Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

02.01.2015 Views

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ de întreruperile acestor chei, tăiate în calcare, de două poieni dezvoltate pe şisturi cristaline în care se pot dezvolta complexe turistice. Cu toate acestea vechiul complex turistic Bucium este momentan inactiv. Problemele sunt legate direct de regimul de proprietate privată al terenurilor ce nu permite dezvoltarea infrastructurii şi construcţiilor de interes turistic. Abia după anul 2006 au început să apară construcţiile în zonă. Obiectivele speologice, chiar dacă sunt numeroase sunt dificil de integrat turistic. Dacă pereţii verticali, străpunşi de peşteri/grote, sunt integraţi în zona de vale, platourile calcaroase Pleşa şi dealul Tufoaia deşi sunt spectaculoase, sunt neintegrate în complexul carstic în lipsa căilor de acces spre acestea. Aici se pot vedea unele din cele mai remarcabile câmpuri de lapiezuri şi avenuri din Carpaţii Meridionali. În zona de deal există un fenomen de relief rar reprezentat de relief pe argile roşii tăiate de ravene, cu o mare varietate de forme sculpturale. Crearea unui complex turistic în zona cheilor şi deschiderea unor căi de acces şi „scări” spre zonele de culme şi platouri sunt elementele ce pot da valoare obiectivelor turistice din zonă. În afara zonei carstice se află pădurea Răchiţeaua care nu este valorizată suficient prin spaţii de agrement, existând doar un restaurant în apropiere, pe şoseaua naţională. Regiunea beneficiază de câteva aşezări cu o bogată viaţă rurală: localitatea Runcu-sat de oieri şi pomicultori; Arcani-localitate viticolă; Leleştieconomie pomi-viticolă; Dobriţa, Suseni, Bâlta, Valea Mare-localităţi centre de creştere a animalelor. În localităţile Arcani, Dobriţa şi Arcani, se pot vizita expoziţii despre trecutul şi prezentul zonei. Pe ansamblu viitorul turistic al zonei poate fi legat de turismul ecologic, şi turismul rural dar în prima etapă a dezvoltării este necesară extinderea turismului periurban, de week-end, pentru locuitorii din Tîrgu-Jiu. Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 4(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Zona Şuşiţa-Schela Valea Şuşiţa grupează localităţile Stăneşti, Alexeni, Curpen, Vaidei, după care se intră în sălbaticele chei ale acestui râu, lungi de peste 2 km. De aici, porneşte spre Munţii Vâlcan, drumul Neamţului, pe unde treceau Carpaţii carele negustorilor din Ţara Nemţească. Din punct de vedere natural principala resursă a zonei este reprezentată de domeniul schiabil din zona Straja Sud care în momentul actual este total neintegrat datorită zonei mari împădurite. Accesul în zonă se poate face pe valea râului Cartianul sau pe vechiul drum spre pasul Vâlcan. Platourile de culme de sub vârful Straja pot fi utilizate pentru crearea unui sat de vacanţă în partea de nord a Cheilor Şuşiţa. Locurile sunt unice şi prin aspectele etno-folclorice extrem de interesante, fie pentru turistul simplu, fie pentru folclorist sau etnograf şi istoric. La Curpen, 28

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Rugi, Vaidei încă se mai ţin hore după obiceiuri vechi iar oamenii încă se mai îmbracă în vechiul port, alcătuit din haine ţesute şi cusute în case. Predomină dintre culori albul, negrul şi roşul, obţinute din plante şi minerale argiloase. Cu toate acestea vechile obiceiuri sunt pe cale de dispariţie iar dacă în următorii 5ani nu se va face o conservare etnografică a zonei, viaţa tradiţională va dispărea. În perspectiva următorilor 10 ani zona Şuşiţa va putea dezvolta un turism rural şi ecologic combinat cu turismul de agrement în cadrul unui posibil complex turistic montan dezvoltat în trepte altitudinale. Ca potenţial turistic zona se află situată pe nivelul 2(din 5). Ca integrare turistică, conform opiniei specialiştilor, zona se află situată pe nivelul 1(din 5). Zona Defileul Jiului este unul dintre cele mai spectaculoase şi sălbatice defilee din Carpaţi. Această vale poate reprezenta, în cazul unei bune amenajări, o poartă de intrare spre turismul din zona Olteniei. Şoseaua şi calea ferată ce trec peste sectoare de vale adâncă, trecând prin mai multe sectoare cu viaducte şi tunele constituie ele însele o atracţie turistică. În urma amenajărilor actuale sectorul de şosea va trebui să aibă zone de staţionare cu parcări şi puncte de belvedere. Acestea pot fi dezvoltate în apropierea celor două monumente naturale, Stâncile Rafaila şi Sfinxul Lainicilor. Zona poate constitui şi punct de intrare spre domeniul schiabil Molidvişul şi Parângul Mare, prin valea Sadu. 29

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

de întreruperile acestor chei, tăiate în c<strong>al</strong>care, de două poieni dezvoltate pe<br />

şisturi crist<strong>al</strong>ine în care se pot dezvolta complexe <strong>turistic</strong>e. Cu toate acestea<br />

vechiul complex <strong>turistic</strong> Bucium este momentan inactiv. Problemele sunt legate<br />

direct de regimul de proprietate privată <strong>al</strong> terenurilor ce nu permite dezvoltarea<br />

infrastructurii şi construcţiilor de interes <strong>turistic</strong>. Abia după anul 2006 au început<br />

să apară construcţiile în zonă.<br />

Obiectivele speologice, chiar dacă sunt numeroase sunt dificil de integrat<br />

<strong>turistic</strong>. Dacă pereţii vertic<strong>al</strong>i, străpunşi de peşteri/grote, sunt integraţi în zona de<br />

v<strong>al</strong>e, platourile c<strong>al</strong>caroase Pleşa şi de<strong>al</strong>ul Tufoaia deşi sunt spectaculoase, sunt<br />

neintegrate în complexul carstic în lipsa căilor de acces spre acestea. Aici se pot<br />

vedea unele din cele mai remarcabile câmpuri de lapiezuri şi avenuri din<br />

Carpaţii Meridion<strong>al</strong>i. În zona de de<strong>al</strong> există un fenomen de relief rar reprezentat<br />

de relief pe argile roşii tăiate de ravene, cu o mare varietate de forme<br />

sculptur<strong>al</strong>e. Crearea unui complex <strong>turistic</strong> în zona cheilor şi deschiderea unor căi<br />

de acces şi „scări” spre zonele de culme şi platouri sunt elementele ce pot da<br />

v<strong>al</strong>oare obiectivelor <strong>turistic</strong>e din zonă.<br />

În afara zonei carstice se află pădurea Răchiţeaua care nu este v<strong>al</strong>orizată<br />

suficient prin spaţii de agrement, existând doar un restaurant în apropiere, pe<br />

şoseaua naţion<strong>al</strong>ă.<br />

Regiunea beneficiază de câteva aşezări cu o bogată viaţă rur<strong>al</strong>ă:<br />

loc<strong>al</strong>itatea Runcu-sat de oieri şi pomicultori; Arcani-loc<strong>al</strong>itate viticolă; Leleştieconomie<br />

pomi-viticolă; Dobriţa, Suseni, Bâlta, V<strong>al</strong>ea Mare-loc<strong>al</strong>ităţi centre de<br />

creştere a anim<strong>al</strong>elor. În loc<strong>al</strong>ităţile Arcani, Dobriţa şi Arcani, se pot vizita<br />

expoziţii despre trecutul şi prezentul zonei.<br />

Pe ansamblu viitorul <strong>turistic</strong> <strong>al</strong> zonei poate fi legat de turismul ecologic, şi<br />

turismul rur<strong>al</strong> dar în prima etapă a dezvoltării este necesară extinderea<br />

turismului periurban, de week-end, <strong>pentru</strong> locuitorii din Tîrgu-Jiu.<br />

Ca potenţi<strong>al</strong> <strong>turistic</strong> zona se află situată pe nivelul 4(din 5). Ca<br />

integrare <strong>turistic</strong>ă, conform opiniei speci<strong>al</strong>iştilor, zona se află situată pe<br />

nivelul 2(din 5).<br />

Zona Şuşiţa-Schela V<strong>al</strong>ea Şuşiţa grupează loc<strong>al</strong>ităţile Stăneşti, Alexeni,<br />

Curpen, Vaidei, după care se intră în sălbaticele chei <strong>al</strong>e acestui râu, lungi de<br />

peste 2 km. De aici, porneşte spre Munţii Vâlcan, drumul Neamţului, pe unde<br />

treceau Carpaţii carele negustorilor din Ţara Nemţească.<br />

Din punct de vedere natur<strong>al</strong> princip<strong>al</strong>a resursă a zonei este reprezentată de<br />

domeniul schiabil din zona Straja Sud care în momentul actu<strong>al</strong> este tot<strong>al</strong><br />

neintegrat datorită zonei mari împădurite. Accesul în zonă se poate face pe v<strong>al</strong>ea<br />

râului Cartianul sau pe vechiul drum spre pasul Vâlcan.<br />

Platourile de culme de sub vârful Straja pot fi utilizate <strong>pentru</strong> crearea unui<br />

sat de vacanţă în partea de nord a Cheilor Şuşiţa.<br />

Locurile sunt unice şi prin aspectele etno-folclorice extrem de interesante,<br />

fie <strong>pentru</strong> turistul simplu, fie <strong>pentru</strong> folclorist sau etnograf şi istoric. La Curpen,<br />

28

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!