02.01.2015 Views

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

- DJ 673: Apa Neagră – Padeş – Cloşani – V<strong>al</strong>ea Mare (lacul omonim de<br />

pe râul Motru);<br />

- DJ 663: Tismana – Gornoviţa – Peştişani, loc<strong>al</strong>ităţi cunoscute <strong>pentru</strong><br />

v<strong>al</strong>enţele lor etnofolclorice;<br />

- DJ 678A: Poienari – Baia de Fier – Peştera Muierii – V<strong>al</strong>ea Olteţului;<br />

- DC 139: Runcu – Dobreşti – Leleşti – Suşiţa Verde, unde loc<strong>al</strong>ităţile<br />

amintite au păstrat numeroase elemente etnofolclorice;<br />

- DC 137: Runcu – V<strong>al</strong>ea Sohodolului – V<strong>al</strong>ea de Peşti (jud. Hunedoara)<br />

este un traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte.<br />

Reţeaua de drumuri prezentată mai sus este completată şi printr-o serie de<br />

drumuri forestiere care asigură accesul la mai multe puncte de interes <strong>turistic</strong><br />

din zona montană. Unele dintre aceste drumuri prezintă în lungul lor peisaje<br />

natur<strong>al</strong>e deosebite. Princip<strong>al</strong>ele drumuri forestiere de interes <strong>turistic</strong> sunt cele<br />

care se desfăşoară în lungul văilor Olteţului, G<strong>al</strong>benului, Gilortului,<br />

Sohodolului, Bistriţei, Motrului, bazinul superior <strong>al</strong> văii Cernei. Lucrările<br />

hidrotehnice şi hidroenergetice <strong>al</strong>e complexului Cerna – Motru – Tismana –<br />

Bistriţa, cu amenajările respective întreprinse au deschis noi perspective <strong>turistic</strong>e<br />

în speci<strong>al</strong> <strong>pentru</strong> drumeţie montană şi agrement nautic. Drumurile forestiere din<br />

judeţ sunt re<strong>al</strong>izate cu o singură bandă de circulaţie, cu tronsoane în curbe<br />

strânse sau pante mari, prezentând pe <strong>al</strong>ocuri sectoare insuficient întreţinute.<br />

Pentru cei care practică drumeţia, zona montană a judeţului <strong>Gorj</strong> este<br />

străbătută de numeroase poteci <strong>turistic</strong>e, ineg<strong>al</strong> repartizate în zonă. Dacă în<br />

masivele Parâng şi Vâlcan reţeaua potecilor este mai densă şi mai bine<br />

întreţinută, în masivul Godeanu numărul acestora este mult mai redus.<br />

Transportul rutier urban este dezvoltat în municipiul Tg-Jiu şi urmăreşte<br />

axa nord-sud pe 6 trasee cu 15 autobuze şi 2 linii de troleibuz (15 km) cu 17<br />

troleibuze.<br />

• Numărul autobuzelor,microbuzelor<br />

din inventar<br />

• Numărul troleibuzelor din inventar<br />

• Călători transportaţi - mii călători -<br />

• Autobuze,microbuze<br />

• Troleibuze<br />

Situaţia transportului urban de călători<br />

tabel 2.3.3.<br />

2002 2003 2004 2005 2006<br />

35<br />

17<br />

4188,4<br />

3 125,0<br />

36<br />

17<br />

3 593,2<br />

2 891,0<br />

15<br />

17<br />

3 513,2<br />

2 641,0<br />

15<br />

17<br />

2 407,2<br />

2 517,0<br />

27<br />

17<br />

5 014,0<br />

2 687,0<br />

Reţeaua strad<strong>al</strong>ă s-a dezvoltat continuu în zonele urbane <strong>al</strong>e municipiilor<br />

şi oraşelor, cea mai mare evoluţie şi extindere înregistrându-se în municipiul<br />

Târgu-Jiu pe fondul extinderii spaţi<strong>al</strong>e a acestuia. Pe acest fond a avut loc o<br />

uşoară scădere a suprafeţei spaţiilor verzi urbane.<br />

139

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!