Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Partea a 2-a Studiul de oportunitate 2.1. Resurse turistice 2.1.1. Arealele de concentrare a valorilor turistice Din examinarea întregului potenţial turistic se detaşează câteva concentrări de atracţii şi obiective turistice majore care vor determina şi direcţiile de dezvoltare a turismului în judeţ: – arealul turistic Vâlcan-Motru; – arealul turistic Parâng-Olteţ; – arealul turistic Târgu-Jiu; – arealul turistic Dealurile Getice. Arealul Vâlcan-Motru se găseşte situat în partea centrală şi de vest a judeţului şi cuprinde o concentrare şi diversitate deosebită de obiective turistice, atât în aria deluroasă şi depresionară subcarpatică cât şi în cea montană dintre Jiu şi Motru şi ramurile montane Vâlcan, Mehedinţi, Godeanu. Se impune prin aspecte peisagistice de o mare diversitate şi frumuseţe atât în dealurile subcarpatice cât şi în munţi. Potenţialul turistic al zonei este reprezentat de obiective istorice şi religioase, manifestări culturale şi sărbători tradiţionale, trasee turistice montane, zone de practicare a sporturilor montane, vânătoare şi pescuit. Versanţii sudici ai munţilor Vâlcan deţin potenţial schiabil nevalorificat în partea de nord a văii Şuşiţa la sud de vârful Straja. Prezenţa reliefului carstic cu numeroase chei şi peşteri - Cheile Corcoaia,Cheile Motrului, Cheile Sohodolului, Cheile Suşiţei Verzi, peştera Motru Sec, peştera Cloşani, peştera Cioaca cu Brebenei, peştera Gura Plaiului şi existenţa pădurilor de castan comestibil şi liliac sălbatic de la Pocruia,Tismana, Peştişani, Leleşti conferă acestui sector un specific aparte al peisajelor În regiune există prezenţa a două tipuri de bioclimat benefice activităţilor turistice: unul tonic şi stimulent în zona montană, celălalt de cruţare, sedativ specific unităţilor colinare şi depresionare. Prezenţa lacurilor antropice de pe valea Cernei (valea lui Iovan), Motrului (Valea Mare), valea Bistriţei (lacul Vâja, Clocotis), cu un fond piscicol important, păstrăvării la Tismana, Arcani şi Runcu şi important fond cinegetic în aria munţilor Vâlcan şi a Subcarpaţilor Getici reprezintă alte puncte de atracţie ale zonei. Din rândul obiectivelor antropice se remarcă: mânăstirea Tismana, schiturile Cioclovina de Jos şi Cioclovina de Sus, Mânăstirea Lainici şi schitul 18
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Locurele, mănăstirea Vişina, monumentul Proclamaţiei de la Padeş, casa memorială Constantin Brâncuşi şi expoziţia de sculptură de la Hobiţa, monumentul lui Mihai Viteazu de la Schela, biserice de lemn şi de zid cu valoare de patrimoniu. În zonă mai există mici nuclee în care se practică vechi meşteşuguri ale artei şi creaţiei populare: Tismana-ţesături, Găleşoaia şi Glogova-olărit, Teleştiprelucrarea obiectelor casnice din lemn. La acestea se adaugă prezenţa unor muzee sau colecţii etnografice săteşti Leleşti, Arcani, Tismana, Dobriţa, etc. De asemenea foarte interesante şi atractive sunt zonele cu conace de plai, plaiul Tismana, plaiul Mare, plaiul Motrului Sec. Accesul în zonă se desfăşoară pe DN 67 şi pe alte drumuri judeţene modernizate. Formele de turism care se pot practica în acest areal sunt: turismul montan, speologie sportivă, alpinism şi escaladă, pescuit sportiv şi vânătoare, turism cultural (etnografic, ştiinţific, ecologic, religios), turism itinerant şi de tranzit. Arealul turistic Parâng-Olteţ se circumscrie zonei montane şi sectorului subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individualizează prin versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje de mare atractivitate şi forme de relief dintre cele mai pitoreşti şi interesante sub aspect ştiinţific, estetic sau prin practicarea unor forme de turism. Forme carstice spectaculoase: abrupturi calcaroase Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Gilortului), peşteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie ca o atracţie naturală de bază a zonei. Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneşu Mare, la peste 1600 m cu mari posibilităţi de dezvoltare către golul alpin până la circa 2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta şi în zona sudică a vârfului Parâng către valea Polatiştea şi în zona vârful Molidviş. Alpinismul se poate practica în Cheile Olteţului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate. Prezenţa apelor minerale au permis dezvoltarea staţiunii balneoclimatice de interes regional şi local Săcelu. În acest areal există un bioclimat tonic montan şi unul de cruţare, sedativ specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot parcursul anului; 19
- Page 1 and 2: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 3 and 4: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 5 and 6: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 7 and 8: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 9 and 10: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 11 and 12: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 13 and 14: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 15 and 16: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 17: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 21 and 22: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 23 and 24: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 25 and 26: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 27 and 28: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 29 and 30: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 31 and 32: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 33 and 34: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 35 and 36: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 37 and 38: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 39 and 40: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 41 and 42: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 43 and 44: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 45 and 46: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 47 and 48: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 49 and 50: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 51 and 52: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 53 and 54: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 55 and 56: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Locurele, mănăstirea Vişina, monumentul Proclamaţiei de la Padeş, casa<br />
memori<strong>al</strong>ă Constantin Brâncuşi şi expoziţia de sculptură de la Hobiţa,<br />
monumentul lui Mihai Viteazu de la Schela, biserice de lemn şi de zid cu<br />
v<strong>al</strong>oare de patrimoniu.<br />
În zonă mai există mici nuclee în care se practică vechi meşteşuguri <strong>al</strong>e<br />
artei şi creaţiei populare: Tismana-ţesături, Găleşoaia şi Glogova-olărit, Teleştiprelucrarea<br />
obiectelor casnice din lemn. La acestea se adaugă prezenţa unor<br />
muzee sau colecţii etnografice săteşti Leleşti, Arcani, Tismana, Dobriţa, etc.<br />
De asemenea foarte interesante şi atractive sunt zonele cu conace de plai,<br />
plaiul Tismana, plaiul Mare, plaiul Motrului Sec.<br />
Accesul în zonă se desfăşoară pe DN 67 şi pe <strong>al</strong>te drumuri judeţene<br />
modernizate.<br />
Formele de turism care se pot practica în acest are<strong>al</strong> sunt: turismul<br />
montan, speologie sportivă, <strong>al</strong>pinism şi esc<strong>al</strong>adă, pescuit sportiv şi vânătoare,<br />
turism cultur<strong>al</strong> (etnografic, ştiinţific, ecologic, religios), turism itinerant şi de<br />
tranzit.<br />
Are<strong>al</strong>ul <strong>turistic</strong> Parâng-Olteţ se circumscrie zonei montane şi sectorului<br />
subcarpatic de la est de râul Jiu. Se individu<strong>al</strong>izează prin versanţii sudici ai<br />
munţilor Parâng şi Căpăţânii cu peisaje de mare atractivitate şi forme de relief<br />
dintre cele mai pitoreşti şi interesante sub aspect ştiinţific, estetic sau prin<br />
practicarea unor forme de turism.<br />
Forme carstice spectaculoase: abrupturi c<strong>al</strong>caroase Cheile Olteţului,<br />
Cheile G<strong>al</strong>benului şi Gilortului), peşteri (Polovragi, Muierilor etc.), se constituie<br />
ca o atracţie natur<strong>al</strong>ă de bază a zonei.<br />
Domeniul schiabil este dezvoltat doar în zona Rânca-Corneşu Mare, la<br />
peste 1600 m cu mari posibilităţi de dezvoltare către golul <strong>al</strong>pin până la circa<br />
2200m. De asemenea domenii schiabile se pot dezvolta şi în zona sudică a<br />
vârfului Parâng către v<strong>al</strong>ea Polatiştea şi în zona vârful Molidviş.<br />
Alpinismul se poate practica în Cheile Olteţului, G<strong>al</strong>benului, unde există<br />
peste 50 de trasee de <strong>al</strong>pinism şi esc<strong>al</strong>adă omologate.<br />
Prezenţa apelor miner<strong>al</strong>e au permis dezvoltarea staţiunii b<strong>al</strong>neoclimatice<br />
de interes region<strong>al</strong> şi loc<strong>al</strong> Săcelu.<br />
În acest are<strong>al</strong> există un bioclimat tonic montan şi unul de cruţare, sedativ<br />
specific ariei deluroase, amândouă favorabile practicării turismului pe tot<br />
parcursul anului;<br />
19