Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

02.01.2015 Views

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o arie de interferenţă folclorică şi etnografică, în care descoperim însă un miez alcătuit din trăsături proprii. În momentul de faţă, în judeţ se găsesc răspândite inegal un număr de 511 monumente cultural-istorice, grupate astfel: Monumente şi situri arheologice; Monumente şi ansambluri de arhitectură; Monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare; Clădiri memoriale; Zone istorice urbane şi rurale. Din acest impresionant număr de valori cultural-istorice, majoritatea nu au şi valenţe turistice, datorită stadiului de conservare sau a unei accesibilităţi reduse. În acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot încadra în realizarea unor programe turistice reprezentative şi diversificate. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane şi aşezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localităţi: ‣ Bumbeşti Jiu: • ruinele castrului roman de piatră, Arcina, sec. II-III î.Hr.; • „La Vârtop”, ruinele castrului roman de pământ şi aşezare civilă, sec. I-II, î.Hr.; ‣ Polovragi: fortificaţie şi aşezare din epoca geto-dacică, sec. II î.Hr.; ‣ Runcu: • „La Bulboc”, aşezare paleolitică din epoca bronzului şi care are şi câteva desene rupestre, sec. III î.Hr.; • „ La Cruce aşezare civilă din epoca bronzului, geto-dacică, cultura Coţofeni, sec. II-III î.Hr.; • în vatra satului Runcu ruinele unei construcţii medievale din sec. XV- XVI; ‣ Valea Perilor (com. Cătunele): castrul de pământ, aşezare civilă din epoca romană, sec. II-III d.Hr.; Tezaurul acestei categorii de obiective este deosebit de bogat şi cuprinde atât construcţii civile cât şi religioase. Se remarcă faptul că în judeţ, în aşezările urbane şi rurale s-au păstrat un număr important de case vechi, valoroase pentru epoca şi stilul în care au fost realizate. Alături de acestea, impresionante sunt cele 92 biserici de lemn, aflate în patrimoniul cultural, în majoritate situate în mediul rural. Poziţia lor în locuri mai puţin accesibile şi starea de conservare precară, face ca un mic număr să fie să fie atrase în turismul rural. Dintre cele care prezintă un real interes pentru turism amintim: municipiul Târgu Jiu: monumente laice: clădirea fostei prefecturi (1875), 4 case (1930-1938), arh. J. Doppelreiter, clădirea Bibliotecii judeţene (1929), şcoala normală (Colegiul Spiru Haret - 1924), Colegiul „Tudor Vladimirescu” (1896-1898), casa serdarului I. Chiriţă Corbeanu (sec. XVIII), Tribunalul Judeţean, stil neoclasic (sec. XX), clădirea actualei Prefecturi (1898), arh. P. Antonescu, case cu arhitectura secolelor XVIII-XIX, ctitorii ale unor familii 56

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ boiereşti: B. Gănescu, D. Măldărescu, Protopop Andrei, C. Brăiloiu; monumente religioase: Catedrala domnească (1748-1764), cu picturi exterioare, biserica Sf. Nicolae, stil neobizantin (sec. XVIII), biserica Sf. Apostoli (1927-1938); Novaci – biserică de lemn Sf. Dumitru, sec. XVII; Tg. Cărbuneşti – biserică de zid, Sf. Ioan Botezătorul, 1780, picturi interioare originale; Lărgeşti (oraş Tg. Cărbuneşti): schitul Logreşti, 1718, astăzi ruine, se păstrează doar biserica Sf. Voievozi cu picturi originale deosebite; Baia de Fier: gospodăriile Petru Flondor şi Ioan Mihuţescu, case şi anexe, sec. XX, bine conservate; biserica „Toţi Sfinţii” (1749-1753), picturi originale, zid de incintă; Bălceşti (com. Bengeşti – Ciocadia): casele I. Sârbu, I. Avramescu, sec XX;, biserica Sf. Ilie, 1732, cu fresce originale; Bărbăteşti (com. Bărbăteşti): casele C. Bărbătescu, P. Sburlea, sec. XIX; Bengeşti (com. Bengeşti – Ciocadia): grup de case vechi, sec. XIX- XX, şcoala cu fântână, clădirea cooperativei de credit, sec XX, biserica Sf. Voievozi 1729, fresce originale, zid de incintă; Bâlteni (com. Bâlteni): casele Bichileru, clădirea şcolii vechi, sec. XX, biserica Sf. Vasile şi Sf. Împăraţi, 1826; Copăcioasa (com. Scoarţa): casele P. Dobran, I. Popescu, sec. XX, biserică de lemn „Buna Vestire”, 1769; Cloşani (com. Padeş): biserică de lemn „Înălţarea Maicii Domnului”, 1763; Cârligei (com. Bumbeşti Piţic): biserica de lemn „Pogorârea Duhului Sfânt”, 1763; Glogova (com. Glogova): ansamblul de clădiri a familiei Glogoveanu, sec. XVIII, casă tip culă, modernizată şi cu destinaţie specifică, biserica Sf. Nicolae, 1730; Glodeni (com. Bălăneşti): biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, 1772, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, 1728, pivniţe de deal din lemn, sec. XIX; Hobiţa (com. Peştişani): biserica de lemn „Intrarea în biserică”, 1828, printre ctitori se numără şi bunicul lui C. Brâncuşi; Larga (com. Samarineşti): casă culă I. Darvani, sec XIX, biserică de zid „Sf. Ilie”, 1826; Plopşoru (com. Plopşorul): moară ţărănească, sec. XIX; Pocruia (com. Tismana): biserica de lemn „Sf. Andrei”, sec. XVIII; Pojogeni (oraş Tg. Cărbuneşti): trei biserici de lemn, sec. XVIII-XIX, bine conservate; Poiana (oraş Rovinari): cula Poenaru, sec. XX, casa A. Mogoş, sec. XX, colecţie etnografică, biserică de zid, sec. XIX; Polovragi (com. Polovragi): mănăstirea Polovragi, sec. XVI-XVIII, ctitor D. Părăianu, hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în stil brâncovenesc, colecţie muzeală de icoane şi cărţi vechi, biserică de lemn „Sf. Nicolae”, 1806; 57

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

boiereşti: B. Gănescu, D. Măldărescu, Protopop Andrei, C. Brăiloiu; monumente<br />

religioase: Catedr<strong>al</strong>a domnească (1748-1764), cu picturi exterioare, biserica Sf.<br />

Nicolae, stil neobizantin (sec. XVIII), biserica Sf. Apostoli (1927-1938);<br />

Novaci – biserică de lemn Sf. Dumitru, sec. XVII;<br />

Tg. Cărbuneşti – biserică de zid, Sf. Ioan Botezătorul, 1780, picturi<br />

interioare origin<strong>al</strong>e; Lărgeşti (oraş Tg. Cărbuneşti): schitul Logreşti, 1718, astăzi<br />

ruine, se păstrează doar biserica Sf. Voievozi cu picturi origin<strong>al</strong>e deosebite;<br />

Baia de Fier: gospodăriile Petru Flondor şi Ioan Mihuţescu, case şi anexe,<br />

sec. XX, bine conservate; biserica „Toţi Sfinţii” (1749-1753), picturi origin<strong>al</strong>e,<br />

zid de incintă;<br />

Bălceşti (com. Bengeşti – Ciocadia): casele I. Sârbu, I. Avramescu, sec<br />

XX;, biserica Sf. Ilie, 1732, cu fresce origin<strong>al</strong>e;<br />

Bărbăteşti (com. Bărbăteşti): casele C. Bărbătescu, P. Sburlea, sec. XIX;<br />

Bengeşti (com. Bengeşti – Ciocadia): grup de case vechi, sec. XIX- XX,<br />

şco<strong>al</strong>a cu fântână, clădirea cooperativei de credit, sec XX, biserica Sf. Voievozi<br />

1729, fresce origin<strong>al</strong>e, zid de incintă;<br />

Bâlteni (com. Bâlteni): casele Bichileru, clădirea şcolii vechi, sec. XX,<br />

biserica Sf. Vasile şi Sf. Împăraţi, 1826;<br />

Copăcioasa (com. Scoarţa): casele P. Dobran, I. Popescu, sec. XX,<br />

biserică de lemn „Buna Vestire”, 1769;<br />

Cloşani (com. Padeş): biserică de lemn „Înălţarea Maicii Domnului”,<br />

1763;<br />

Cârligei (com. Bumbeşti Piţic): biserica de lemn „Pogorârea Duhului<br />

Sfânt”, 1763;<br />

Glogova (com. Glogova): ansamblul de clădiri a familiei Glogoveanu,<br />

sec. XVIII, casă tip culă, modernizată şi cu destinaţie specifică, biserica Sf.<br />

Nicolae, 1730;<br />

Glodeni (com. Bălăneşti): biserica de lemn „Adormirea Maicii<br />

Domnului”, 1772, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, 1728, pivniţe de de<strong>al</strong><br />

din lemn, sec. XIX;<br />

Hobiţa (com. Peştişani): biserica de lemn „Intrarea în biserică”, 1828,<br />

printre ctitori se numără şi bunicul lui C. Brâncuşi;<br />

Larga (com. Samarineşti): casă culă I. Darvani, sec XIX, biserică de zid<br />

„Sf. Ilie”, 1826;<br />

Plopşoru (com. Plopşorul): moară ţărănească, sec. XIX;<br />

Pocruia (com. Tismana): biserica de lemn „Sf. Andrei”, sec. XVIII;<br />

Pojogeni (oraş Tg. Cărbuneşti): trei biserici de lemn, sec. XVIII-XIX,<br />

bine conservate;<br />

Poiana (oraş Rovinari): cula Poenaru, sec. XX, casa A. Mogoş, sec. XX,<br />

colecţie etnografică, biserică de zid, sec. XIX;<br />

Polovragi (com. Polovragi): mănăstirea Polovragi, sec. XVI-XVIII, ctitor<br />

D. Părăianu, hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în stil brâncovenesc,<br />

colecţie muze<strong>al</strong>ă de icoane şi cărţi vechi, biserică de lemn „Sf. Nicolae”, 1806;<br />

57

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!