Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

02.01.2015 Views

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ 2.2. Centre şi obiective turistice 2.2.1. Repartiţia obiectivelor turistice A. Obiective naturale Complexitatea potenţialului turistic gorjean, ca şi gradul său de atractivitate, sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief. Concluzionând, potenţialul turistic natural, foarte variat este reprezentat de: un întins domeniu alpin care prin aspectele peisagistice, relieful şi lacurile glaciare constituie atracţia turistică de bază şi fondul drumeţiei montane (Munţii Parâng); relief glaciar, cu circuri şi văi glaciare, creste alpine semeţe de mare spectaculozitate şi sălbăticie, stâncării, grohotişuri etc.(Parâng); relief carstic bine conturat cu abrupturi spectaculoase, chei şi defilee, peşteri, doline, peisaj agro-carstic etc.(Munţii Parâng, Vâlcan); impunătoare defilee (Jiu), văi montane (Cerna) şi chei (cheile Sohodolului, Gilortului, Olteţului); lacuri glaciare de un pitoresc deosebit (Munţii Parâng); lacuri antropice de interes hidroenergetic, dar care sporesc atractivitatea munţilor şi constituie destinaţii certe pentru turism (Valea Cernei şi Bistriţei); întinse păduri de conifere şi foioase de mare interes estetic, recreativ, bioclimatic, cinegetic etc.; peisaje variate şi atractive, date de îmbinarea armonioasă a elementelor de mai sus; domeniu schiabil ce se desfăşoară pe mari diferenţe altitudinale ceea ce permite persistenţa stratului de zăpadă (Munţii Parâng); domeniu bogat şi variat în fond cinegetic – urs, cerb, căprior, mistreţ şi piscicol – păstrăv, lipan (Munţii Parâng, Godeanu); ape minerale iodurate,clorurate, bromurate (Săcelu); un interes aparte în peisajul alpin al regiunii îl reprezintă monumentele naturii, adevărate unicate naţionale şi europene protejate prin parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: rezervaţii naturale de interes naţional precum Domogled - Valea Cernei; rezervaţii speologice: peşterile Cloşani (Munţii Mehedinţi), Muierilor (Munţii Parâng); rezervaţii forestiere (Pădurea de castan de la Tismana la poalele Vâlcanului). 81

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ 1. Obiective în zona montană Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti alpine şi un relief glaciar reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul, văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului, Galbenului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Transalpina” cu acces uşor din valea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ. Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase. Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri pentru schi pe versantul sudic, spre Valea Cernei. Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase, cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia, Arşasca şi cascada Bobot de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Cerna ale cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în Valea Motrului (cu lacul Valea Mare), unde intră în hidrocentrala Valea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile hidroenergetice, dar şi de interes piscicol; 2. Obiectivele în arealul dealurilor, prezintă o complexitate medie, ca structură şi valoare pentru turism, cu toate că unele componente pot genera forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori naturali de cură), iar altele se impun în formarea şi dirijarea fluxurilor turistice (elemente cultural-istorice). Resursele de ape minerale, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul chimismului şi al calităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de potenţial generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum: ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova. B. Obiective antropice Gorjul dispune, de obiective turistice antropice cu grad de dispersie mare care nu pot constitui atracţii independente. 1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine ale castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite monumente istorice şi de artă medievală de la Polovragi (Munţii Căpăţânii), Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţionale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localităţile din zonele folclorice sub munte. 2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultural-istorice, între care: ansamblul sculptural Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau de etnografie (Curtişoara – Gorj) etc. Semnificativ pentru această arie este şi 82

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

1. Obiective în zona montană<br />

Munţii Parâng-Capăţânii se impun prin pajişti <strong>al</strong>pine şi un relief glaciar<br />

reprezentativ, prin circurile şi văile glaciare, crestele, stâncăriile şi numeroasele<br />

lacuri glaciare din care pot fi amintite complexele Gâlcescu, Roşiile, Slăveiul,<br />

văile pitoreşti (Jieţul cu afluenţii săi, Gilortul, Olteţul), peisajul pădurilor de<br />

conifere, spectaculosul peisaj carstic cu peşteri şi chei impresionante (Olteţului,<br />

G<strong>al</strong>benului), complexul Rânca cu pârtii şi teleschi, “Trans<strong>al</strong>pina” cu acces uşor<br />

din v<strong>al</strong>ea Oltului pe Lotru şi pe Jieţ.<br />

Defileul Jiului cuprins între Livezeni şi Bumbeşti-Jiu se înscrie în turism<br />

prin spectaculozitatea şi sălbăticia abrupturilor stâncoase.<br />

Munţii Godeanu prezintă păşuni, relief glaciar, lacuri glaciare şi terenuri<br />

<strong>pentru</strong> schi pe versantul sudic, spre V<strong>al</strong>ea Cernei.<br />

Munţii Vâlcan-Mehedinţi, prin formele carstice deosebit de spectaculoase,<br />

cheile de pe văile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţei, Sohodol, peşterile Cloşani şi<br />

Gura Plaiului, peşterile Grota Haiducilor, Grota cu Aburi şi Cheile Corcoaia,<br />

Arşasca şi cascada Bobot de pe V<strong>al</strong>ea Cernei, lacul de acumulare Cerna <strong>al</strong>e<br />

cărui ape trec pe sub Munţii Mehedinţi în V<strong>al</strong>ea Motrului (cu lacul V<strong>al</strong>ea Mare),<br />

unde intră în hidrocentr<strong>al</strong>a V<strong>al</strong>ea Mare, pe Tismana şi Bistriţa se află lacurile<br />

hidroenergetice, dar şi de interes piscicol;<br />

2. Obiectivele în are<strong>al</strong>ul de<strong>al</strong>urilor, prezintă o complexitate medie, ca<br />

structură şi v<strong>al</strong>oare <strong>pentru</strong> turism, cu toate că unele componente pot genera<br />

forme de turism cu o eficienţă ridicată (factori natur<strong>al</strong>i de cură), iar <strong>al</strong>tele se<br />

impun în formarea şi dirijarea fluxurilor <strong>turistic</strong>e (elemente cultur<strong>al</strong>-istorice).<br />

Resursele de ape miner<strong>al</strong>e, cu rezerve apreciabile şi variate sub aspectul<br />

chimismului şi <strong>al</strong> c<strong>al</strong>ităţii terapeutice, sunt cele mai importante componente de<br />

potenţi<strong>al</strong> generatoare de turism. Se întâlnesc mai multe tipuri de ape precum:<br />

ape clorurate sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase, sulfuroase slab<br />

bicarbonatate la Săcelu, Ţicleni şi Glogova.<br />

B. Obiective antropice<br />

<strong>Gorj</strong>ul dispune, de obiective <strong>turistic</strong>e antropice cu grad de dispersie mare<br />

care nu pot constitui atracţii independente.<br />

1. Zona montană Între cele mai importante putem aminti: ruine <strong>al</strong>e<br />

castrelor şi băilor romane (de la Lainici şi Bumbeşti-Jiu); mănăstirile, renumite<br />

monumente istorice şi de artă mediev<strong>al</strong>ă de la Polovragi (Munţii Căpăţânii),<br />

Lainici (defileul Jiului), Tismana (Munţii Vâlcan); elemente de etnografie şi<br />

folclor, cu arhitectură populară, meşteşuguri, port şi folclor tradiţion<strong>al</strong>e,<br />

manifestări cultur<strong>al</strong>e străvechi întâlnite în loc<strong>al</strong>ităţile din zonele folclorice sub<br />

munte.<br />

2. Unitatea deluroasă deţine obiective cultur<strong>al</strong>-istorice, între care:<br />

ansamblul sculptur<strong>al</strong> Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu; monumente de<br />

arhitectură de tip “culă”: cula şi biserica Cornea Brăiloiu, cula Cornoiu cu<br />

paraclis de la Târgu-Jiu şi Curtişoara, Cula de la Glogova, muzee de istorie sau<br />

de etnografie (Curtişoara – <strong>Gorj</strong>) etc. Semnificativ <strong>pentru</strong> această arie este şi<br />

82

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!