parcuri naţionale, dar, dintre acestea doar o parte au o importanţă turistică regăsindu-se în atenţia turiştilor: 1. Cheile Oltetului şi peştera Polovragi; 2. Cheile Galbenului şi peştera Muierilor; 3. Defileul Jiului; 4. Cheile Sohodolului; 5. Valea Tismana şi rezervaţiile din zonă; 6. Valea Mare – Cloşani şi platoul calcaros; 7. Cheile Corcoaia – Izvoarele Cernei; F. Turismul montan de iarnă 4 Staţiunea Rânca, care deşi nu are decât două pârtii dotate cu teleschi şi instalaţie de nocturnă, este cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţial turistic de iarnă nevalorificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil imens situat între altitudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Această zonă mirifică este în continuă dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi alimentaţie publică crescând de la an la an. Pârtiile actuale sunt de dificultate medie dar studiul întocmit în 1994, de către binecunoscuta firmă Sectra din Franţa, a identificat peste 10 pârtii de schi alpin de toate gradele de dificultate, pârtii ce pot fi amenajate în anii viitori. 4 A se vedea hartile -Domeniul schiabil general, Straja din Faţă, Molidvişul, Rânca şi Parângul Mare 88
- Page 37 and 38: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 39 and 40: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55 and 56: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 108 and 109: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 116 and 117: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
E. Turism ecologic, de agrement<br />
Redescoperirea naturii, cunoaşterea îndeaproape a florei şi faunei, sunt<br />
tendinţe noi în cerinţele pe piaţa <strong>turistic</strong>ă. Judeţul <strong>Gorj</strong> deţine un număr<br />
important de rezervaţii natur<strong>al</strong>e şi monumente <strong>al</strong>e naturii şi două parcuri<br />
naţion<strong>al</strong>e, dar, dintre acestea doar o parte au o importanţă <strong>turistic</strong>ă regăsindu-se<br />
în atenţia turiştilor:<br />
1. Cheile Oltetului şi peştera Polovragi;<br />
2. Cheile G<strong>al</strong>benului şi peştera Muierilor;<br />
3. Defileul Jiului;<br />
4. Cheile Sohodolului;<br />
5. V<strong>al</strong>ea Tismana şi rezervaţiile din zonă;<br />
6. V<strong>al</strong>ea Mare – Cloşani şi platoul c<strong>al</strong>caros;<br />
7. Cheile Corcoaia – Izvoarele Cernei;<br />
F. Turismul montan de iarnă 4<br />
Staţiunea Rânca, care deşi nu are decât două pârtii dotate cu teleschi şi<br />
inst<strong>al</strong>aţie de nocturnă, este cea mai renumită staţiune de schi din Carpaţii<br />
Olteniei. Fiind declarată ca având cel mai mare potenţi<strong>al</strong> <strong>turistic</strong> de iarnă<br />
nev<strong>al</strong>orificat din România, staţiunea deţine un domeniu schiabil imens situat<br />
între <strong>al</strong>titudinile de 1600 m şi până la 2100 m. Această zonă mirifică este în<br />
continuă dezvoltare, numărul de spaţii de cazare şi <strong>al</strong>imentaţie publică crescând<br />
de la an la an. Pârtiile actu<strong>al</strong>e sunt de dificultate medie dar studiul întocmit în<br />
1994, de către binecunoscuta firmă Sectra din Franţa, a identificat peste 10 pârtii<br />
de schi <strong>al</strong>pin de toate gradele de dificultate, pârtii ce pot fi amenajate în anii<br />
viitori.<br />
4 A se vedea hartile -Domeniul schiabil gener<strong>al</strong>, Straja din Faţă, Molidvişul, Rânca şi Parângul Mare<br />
88