Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ 2.2. Centre şi obiective turistice 2.2.1. Repartiţia obiectivelor turistice A. Obiective naturale Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. Concluzionând, potenţialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de: un întins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane (Munţii Parâng); relief glaciar, cu circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe de mare spectaculozitate şi sălbăticie, stâncării, grohotişuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munţii Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) şi chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Olteţului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munţii Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism (Valea Cernei şi Bistriţei); întinse păduri de conifere şi foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă (Munţii Parâng); domeniu bogat şi variat în fond cinegetic – urs, cerb, căprior, mistreţ şi piscicol – păstrăv, lipan (Munţii Parâng, Godeanu); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naţionale şi europene protejate prin parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: rezervaţii naturale de interes naţional precum Domogled - Valea Cernei; rezervaţii speologice: peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng); rezervaţii forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poalele Vâlcanului). 81
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ 1. Obiective în zona montană Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti alpine şi un relief glaciar reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul, văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului, Galbenului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Transalpina” cu acces uşor din valea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ. Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase. Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei. Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase, cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia, Arşasca şi cascada Bobot de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Cerna ale cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în Valea Motrului (cu lacul Valea Mare), unde intră în hidrocentrala Valea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile hidroenergetice, dar şi de interes piscicol; 2. Obiectivele în arealul dealurilor, prezintă o complexitate medie, ca structură şi valoare pentru turism, cu toate că unele componente pot genera forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori naturali de cură), iar altele se impun în formarea şi dirijarea fluxurilor turistice (elemente cultural-istorice). Resursele de ape minerale, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul chimismului şi al calităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de potenţial generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum: ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova. B. Obiective antropice Gorjul dispune, de obiective turistice antropice cu grad de dispersie mare care nu pot constitui atracţii independente. 1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine ale castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite monumente istorice şi de artă medievală de la Polovragi (Munţii Căpăţânii), Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţionale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localităţile din zonele folclorice sub munte. 2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultural-istorice, între care: ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau de etnografie (Curtişoara – Gorj) etc. Semnificativ pentru această arie este şi 82
- Page 31 and 32: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 33 and 34: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 35 and 36: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 37 and 38: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 39 and 40: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55 and 56: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 108 and 109: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 116 and 117: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
1. Obiective în zona montană<br />
Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti <strong>al</strong>pine şi un relief glaciar<br />
reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele<br />
lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul,<br />
văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de<br />
conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului,<br />
G<strong>al</strong>benului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Trans<strong>al</strong>pina” cu acces uşor<br />
din v<strong>al</strong>ea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ.<br />
Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism<br />
prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase.<br />
Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri<br />
<strong>pentru</strong> schi pe versantul sudic, spre V<strong>al</strong>ea Cernei.<br />
Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase,<br />
cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi<br />
Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia,<br />
Arşasca şi cascada Bobot de pe V<strong>al</strong>ea Cernei, lacul de acumulare Cerna <strong>al</strong>e<br />
cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în V<strong>al</strong>ea Motrului (cu lacul V<strong>al</strong>ea Mare),<br />
unde intră în hidrocentr<strong>al</strong>a V<strong>al</strong>ea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile<br />
hidroenergetice, dar şi de interes piscicol;<br />
2. Obiectivele în are<strong>al</strong>ul de<strong>al</strong>urilor, prezintă o complexitate medie, ca<br />
structură şi v<strong>al</strong>oare <strong>pentru</strong> turism, cu toate că unele componente pot genera<br />
forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori natur<strong>al</strong>i de cură), iar <strong>al</strong>tele se<br />
impun în formarea şi dirijarea fluxurilor <strong>turistic</strong>e (elemente cultur<strong>al</strong>-istorice).<br />
Resursele de ape miner<strong>al</strong>e, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul<br />
chimismului şi <strong>al</strong> c<strong>al</strong>ităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de<br />
potenţi<strong>al</strong> generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum:<br />
ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab<br />
bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova.<br />
B. Obiective antropice<br />
<strong>Gorj</strong>ul dispune, de obiective <strong>turistic</strong>e antropice cu grad de dispersie mare<br />
care nu pot constitui atracţii independente.<br />
1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine <strong>al</strong>e<br />
castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite<br />
monumente istorice şi de artă mediev<strong>al</strong>ă de la Polovragi (Munţii Căpăţânii),<br />
Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi<br />
folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţion<strong>al</strong>e,<br />
manifestări cultur<strong>al</strong>e străvechi întâlnite în loc<strong>al</strong>ităţile din zonele folclorice sub<br />
munte.<br />
2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultur<strong>al</strong>-istorice, între care:<br />
ansamblul sculptur<strong>al</strong> Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de<br />
arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu<br />
paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau<br />
de etnografie (Curtişoara – <strong>Gorj</strong>) etc. Semnificativ <strong>pentru</strong> această arie este şi<br />
82