Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ
Este domeniul drumeţiei montane prin panoramele pitoreşti ce se desprind
de aici. Etajul pădurilor de conifere se desfăşoară între 1400-1700 m, mai ales
pe versanţii nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul. Prezenţa
acestor păduri completează valorile de peisaj şi creează o ionizare negativă a
aerului, benefică în climatoterapie. Etajul pădurilor de foioase acoperă îndeosebi
versanţii sudici unde se găsesc în amestec sau difuz cu exemplare de conifere.
Pe culmile sudice ale Munţilor Parâng şi Vâlcan apar făgetele pure sau pe
alocuri în amestec cu gorun, carpen. Arealul stejăretelor din zona deluroasă s-a
redus foarte mult în favoarea terenurilor agricole.
Un loc aparte îl ocupă prezenţa pe pantele calcaroase adăpostite, însorite a
castanului comestibil (Castanea vesca) asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii
mezotermofile, xerotermofile (corn, mojdrean, lemn câinos, dârmox, păducel,
scumpie, liliac sălbatic, etc.). Vegetaţia judeţului Gorj cuprinde aproximativ
2000 de specii din care 110 specii sunt mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice,
26 balcano-dacice ele jucând un rol esenţial în diversificarea formelor de turism
care pot fi practicate în judeţ (drumeţie, recreere şi odihnă, week-end, cunoaştere
ştiinţifică) concomitent sau în cadrul turismului rural.
Fauna judeţului este foarte variată şi bogată. Culmile alpine şi circurile
glaciare adăpostesc capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereşul, Roşiile, Slăvei,
Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase şi de amestec specii precum: ursul,
mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul, au o mare valoare
cinegetică. Apar şi unele specii caracteristice faunei mediteraneene: vipera cu
corn, broasca ţestoasă de uscat, adevărate curiozităţi ştiinţifice. Pitorescul
pădurilor din aria montană şi deluroasă este amplificată de un mare număr de
păsări şi insecte, cu rol cinegetic se remarcă cocoşul de munte, ierunca. Numărul
mare de specii cinegetice explică şi cabanele de vânătoare prezente îndeosebi în
Munţii Parâng şi Vâlcan (fond cinegetic 467.400 ha). Apele lacurilor de munte,
atât cele glaciare cât şi cele de baraj sunt bogate în păstrăv şi crap. Cursurile
superioare şi mijlocii ale râurilor Jiu, Jieţ, Gilort, Olteţ sunt unanim considerate
un paradis al pescarilor sportivi prin prezenţa speciilor de păstrăv, mreană,
moioagă, clean, scobar.
La nivelul judeţului Gorj există frumuseţi ale peisajului sau specii
floristice şi faunistice aflate în regim de ocrotire şi care atrag anual numeroşi
turişti. Numărul arealelor protejate natural este destul de mare (54 zone) dar
foarte puţine dintre aceste zone protejate prezintă interes turistic şi permit
desfăşurarea activităţilor de turism. Dintre acestea enumerăm ca importante:
• Cheile Sohodolului – complexă, 20 ha, pe o lungime de 10 km, de
interes peisagistic şi floristic;
• Cheile Corcoaiei – complexă, 10 ha, pe o lungime de 40 km;
• Cheile Olteţului – floristică, 20 ha. Aceste chei, săpate în calcare au şi
mici grote adăpostind circa 400 specii de plante, unele cu caracter de
unicat;
• Peştera Polovragi – speologică, 1 ha, Este celebră prin grota de intrare;
8