02.01.2015 Views

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

râului Blahniţei ce o străbate, cauzată de structura geologică, având roci dure,<br />

tari, greu erodabile de agenţi externi.<br />

Băile dispun de numeroase izvoare miner<strong>al</strong>e cu mare efect terapeutic în<br />

cura externă, la care se adaugă şi nămolul sapropelic, cât şi ape miner<strong>al</strong>e cu o<br />

concentraţie mai scăzută de săruri, folosită în cura internă. Zona b<strong>al</strong>neară, cât şi<br />

împrejurimile dispun de peste 84 de izvoare miner<strong>al</strong>e ce apar la suprafaţă,<br />

printre fisurile rocilor de conglomerate. Cele mai multe izvoare se găsesc în<br />

zona centr<strong>al</strong>ă a băilor, în cele 4 lacuri amenajate, de asemenea se văd izvoare pe<br />

pârâul Iencioasa şi la po<strong>al</strong>ele de<strong>al</strong>ului Săcelu pe m<strong>al</strong>ul stâng, lângă lacurile<br />

princip<strong>al</strong>e. Pe m<strong>al</strong>ul drept apar numeroase izvoare miner<strong>al</strong>e pe pâraiele<br />

adiacente.<br />

În satul Maghereşti, cătunul Popesti apar numeroase izvoare miner<strong>al</strong>e cât<br />

şi nămol sapropelic, loc în care Institutul de Cercetari geologice a forat în anul<br />

1952 dând la ive<strong>al</strong>a un strat bogat în ape miner<strong>al</strong>e însotite de gaze natur<strong>al</strong>e, care<br />

se emană odată cu apariţia apelor la suprafaţă şi pot lua foc când se aprind. De<br />

asemenea, în urma forajelor dintre anii 1950-1954 s-au scos la ive<strong>al</strong>a ape<br />

miner<strong>al</strong>e în zona Păsărin, Parghel, Pleşoianu, pârâul B<strong>al</strong>ca, în satul Surupaţi în<br />

punctul la ,, Mimoiu ” cât şi la ,, Buşe ”.<br />

Interesant este apariţia izvoarelor miner<strong>al</strong>e şi nămolului sapropelic şi în<br />

satul Corobeşti sau în punctul Lespezi, satul Bereasca, sau Ulmet şi Maghereşti.<br />

Pe pârâul V<strong>al</strong>ea Morii şi pârâul Dracoaia apar numeroase izvoare cu o<br />

concentraţie de săruri mai mică ape ce se folosesc în cura internă ex: izvorul<br />

„Săcelata” singurul izvorul amenajat ce datează din 1886.<br />

In 1968 s-a forat pe plaja băilor cu o sondă a Institutului de cercetări<br />

geologice, sondă care a scos la ive<strong>al</strong>ă un strat bogat în ape miner<strong>al</strong>e de<br />

fundament, ape ce se folosesc în cura externă în cele 4 bazine şi prin încălzire în<br />

baza de tratament. Apele miner<strong>al</strong>e sunt clasificate în grupa apelor cloro-sodice –<br />

sulfo-iodurate-bicarbonate, concentrate cu un conţinut de hidrocarburi gazoase,<br />

cu principii chimice rare ca: stronţiu, bariu, fier litium, magneziu, brom,etc;<br />

concentraţia chimică fiind de 40,374 gr./l la care se adaugă şi mari cantităţi de<br />

nămol sapropelic ce măreşte puterea terapeutică a acestor ape, numindu-le pe<br />

drept cuvânt Techirghiolul Olteniei de la Săcelu.<br />

Aceste ape terapeutice pot fi utilizate în cura externă în afecţiuni <strong>al</strong>e<br />

aparatului locomotor ca: artrite, artroze, spondilartiritre şi spondilartroze, cât şi<br />

în sechele după traumatisme osteoarticulare, miozite şi <strong>al</strong>tor boli cronice<br />

reumatism<strong>al</strong>e.<br />

De asemenea în afecţiuni <strong>al</strong>e sistemului nervos periferic, radiculite,<br />

nevrite şi polinevrite cronice în afecţiuni ginecologice, combaterea arteritelor<br />

periferice şi a urmărilor după tromboflebite şi dermatoze cronice.<br />

Potenţi<strong>al</strong>ul antropic <strong>al</strong> zonei este reprezentat prin muzee şi casele<br />

memori<strong>al</strong>e de la Săcelu, Glodeni, Albeni şi Bălceşti; bisericile din Scoarţa,<br />

Bălăneşti, Glodeni, Albeni, Prigoria, Bumbeşti-Piţic, Bengeşti şi Ciocadia;<br />

38

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!