Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o arie de interferenţă folclorică şi etnografică, în care descoperim însă un miez alcătuit din trăsături proprii. În momentul de faţă, în judeţ se găsesc răspândite inegal un număr de 511 monumente cultural-istorice, grupate astfel: Monumente şi situri arheologice; Monumente şi ansambluri de arhitectură; Monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare; Clădiri memoriale; Zone istorice urbane şi rurale. Din acest impresionant număr de valori cultural-istorice, majoritatea nu au şi valenţe turistice, datorită stadiului de conservare sau a unei accesibilităţi reduse. În acest context, vor fi prezentate acele vestigii culturale care se pot încadra în realizarea unor programe turistice reprezentative şi diversificate. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat prin cele câteva castre romane şi aşezări vechi mai deosebite, aflate în diverse localităţi: ‣ Bumbeşti Jiu: • ruinele castrului roman de piatră, Arcina, sec. II-III î.Hr.; • „La Vârtop”, ruinele castrului roman de pământ şi aşezare civilă, sec. I-II, î.Hr.; ‣ Polovragi: fortificaţie şi aşezare din epoca geto-dacică, sec. II î.Hr.; ‣ Runcu: • „La Bulboc”, aşezare paleolitică din epoca bronzului şi care are şi câteva desene rupestre, sec. III î.Hr.; • „ La Cruce aşezare civilă din epoca bronzului, geto-dacică, cultura Coţofeni, sec. II-III î.Hr.; • în vatra satului Runcu ruinele unei construcţii medievale din sec. XV- XVI; ‣ Valea Perilor (com. Cătunele): castrul de pământ, aşezare civilă din epoca romană, sec. II-III d.Hr.; Tezaurul acestei categorii de obiective este deosebit de bogat şi cuprinde atât construcţii civile cât şi religioase. Se remarcă faptul că în judeţ, în aşezările urbane şi rurale s-au păstrat un număr important de case vechi, valoroase pentru epoca şi stilul în care au fost realizate. Alături de acestea, impresionante sunt cele 92 biserici de lemn, aflate în patrimoniul cultural, în majoritate situate în mediul rural. Poziţia lor în locuri mai puţin accesibile şi starea de conservare precară, face ca un mic număr să fie să fie atrase în turismul rural. Dintre cele care prezintă un real interes pentru turism amintim: municipiul Târgu Jiu: monumente laice: clădirea fostei prefecturi (1875), 4 case (1930-1938), arh. J. Doppelreiter, clădirea Bibliotecii judeţene (1929), şcoala normală (Colegiul Spiru Haret - 1924), Colegiul „Tudor Vladimirescu” (1896-1898), casa serdarului I. Chiriţă Corbeanu (sec. XVIII), Tribunalul Judeţean, stil neoclasic (sec. XX), clădirea actualei Prefecturi (1898), arh. P. Antonescu, case cu arhitectura secolelor XVIII-XIX, ctitorii ale unor familii 56
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ boiereşti: B. Gănescu, D. Măldărescu, Protopop Andrei, C. Brăiloiu; monumente religioase: Catedrala domnească (1748-1764), cu picturi exterioare, biserica Sf. Nicolae, stil neobizantin (sec. XVIII), biserica Sf. Apostoli (1927-1938); Novaci – biserică de lemn Sf. Dumitru, sec. XVII; Tg. Cărbuneşti – biserică de zid, Sf. Ioan Botezătorul, 1780, picturi interioare originale; Lărgeşti (oraş Tg. Cărbuneşti): schitul Logreşti, 1718, astăzi ruine, se păstrează doar biserica Sf. Voievozi cu picturi originale deosebite; Baia de Fier: gospodăriile Petru Flondor şi Ioan Mihuţescu, case şi anexe, sec. XX, bine conservate; biserica „Toţi Sfinţii” (1749-1753), picturi originale, zid de incintă; Bălceşti (com. Bengeşti – Ciocadia): casele I. Sârbu, I. Avramescu, sec XX;, biserica Sf. Ilie, 1732, cu fresce originale; Bărbăteşti (com. Bărbăteşti): casele C. Bărbătescu, P. Sburlea, sec. XIX; Bengeşti (com. Bengeşti – Ciocadia): grup de case vechi, sec. XIX- XX, şcoala cu fântână, clădirea cooperativei de credit, sec XX, biserica Sf. Voievozi 1729, fresce originale, zid de incintă; Bâlteni (com. Bâlteni): casele Bichileru, clădirea şcolii vechi, sec. XX, biserica Sf. Vasile şi Sf. Împăraţi, 1826; Copăcioasa (com. Scoarţa): casele P. Dobran, I. Popescu, sec. XX, biserică de lemn „Buna Vestire”, 1769; Cloşani (com. Padeş): biserică de lemn „Înălţarea Maicii Domnului”, 1763; Cârligei (com. Bumbeşti Piţic): biserica de lemn „Pogorârea Duhului Sfânt”, 1763; Glogova (com. Glogova): ansamblul de clădiri a familiei Glogoveanu, sec. XVIII, casă tip culă, modernizată şi cu destinaţie specifică, biserica Sf. Nicolae, 1730; Glodeni (com. Bălăneşti): biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, 1772, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, 1728, pivniţe de deal din lemn, sec. XIX; Hobiţa (com. Peştişani): biserica de lemn „Intrarea în biserică”, 1828, printre ctitori se numără şi bunicul lui C. Brâncuşi; Larga (com. Samarineşti): casă culă I. Darvani, sec XIX, biserică de zid „Sf. Ilie”, 1826; Plopşoru (com. Plopşorul): moară ţărănească, sec. XIX; Pocruia (com. Tismana): biserica de lemn „Sf. Andrei”, sec. XVIII; Pojogeni (oraş Tg. Cărbuneşti): trei biserici de lemn, sec. XVIII-XIX, bine conservate; Poiana (oraş Rovinari): cula Poenaru, sec. XX, casa A. Mogoş, sec. XX, colecţie etnografică, biserică de zid, sec. XIX; Polovragi (com. Polovragi): mănăstirea Polovragi, sec. XVI-XVIII, ctitor D. Părăianu, hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în stil brâncovenesc, colecţie muzeală de icoane şi cărţi vechi, biserică de lemn „Sf. Nicolae”, 1806; 57
- Page 5 and 6: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 7 and 8: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 9 and 10: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 11 and 12: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 13 and 14: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 15 and 16: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 17 and 18: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 19 and 20: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 21 and 22: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 23 and 24: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 25 and 26: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 27 and 28: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 29 and 30: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 31 and 32: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 33 and 34: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 35 and 36: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 37 and 38: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 39 and 40: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
boiereşti: B. Gănescu, D. Măldărescu, Protopop Andrei, C. Brăiloiu; monumente<br />
religioase: Catedr<strong>al</strong>a domnească (1748-1764), cu picturi exterioare, biserica Sf.<br />
Nicolae, stil neobizantin (sec. XVIII), biserica Sf. Apostoli (1927-1938);<br />
Novaci – biserică de lemn Sf. Dumitru, sec. XVII;<br />
Tg. Cărbuneşti – biserică de zid, Sf. Ioan Botezătorul, 1780, picturi<br />
interioare origin<strong>al</strong>e; Lărgeşti (oraş Tg. Cărbuneşti): schitul Logreşti, 1718, astăzi<br />
ruine, se păstrează doar biserica Sf. Voievozi cu picturi origin<strong>al</strong>e deosebite;<br />
Baia de Fier: gospodăriile Petru Flondor şi Ioan Mihuţescu, case şi anexe,<br />
sec. XX, bine conservate; biserica „Toţi Sfinţii” (1749-1753), picturi origin<strong>al</strong>e,<br />
zid de incintă;<br />
Bălceşti (com. Bengeşti – Ciocadia): casele I. Sârbu, I. Avramescu, sec<br />
XX;, biserica Sf. Ilie, 1732, cu fresce origin<strong>al</strong>e;<br />
Bărbăteşti (com. Bărbăteşti): casele C. Bărbătescu, P. Sburlea, sec. XIX;<br />
Bengeşti (com. Bengeşti – Ciocadia): grup de case vechi, sec. XIX- XX,<br />
şco<strong>al</strong>a cu fântână, clădirea cooperativei de credit, sec XX, biserica Sf. Voievozi<br />
1729, fresce origin<strong>al</strong>e, zid de incintă;<br />
Bâlteni (com. Bâlteni): casele Bichileru, clădirea şcolii vechi, sec. XX,<br />
biserica Sf. Vasile şi Sf. Împăraţi, 1826;<br />
Copăcioasa (com. Scoarţa): casele P. Dobran, I. Popescu, sec. XX,<br />
biserică de lemn „Buna Vestire”, 1769;<br />
Cloşani (com. Padeş): biserică de lemn „Înălţarea Maicii Domnului”,<br />
1763;<br />
Cârligei (com. Bumbeşti Piţic): biserica de lemn „Pogorârea Duhului<br />
Sfânt”, 1763;<br />
Glogova (com. Glogova): ansamblul de clădiri a familiei Glogoveanu,<br />
sec. XVIII, casă tip culă, modernizată şi cu destinaţie specifică, biserica Sf.<br />
Nicolae, 1730;<br />
Glodeni (com. Bălăneşti): biserica de lemn „Adormirea Maicii<br />
Domnului”, 1772, biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”, 1728, pivniţe de de<strong>al</strong><br />
din lemn, sec. XIX;<br />
Hobiţa (com. Peştişani): biserica de lemn „Intrarea în biserică”, 1828,<br />
printre ctitori se numără şi bunicul lui C. Brâncuşi;<br />
Larga (com. Samarineşti): casă culă I. Darvani, sec XIX, biserică de zid<br />
„Sf. Ilie”, 1826;<br />
Plopşoru (com. Plopşorul): moară ţărănească, sec. XIX;<br />
Pocruia (com. Tismana): biserica de lemn „Sf. Andrei”, sec. XVIII;<br />
Pojogeni (oraş Tg. Cărbuneşti): trei biserici de lemn, sec. XVIII-XIX,<br />
bine conservate;<br />
Poiana (oraş Rovinari): cula Poenaru, sec. XX, casa A. Mogoş, sec. XX,<br />
colecţie etnografică, biserică de zid, sec. XIX;<br />
Polovragi (com. Polovragi): mănăstirea Polovragi, sec. XVI-XVIII, ctitor<br />
D. Părăianu, hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în stil brâncovenesc,<br />
colecţie muze<strong>al</strong>ă de icoane şi cărţi vechi, biserică de lemn „Sf. Nicolae”, 1806;<br />
57