Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Localitatea Număr camere Număr locuri Total turişti Total înnoptări Durată medie sejur Turişti români Evidenţa turismului în anul 2005 Tabel 2.1.15. Înnoptări Durată medie sejur Turişti străini Înnoptări Durată medie sejur Grad de ocupare al spaţiilor % BAIA DE FIER 66 151 669 1428 2,1 zile 664 1423 2,1 zile 5 5 1,0 zile 2,6 MOTRU 14 32 679 996 1,5 zile 664 976 1,5 zile 15 20 1,3 zile 8,5 NOVACI 45 93 1308 2807 2,1 zile 1267 2739 2,2 zile 41 68 1,7 zile 8,3 PADES 12 26 208 442 2,1 zile 208 442 2,1 zile 0 0 0 zile 4,7 PESTISANI 9 18 187 441 2,4 zile 187 441 2,4 zile 0 0 0 zile 6,7 POLOVRAGI 10 21 1446 2439 1,7 zile 1331 2193 1,6 zile 115 246 2,1 zile 31,8 SACELU 104 222 1127 13598 12,1 zile 1127 13598 12,1 zile 0 0 0 zile 16,8 TIRGU JIU 337 701 31954 61944 1,9 zile 29896 55727 1,9 zile 2058 6217 3,0 zile 24,2 TISMANA 12 24 47 489 10,4 zile 47 489 10,4 zile 0 0 0 zile 5,6 Total turism urban 351 733 32633 62940 1,9 zile 30560 56703 1,9 zile 2073 6237 3,0 zile 23,5 Total turism montan 154 333 3865 8046 2,1 zile 3704 7727 2,1 zile 261 319 1,2 zile 9,9 Total turism balnear 104 222 1127 13598 12,1 zile 1127 13598 12,1 zile 0 0 0 zile 16,8 Total general 609 1288 37625 84584 2,2 zile 35391 78028 2,2 zile 2234 6556 2,9 zile 24,9 Turism urban: Tg-Jiu, Motru. Turism montan: Baia de Fier, Novaci, Padeş, Peştişani, Polovragi, Tismana. Turism balnear: Săcelu. Localitatea Număr camere Număr locuri Total turişti Total înnoptări Durată medie sejur Turişti români Evidenţa turismului în anul 2006 Tabel 2.1.16. Înnoptări Durată medie sejur Turişti străin i Înnoptări Durată medie sejur Grad de ocupare al spaţiilor % ARCANI - RUNCU 19 41 650 760 1,2 zile 612 674 1,1 zile 38 86 2,2 zile 5,1 BAIA DE FIER 24 54 575 899 1,6 zile 575 899 1,6 zile 0 0 0 zile 4,6 BUMBESTI-JIU 10 20 1581 1581 1,0 zile 1580 1580 1,0 zile 1 1 1,0 zile 21,7 MOTRU 15 32 778 2631 3,4 zile 750 2561 3,4 zile 28 70 2,5 zile 22,5 NOVACI 69 152 3531 8526 2,4 zile 3521 8504 2,4 zile 10 22 2,2 zile 15,4 PADES 11 27 78 488 6,2 zile 78 488 6,2 zile 0 0 0 zile 5,0 PESTISANI 9 17 765 1727 2,2 zile 764 1726 2,3 zile 1 1 1,0 zile 27,8 POLOVRAGI 10 22 2026 3390 1,7 zile 1927 3244 1,7 zile 99 146 1,5 zile 42,2 12,2 SACELU 101 220 1222 14881 12,2 zile 1222 14881 zile 0 0 0 zile 18,5 TIRGU JIU 368 757 40313 62973 1,6 zile 38297 57746 1,5 zile 2016 5227 2,6 zile 22,8 TISMANA 5 10 45 238 5,2 zile 45 238 5,3 zile 0 0 0 zile 6,5 Total turism urban 393 809 42672 67185 1,6 zile 40627 61887 1,5 zile 2045 5298 2,6 zile 22,7 Total turism montan 147 323 7670 16028 2,1 zile 7522 15773 2,1 zile 148 255 1,7 zile 19,9 12,2 Total turism balnear 101 220 1222 14881 12,2 zile 1222 14881 zile 0 0 0 zile 18,5 Total general 641 1352 51564 98094 1,9 zile 49371 92541 1,8 zile 2193 5553 2,5 zile 23,3 Turism urban: Tg-Jiu, Motru, Bumbeşti-Jiu. Turism montan: Arcani-Runcu, Baia de Fier, Novaci, Padeş, Peştişani, Polovragi, Tismana. Turism balnear: Săcelu. 177
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Din analiza acestor datelor, rezultă că cea mai mare pondere în turismul din judeţul Gorj o are turismul practicat în municipiul Tg-Jiu, de peste 65% din totalul sosirilor şi înnoptărilor, pondere datorată în special turismului de afaceri (inclusiv deplasări în interes de serviciu) şi turismului cultural. Turismul urban este completat în municipiul Motru şi oraşele Bumbeşti-Jiu, Rovinari şi Turceni, centre industriale cu atracţie pentru turismul de afaceri. Turismul urban este urmat apoi de turismul montan şi cel rural cu circa 25% din totalul circulaţiei turistice. Turismul balneoclimateric, localizat în prezent doar în staţiunea Săcelu nu mai acoperă decât 5% din turismul în Gorj fiind necesare măsuri radicale pentru modernizarea staţiunii şi dezvoltarea altor centre în aria colinară (Ţicleni, Mătăsari, Glogova), cu resurse pentru această activitate. În acest cea mai mare pondere în activitatea de turism a judeţului Gorj o au turismul de afaceri, cultural şi turismul montan. Se impune promovarea mult mai activă a turismului cultural, dezvoltat în jurul brand-ului turistic „Constantin Brâncuşi” şi în al doilea rând turismului rural. Aceste două forme de turism sunt exploatabile în condiţii de eficienţă economică. Dezvoltarea turismului de afaceri impune investiţii foarte mari în facilităţi şi crearea unei pieţe a târgurilor, conferinţelor, întâlnirilor de afaceri, aspecte pe care judeţul Gorj nu le poate susţine într-o primă etapă a dezvoltării. Programe turistice pentru odihnă, recreere, vacanţe, vizite, vânătoare şi pescuit ca parte a turismului sportiv şi ecologic sunt alternative pe termen mediu complementare celor două propuneri de bază. Pentru că se consideră că Staţiunea Băile Săcelu deţine o cantitate importantă de ape minerale, benefice organismului, ar fi necesar a se acorda o importanţă mai mare acestei forme de turism care la nivel naţional deţine ponderi importante (14%) din total venituri provenite din turism. Ţinând cont de scăderea puternică a interesului turistic faţă de staţiunile balneare şi concurenţa în regiune dată de staţiuni cu renume şi bază cazare de tratament mult mai dezvoltate (Govora, Călimăneşti, Olăneşti - jud.Vîlcea; Bala - jud. Mehedinţi; Herculane - jud. Caraş-Severin) se recomandă dezvoltarea staţiunilor balneare şi către programe de agrement mult mai atractive (bazine înot, parcuri acvatice) şi solicitate de un segment mai mare de turişti precum şi de toate categoriile de vârstă Turismul şi circulaţia turistică internaţională Referitor la turismul internaţional, se poate spune că acesta a fost afectat la nivel naţional de imaginea propagată de unele mijloace mass-media din străinătate, de necorelarea calităţii serviciilor cu tarifele practicate, precum şi de insuficienta promovare a Olteniei, a judeţului Gorj, ca destinaţie turistică, pe pieţele externe. Pe de altă parte judeţul Gorj nu a făcut parte niciodată din oferta pentru „export” a turismului din România, în lipsa unei promovări specifice cu oferta 178
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 138 and 139: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 140 and 141: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 142 and 143: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 144 and 145: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 146 and 147: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 148 and 149: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 150 and 151: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 152 and 153: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 154 and 155: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 156 and 157: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 158 and 159: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 160 and 161: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 162 and 163: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 164 and 165: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 166 and 167: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 168 and 169: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 170 and 171: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 172 and 173: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 174 and 175: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 176 and 177: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 180 and 181: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 182 and 183: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 184 and 185: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 186 and 187: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 188 and 189: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 190 and 191: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 192 and 193: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 194 and 195: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 196 and 197: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 198 and 199: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 200 and 201: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 202 and 203: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 204 and 205: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 206 and 207: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 208 and 209: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 210 and 211: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 212 and 213: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 214 and 215: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 216 and 217: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 218 and 219: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 220 and 221: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 222 and 223: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 224 and 225: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 226 and 227: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Din an<strong>al</strong>iza acestor datelor, rezultă că cea mai mare pondere în turismul<br />
din judeţul <strong>Gorj</strong> o are turismul practicat în municipiul Tg-Jiu, de peste 65% din<br />
tot<strong>al</strong>ul sosirilor şi înnoptărilor, pondere datorată în speci<strong>al</strong> turismului de afaceri<br />
(inclusiv deplasări în interes de serviciu) şi turismului cultur<strong>al</strong>. Turismul urban<br />
este completat în municipiul Motru şi oraşele Bumbeşti-Jiu, Rovinari şi Turceni,<br />
centre industri<strong>al</strong>e cu atracţie <strong>pentru</strong> turismul de afaceri.<br />
Turismul urban este urmat apoi de turismul montan şi cel rur<strong>al</strong> cu circa<br />
25% din tot<strong>al</strong>ul circulaţiei <strong>turistic</strong>e. Turismul b<strong>al</strong>neoclimateric, loc<strong>al</strong>izat în<br />
prezent doar în staţiunea Săcelu nu mai acoperă decât 5% din turismul în <strong>Gorj</strong><br />
fiind necesare măsuri radic<strong>al</strong>e <strong>pentru</strong> modernizarea staţiunii şi dezvoltarea <strong>al</strong>tor<br />
centre în aria colinară (Ţicleni, Mătăsari, Glogova), cu resurse <strong>pentru</strong> această<br />
activitate.<br />
În acest cea mai mare pondere în activitatea de turism a judeţului <strong>Gorj</strong> o<br />
au turismul de afaceri, cultur<strong>al</strong> şi turismul montan.<br />
Se impune promovarea mult mai activă a turismului cultur<strong>al</strong>, dezvoltat în<br />
jurul brand-ului <strong>turistic</strong> „Constantin Brâncuşi” şi în <strong>al</strong> doilea rând turismului<br />
rur<strong>al</strong>. Aceste două forme de turism sunt exploatabile în condiţii de eficienţă<br />
economică. Dezvoltarea turismului de afaceri impune investiţii foarte mari în<br />
facilităţi şi crearea unei pieţe a târgurilor, conferinţelor, întâlnirilor de afaceri,<br />
aspecte pe care judeţul <strong>Gorj</strong> nu le poate susţine într-o primă etapă a dezvoltării.<br />
Programe <strong>turistic</strong>e <strong>pentru</strong> odihnă, recreere, vacanţe, vizite, vânătoare şi<br />
pescuit ca parte a turismului sportiv şi ecologic sunt <strong>al</strong>ternative pe termen mediu<br />
complementare celor două propuneri de bază.<br />
Pentru că se consideră că Staţiunea Băile Săcelu deţine o cantitate<br />
importantă de ape miner<strong>al</strong>e, benefice organismului, ar fi necesar a se acorda o<br />
importanţă mai mare acestei forme de turism care la nivel naţion<strong>al</strong> deţine<br />
ponderi importante (14%) din tot<strong>al</strong> venituri provenite din turism. Ţinând cont de<br />
scăderea puternică a interesului <strong>turistic</strong> faţă de staţiunile b<strong>al</strong>neare şi concurenţa<br />
în regiune dată de staţiuni cu renume şi bază cazare de tratament mult mai<br />
dezvoltate (Govora, Călimăneşti, Olăneşti - jud.Vîlcea; B<strong>al</strong>a - jud. Mehedinţi;<br />
Herculane - jud. Caraş-Severin) se recomandă dezvoltarea staţiunilor b<strong>al</strong>neare şi<br />
către programe de agrement mult mai atractive (bazine înot, parcuri acvatice) şi<br />
solicitate de un segment mai mare de turişti precum şi de toate categoriile de<br />
vârstă<br />
Turismul şi circulaţia <strong>turistic</strong>ă internaţion<strong>al</strong>ă<br />
Referitor la turismul internaţion<strong>al</strong>, se poate spune că acesta a fost afectat la<br />
nivel naţion<strong>al</strong> de imaginea propagată de unele mijloace mass-media din<br />
străinătate, de necorelarea c<strong>al</strong>ităţii serviciilor cu tarifele practicate, precum şi de<br />
insuficienta promovare a Olteniei, a judeţului <strong>Gorj</strong>, ca destinaţie <strong>turistic</strong>ă, pe<br />
pieţele externe.<br />
Pe de <strong>al</strong>tă parte judeţul <strong>Gorj</strong> nu a făcut parte niciodată din oferta <strong>pentru</strong><br />
„export” a turismului din România, în lipsa unei promovări specifice cu oferta<br />
178