Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj

More documents

Recommendations

Info

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ de întreruperile acestor chei, tăiate în calcare, de două poieni dezvoltate pe şisturi cristaline în care se pot dezvolta complexe turistice. Cu toate acestea vechiul complex turistic Bucium este momentan inactiv. Problemele sunt legate direct de regimul de proprietate privată al terenurilor ce nu permite dezvoltarea infrastructurii şi construcţiilor de interes turistic. Abia după anul 2006 au început să apară construcţiile în zonă. Obiectivele speologice, chiar dacă sunt numeroase sunt dificil de integrat turistic. Dacă pereţii verticali, străpunşi de peşteri/grote, sunt integraţi în zona de vale, platourile calcaroase Pleşa şi dealul Tufoaia deşi sunt spectaculoase, sunt neintegrate în complexul carstic în lipsa căilor de acces spre acestea. Aici se pot vedea unele din cele mai remarcabile câmpuri de lapiezuri şi avenuri din Carpaţii Meridionali. În zona de deal există un fenomen de relief rar reprezentat de relief pe argile roşii tăiate de ravene, cu o mare varietate de forme sculpturale. Crearea unui complex turistic în zona cheilor şi deschiderea unor căi de acces şi „scări” spre zonele de culme şi platouri sunt elementele ce pot da valoare obiectivelor turistice din zonă. În afara zonei carstice se află pădurea Răchiţeaua care nu este valorizată suficient prin spaţii de agrement, existând doar un restaurant în apropiere, pe şoseaua naţională. Regiunea beneficiază de câteva aşezări cu o bogată viaţă rurală: localitatea Runcu-sat de oieri şi pomicultori; Arcani-localitate viticolă; Leleştieconomie pomi-viticolă; Dobriţa, Suseni, Bâlta, Valea Mare-localităţi centre de creştere a animalelor. În localităţile Arcani, Dobriţa şi Arcani, se pot vizita expoziţii despre trecutul şi prezentul zonei. Pe ansamblu viitorul turistic al zonei poate fi legat de turismul ecologic, şi turismul rural dar în prima etapă a dezvoltării este necesară extinderea turismului periurban, de week-end, pentru locuitorii din Tîrgu-Jiu. Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 4(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Zona Şuşiţa-Schela Valea Şuşiţa grupează localităţile Stăneşti, Alexeni, Curpen, Vaidei, după care se intră în sălbaticele chei ale acestui râu, lungi de peste 2 km. De aici, porneşte spre Munţii Vâlcan, drumul Neamţului, pe unde treceau Carpaţii carele negustorilor din Ţara Nemţească. Din punct de vedere natural principala resursă a zonei este reprezentată de domeniul schiabil din zona Straja Sud care în momentul actual este total neintegrat datorită zonei mari împădurite. Accesul în zonă se poate face pe valea râului Cartianul sau pe vechiul drum spre pasul Vâlcan. Platourile de culme de sub vârful Straja pot fi utilizate pentru crearea unui sat de vacanţă în partea de nord a Cheilor Şuşiţa. Locurile sunt unice şi prin aspectele etno-folclorice extrem de interesante, fie pentru turistul simplu, fie pentru folclorist sau etnograf şi istoric. La Curpen, 28
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Rugi, Vaidei încă se mai ţin hore după obiceiuri vechi iar oamenii încă se mai îmbracă în vechiul port, alcătuit din haine ţesute şi cusute în case. Predomină dintre culori albul, negrul şi roşul, obţinute din plante şi minerale argiloase. Cu toate acestea vechile obiceiuri sunt pe cale de dispariţie iar dacă în următorii 5ani nu se va face o conservare etnografică a zonei, viaţa tradiţională va dispărea. În perspectiva următorilor 10 ani zona Şuşiţa va putea dezvolta un turism rural şi ecologic combinat cu turismul de agrement în cadrul unui posibil complex turistic montan dezvoltat în trepte altitudinale. Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 1(din 5). Zona Defileul Jiului este unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defilee din Carpaţi. Această vale poate reprezenta, în cazul unei bune amenajări, o poartă de intrare spre turismul din zona Olteniei. Şoseaua şi calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, trecând prin mai multe sectoare cu viaducte şi tunele constituie ele însele o atracţie turistică. În urma amenajărilor actuale sectorul de şosea va trebui să aibă zone de staţionare cu parcări şi puncte de belvedere. Acestea pot fi dezvoltate în apropierea celor două monumente naturale, Stâncile Rafaila şi Sfinxul Lainicilor. Zona poate constitui şi punct de intrare spre domeniul schiabil Molidvişul şi Parângul Mare, prin valea Sadu. 29
Page 1 and 2: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
Page 27: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
Page 78 and 79:
77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
Page 80 and 81:
79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
Page 82 and 83:
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 116 and 117:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
Page 150 and 151:
Page 152 and 153:
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 196 and 197:
Page 198 and 199:
Page 200 and 201:
Page 202 and 203:
Page 204 and 205:
Page 206 and 207:
Page 208 and 209:
Page 210 and 211:
Page 212 and 213:
Page 214 and 215:
Page 216 and 217:
Page 218 and 219:
Page 220 and 221:
Page 222 and 223:
Page 224 and 225:
Page 226 and 227:
Page 228 and 229:
Page 230 and 231:
Page 232 and 233:
Page 234 and 235:
Page 236 and 237:
235 MD1+ MD3 P 1.12., P 3.2., P 3.3
Page 238 and 239:
237 MD4+ MD6+ MD7 P 4.2., P 6.6.- 6
Page 240 and 241:
239 MD5+ MD6 MD5+ MD6 MD5+ MD7 P 5.
Page 242 and 243:
24 MD6+ MD7 MD6+ MD7 MD6+ MD7 P 6.7
Page 244 and 245:
243 MD 6 P 6.12., P 6.15., P 6.16.
Page 246 and 247:
245 MD6+ MD7 MD1+ MD4 P 6.1., P 7.6
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 252 and 253:
Page 254 and 255:
Page 256 and 257:
Page 258 and 259:
Page 260 and 261:
Page 262 and 263:
Page 264 and 265:
Page 266 and 267:
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Studiu pentru valorificarea potenţ
show all

Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj