Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Casa Cornea Brăiloiu, clădire situată în cartierul Vădeni, a fost ridicată de familia banului Cornea Brăiloiu, în anul 1604; s-au păstrat zidurile şi beciurile originale. Casa slugerului Barbu Gănescu, este o clădire care datează din 1790, declarată monument de arhitectură veche. Casa pitarului Dumitru Măldărăscu, aşezată în Piaţa Tudor Vladimirescu, este astăzi cea mai veche clădire din oraş. Toate aceste clădiri sunt în general anonime marelui public şi nu sunt evidenţiate prin plăci de identificare şi indicatoare pentru orientare. Monumentele importante sunt: mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, bustul lui Constantin Brâncuşi şi statuia lui Tudor Vladimirescu. La monumentele vechi se adaugă sculpturile moderne ce au fost realizate în taberele de sculptură Brâncuşi, din ultimii ani şi care pot constitui un element de inedit al oraşului. În afara oraşului, la Curtişoara, într-o zonă de luncă, se află un monument al artei arhitecturale populare vechi, vechea culă a familiei Cornoiu, admirabil restaurată, care adăposteşte o mică, dar interesantă expoziţie de etnografie specifică locului şi unde se ţin, adeseori, evocări de interes cultural şi istoric privind existenţa gorjenilor. Lângă această construcţie populară a fost organizat Muzeul Arhitecturii Populare Gorjene. Zeci de case ţărăneşti, unele vechi de 2-3 secole, mori de apă, pive, uleierniţe, conace de fân şi alte construcţii utilitare din gospodăriile rurale au fost demontate şi aduse din satele din jur sau din spaţiul Gorjului şi apoi remontate cu grijă la Curtişoara, alcătuind un ansamblu muzeistic în aer liber de o deosebită valoare turistică şi de o extraordinară autenticitate. De asemenea la Turcineşti-Cartiu se află cula Cartianu monument de arhitectură specifică zonei submontane de pe Jiu. Pe ansamblul zonei există un fond de obiective turistice antropice cu valoare medie, singurul de talie naţională şi europeană fiind ansamblul sculptural Brâncuşi. Ca atare, regiunea Târgu-Jiu poate fi cu succes un centru al turismului cultural specializat pe operele brâncuşiene. La aceasta se poate adăuga turismul de afaceri şi cel de tranzit spre zonele turistice din judeţ. Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 4(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 3(din 5). Zona dealurilor vestice subcarpatice Spre vest, depresiunea şi dealurile subcarpatice cuprind, de asemenea, numeroase obiective şi puncte turistice, însă cu un grad de dispersie ceva mai mare decât în culoarul submontan. În această zonă se mai află sate cu o viaţă tradiţională accentuată ce pot fi conservate prin intervenţia autorităţilor locale din comunele de apartenenţă. Aici se pot vedea încă unele case din secolul trecut, construite în întregime din lemn de gorun, acoperite cu şindrilă, având 1-4 încăperi, pardosite cu scânduri sau lipite cu pământ. Interiorul este simplu: paturi de lemn cu scoarţe sau rogojini, ladă de zestre, icoane, sobe de cărămidă şi ţăstul oltenesc. Aceste sate sunt: Găvăneşti, Seuca, Pârâu de Vale, Boboeşti, Vârtopu. 36
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Monumentele de artă religioasă sunt puţine în această zonă. Reprezentative sunt bisericile din: Ceauru, Teleşti, Găvăneşti, Câlnic, Ciuperceni, Ploştina. Pe Valea Bistriţei, în comuna Teleşti, se află o biserică înălţată în 1747 de familia Bălăcescu, monument de arhitectură, având picturi în frescă din acea perioadă. Comuna Glogova este punct turistic din dealurile subcarpatice ale Motrului. Aici se pot introduce în circuitul turistic cula şi biserica Glogovenilor elemente de arhitectură oltenească din 1764. Elementele de tipul meşteşugurilor sunt păstrate în câteva regiuni, dar sunt pe cale de dispariţie. Doar intervenţia centrului Judeţean pentru Cultură şi Patrimoniu poate să mai salveze aceste tradiţii. Principalele meşteşuguri sunt: olăritul, la Glogova şi Găleşoaia şi realizarea obiectelor casnice din lemn la Buduhala-Teleşti. La acestea se adaugă muzicanţii şi lăutarii din localitatea Pârâu de Pripor. Zona deschide perspective pentru turismul balnear prin descoperirea unor importante rezerve de ape minerale şi terapeutice la Mătăsari şi Glogova. Extinderea exploatărilor carbonifere din bazinele Rovinari, Jilţ şi Motru restrâng posibilitatea dezvoltării unui turism ecologic, singura perspectivă a acestei zone fiind turismul cultural bazat pe obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri şi arhitectură populară. În lipsa acestei şanse turismul în această zonă va rămâne unul de interes local (nivel 1 de integrare) Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 1(din 5). Zona dealurilor estice subcarpatice reprezintă o zonă omogenă din punct de vedere natural şi antropic. Centrul turistic al regiunii poate fi considerat localitatea Săcelu. Sub aspect natural avem o înşiruire de dealuri alungite nord-sud separate de văi cu medii relativ asemănătoare, având un climat plăcut cu influenţe montane. Obiectivele naturale sunt grupate în zona Săcelu fiind reprezentate de martori de eroziune ai reliefului precum: Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor şi abrupturi pe conglomerate. Aceste obiective nu sunt puse în valoare fiind situate pe zone de culme. Dintre mulţimea martorilor de eroziune, vizitată de turişti, pentru semnificaţia ei este ,,Casa Buhăi”. Pe zona de vale importante sunt izvoarele minerale. Zona deţine un bogat potenţial balnear în localitatea Săcelu. Băile „Sacellum” sunt cunoscute din epoca romană fiind necesar a se pune mai mult accentul pe acest specific. Băile Săcelu sunt aşezate în depresiunea intracolinară a Vaii Blahniţei, în zona subcarpatică, la o altitudine medie de circa 350 m, dealuri cu pante uneori abrupte în zona centrală a băilor, cu aspect de defileu, datorită îngustimii văii 37
- Page 1 and 2: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 3 and 4: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 5 and 6: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 7 and 8: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 9 and 10: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 11 and 12: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 13 and 14: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 15 and 16: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 17 and 18: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 19 and 20: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 21 and 22: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 23 and 24: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 25 and 26: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 27 and 28: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 29 and 30: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 31 and 32: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 33 and 34: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 35: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 39 and 40: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55 and 56: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Monumentele de artă religioasă sunt puţine în această zonă.<br />
Reprezentative sunt bisericile din: Ceauru, Teleşti, Găvăneşti, Câlnic,<br />
Ciuperceni, Ploştina. Pe V<strong>al</strong>ea Bistriţei, în comuna Teleşti, se află o biserică<br />
înălţată în 1747 de familia Bălăcescu, monument de arhitectură, având picturi în<br />
frescă din acea perioadă.<br />
Comuna Glogova este punct <strong>turistic</strong> din de<strong>al</strong>urile subcarpatice <strong>al</strong>e<br />
Motrului. Aici se pot introduce în circuitul <strong>turistic</strong> cula şi biserica Glogovenilor<br />
elemente de arhitectură oltenească din 1764.<br />
Elementele de tipul meşteşugurilor sunt păstrate în câteva regiuni, dar<br />
sunt pe c<strong>al</strong>e de dispariţie. Doar intervenţia centrului Judeţean <strong>pentru</strong> Cultură şi<br />
Patrimoniu poate să mai s<strong>al</strong>veze aceste tradiţii. Princip<strong>al</strong>ele meşteşuguri sunt:<br />
olăritul, la Glogova şi Găleşoaia şi re<strong>al</strong>izarea obiectelor casnice din lemn la<br />
Buduh<strong>al</strong>a-Teleşti. La acestea se adaugă muzicanţii şi lăutarii din loc<strong>al</strong>itatea<br />
Pârâu de Pripor.<br />
Zona deschide perspective <strong>pentru</strong> turismul b<strong>al</strong>near prin descoperirea unor<br />
importante rezerve de ape miner<strong>al</strong>e şi terapeutice la Mătăsari şi Glogova.<br />
Extinderea exploatărilor carbonifere din bazinele Rovinari, Jilţ şi Motru<br />
restrâng posibilitatea dezvoltării unui turism ecologic, singura perspectivă a<br />
acestei zone fiind turismul cultur<strong>al</strong> bazat pe obiceiuri, tradiţii, meşteşuguri şi<br />
arhitectură populară. În lipsa acestei şanse turismul în această zonă va rămâne<br />
unul de interes loc<strong>al</strong> (nivel 1 de integrare)<br />
Ca potenţi<strong>al</strong> <strong>turistic</strong> zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Ca<br />
integrare <strong>turistic</strong>ă, conform opiniei speci<strong>al</strong>iştilor, zona se află situată pe<br />
nivelul 1(din 5).<br />
Zona de<strong>al</strong>urilor estice subcarpatice reprezintă o zonă omogenă din punct<br />
de vedere natur<strong>al</strong> şi antropic. Centrul <strong>turistic</strong> <strong>al</strong> regiunii poate fi considerat<br />
loc<strong>al</strong>itatea Săcelu.<br />
Sub aspect natur<strong>al</strong> avem o înşiruire de de<strong>al</strong>uri <strong>al</strong>ungite nord-sud separate<br />
de văi cu medii relativ asemănătoare, având un climat plăcut cu influenţe<br />
montane.<br />
Obiectivele natur<strong>al</strong>e sunt grupate în zona Săcelu fiind reprezentate de<br />
martori de eroziune ai reliefului precum: Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor şi<br />
abrupturi pe conglomerate. Aceste obiective nu sunt puse în v<strong>al</strong>oare fiind situate<br />
pe zone de culme. Dintre mulţimea martorilor de eroziune, vizitată de turişti,<br />
<strong>pentru</strong> semnificaţia ei este ,,Casa Buhăi”.<br />
Pe zona de v<strong>al</strong>e importante sunt izvoarele miner<strong>al</strong>e. Zona deţine un bogat<br />
potenţi<strong>al</strong> b<strong>al</strong>near în loc<strong>al</strong>itatea Săcelu. Băile „Sacellum” sunt cunoscute din<br />
epoca romană fiind necesar a se pune mai mult accentul pe acest specific. Băile<br />
Săcelu sunt aşezate în depresiunea intracolinară a Vaii Blahniţei, în zona<br />
subcarpatică, la o <strong>al</strong>titudine medie de circa 350 m, de<strong>al</strong>uri cu pante uneori<br />
abrupte în zona centr<strong>al</strong>ă a băilor, cu aspect de defileu, datorită îngustimii văii<br />
37