Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Puncte slabe Structuri de cazare şi alimentaţie insuficiente; Semnalizare rutieră inexistentă sau neatractivă a obiectivelor turistice la intrările în localitate sau la intersecţiile de drumuri. Lipsa utilităţilor (apa, energie electrică, canalizare) în locaţiile unde există posibilitatea/tendinţa dezvoltării unor sate de vacanţă (Izvoarele Cernei); Posibilităţi restrânse de valorificare a potenţialului speologic, cele mai cunoscute peşteri Cloşani, Martel, şi Lazului nu pot fi introduse în circuitul turistic, peştera Closani având în interior amenajări ale laboratoarelor de cercetare ale Academiei Române, iar peşterile Martel şi Lazului au un grad de dificultate tehnică ridicat fiind accesibile doar pentru speologia sportivă; Lipsa unor programe turistice specifice locului care să valorifice potenţialul natural (parcul Naţional Domogled, Valea Cernei, 9 rezervaţii naturale şi monumente ale naturii), istoric (Tudor Vladimirescu, comorile Cernei), cultural (Legenda lui Iovan Iorgovan); Slaba administrare şi punere în valoare pentru turism a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei; Lipsa unor branduri locale, gastronomie, produse locale, artizanat, suveniruri; Disconfort vizual în zona Cheilor Corcoaia datorită mastodontului de beton abandonat în apropiere; Disconfort vizual în zona fostei cariere de piatră folosită la construcţia barajului (utilaje abandonate); Zona nu deţine potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă având expunere sudică şi sud-vestică, altitudine mică 700 -1400 m, şi o puternică influenţă mediteraneeană din culoarul Cernei caracterizată prin curenţi de aer cald ce măresc umiditatea din zăpadă; Drum acces Cerna Sat – Cheile Corcoaia, distrus la km 6 de la baraj în urma unor alunecări de teren făcând aproape imposibil accesul auto de cca. 2 ani; Nu există obiective turistice generatoare de venituri directe; Obiectivele de interes turistic local sunt insuficient pregătite şi corespund, în acest moment, doar pentru turismul de tranzit; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Padeş; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul obiectivelor turistice ale judeţului Gorj; Nu există panouri de informare turistică, cu excepţia hărţii realizate şi amplasate de C.J. Gorj în parcarea de la intrarea în judeţ şi a celor amplasate de către Salvamont Gorj la intrările către traseele turistice; Un singur program turistic promovează pe piaţa turistică activităţi în zonă (Romania Gorj Adventure); 129
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de către localnici în oferta turistică; Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau produselor naturale (nuci, fragi, ciuperci, alune, etc.) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora. Tendinţe/măsuri Posibilităţi de producţie/valorificarea de produse naturale, ecologice (nuci, fructe de pădure, ciuperci); Este necesară realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional, gen minialbum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3 limbi de circulaţie internaţională) al cărui conţinut să prezinte în prima parte zona Padeş şi în cea de-a doua parte zona turistică a Gorjului; Nu există tendinţe în dezvoltarea structurilor de cazare în următoarele 12 luni; Posibilităţi de amenajare de complexe turistice pe vechile amplasamente ale organizărilor de şantier, locaţii care mai deţin platforme betonate, alei şi drumuri de acces, canalizare; Posibilităţi de valorificare turistică a potenţialului hidrografic al râului Cerna prin amenajări simple care să devină „aliniamente” de maximă polarizare în perioada caldă a anului pentru turiştii iubitori de înot, plajă, pescuit sportiv sau sporturi nautice (rafting cu ambarcaţiuni de până la 6 persoane, canyoning, riverboarding); Includerea zonei în programe de promovare turistică (pagina web, pliante, marcaje turistice), proiect „Ecoturism în muntii Gorjului” derulat pe parcursul anului 2008 de către asociaţia Amicii Salvamont Gorj; Posibilitate de amenajare a unui perete de escaladă sportivă pe mastodontul de beton din zona Cheilor Corcoaia; Posibilitatea amplasării unui panou informativ în zona Cheilor Corcoaia cu legenda lui Iovan Iorgovan şi elementele naturale constitutive ale acesteia. Concluzii În general, zona Padeş deţine imagine pe piaţa turistică dar valorificarea actuală a potenţialului turistic nu este suficientă ca să fie considerată o destinaţie turistică atractivă şi corelat cu capacitatea foarte mică a structurilor de cazare, rămâne la nivelul turismului de tranzit. Zona trebuie introdusă în programe turistice de nivel judeţean, care să determine turistul care vine în judeţul Gorj săşi planifice sejururi de cât mai mare durată şi în programe turistice care să fie capabile să absoarbă din turiştii din zona Herculane. Structuri de primire turistică: - Complex turistic Cerna Sat, 1*, 10 căsuţe, 20 locuri; - Complex Valea Mare, 2*, 6 căsuţe, 13 locuri; - Pensiunea turistică urbană Cloşani, 2*, 9 camere, 24 locuri; 130
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 108 and 109: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 116 and 117: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 138 and 139: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 140 and 141: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 142 and 143: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 144 and 145: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 146 and 147: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 148 and 149: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 150 and 151: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 152 and 153: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 154 and 155: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 156 and 157: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 158 and 159: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 160 and 161: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 162 and 163: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 164 and 165: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 166 and 167: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 168 and 169: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 170 and 171: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 172 and 173: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 174 and 175: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 176 and 177: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 178 and 179: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Trasee <strong>turistic</strong>e montane insuficient promovate şi nev<strong>al</strong>orificate de către<br />
loc<strong>al</strong>nici în oferta <strong>turistic</strong>ă;<br />
Nu există nici o punere în v<strong>al</strong>oare a potenţi<strong>al</strong>ului, imaginii sau produselor<br />
natur<strong>al</strong>e (nuci, fragi, ciuperci, <strong>al</strong>une, etc.) <strong>al</strong>e are<strong>al</strong>elor protejate <strong>al</strong>e zonei<br />
de către custozii acestora.<br />
Tendinţe/măsuri<br />
Posibilităţi de producţie/<strong>v<strong>al</strong>orificarea</strong> de produse natur<strong>al</strong>e, ecologice<br />
(nuci, fructe de pădure, ciuperci);<br />
Este necesară re<strong>al</strong>izarea unor materi<strong>al</strong>e cu dublu impact suvenir/materi<strong>al</strong><br />
promoţion<strong>al</strong>, gen mini<strong>al</strong>bum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3<br />
limbi de circulaţie internaţion<strong>al</strong>ă) <strong>al</strong> cărui conţinut să prezinte în prima<br />
parte zona Padeş şi în cea de-a doua parte zona <strong>turistic</strong>ă a <strong>Gorj</strong>ului;<br />
Nu există tendinţe în dezvoltarea structurilor de cazare în următoarele 12<br />
luni;<br />
Posibilităţi de amenajare de complexe <strong>turistic</strong>e pe vechile amplasamente<br />
<strong>al</strong>e organizărilor de şantier, locaţii care mai deţin platforme betonate, <strong>al</strong>ei<br />
şi drumuri de acces, can<strong>al</strong>izare;<br />
Posibilităţi de v<strong>al</strong>orificare <strong>turistic</strong>ă a potenţi<strong>al</strong>ului hidrografic <strong>al</strong> râului<br />
Cerna prin amenajări simple care să devină „<strong>al</strong>iniamente” de maximă<br />
polarizare în perioada c<strong>al</strong>dă a anului <strong>pentru</strong> turiştii iubitori de înot, plajă,<br />
pescuit sportiv sau sporturi nautice (rafting cu ambarcaţiuni de până la 6<br />
persoane, canyoning, riverboarding);<br />
Includerea zonei în programe de promovare <strong>turistic</strong>ă (pagina web,<br />
pliante, marcaje <strong>turistic</strong>e), proiect „Ecoturism în muntii <strong>Gorj</strong>ului” derulat<br />
pe parcursul anului 2008 de către asociaţia Amicii S<strong>al</strong>vamont <strong>Gorj</strong>;<br />
Posibilitate de amenajare a unui perete de esc<strong>al</strong>adă sportivă pe<br />
mastodontul de beton din zona Cheilor Corcoaia;<br />
Posibilitatea amplasării unui panou informativ în zona Cheilor Corcoaia<br />
cu legenda lui Iovan Iorgovan şi elementele natur<strong>al</strong>e constitutive <strong>al</strong>e<br />
acesteia.<br />
Concluzii<br />
În gener<strong>al</strong>, zona Padeş deţine imagine pe piaţa <strong>turistic</strong>ă dar <strong>v<strong>al</strong>orificarea</strong><br />
actu<strong>al</strong>ă a potenţi<strong>al</strong>ului <strong>turistic</strong> nu este suficientă ca să fie considerată o destinaţie<br />
<strong>turistic</strong>ă atractivă şi corelat cu capacitatea foarte mică a structurilor de cazare,<br />
rămâne la nivelul turismului de tranzit. Zona trebuie introdusă în programe<br />
<strong>turistic</strong>e de nivel judeţean, care să determine turistul care vine în judeţul <strong>Gorj</strong> săşi<br />
planifice sejururi de cât mai mare durată şi în programe <strong>turistic</strong>e care să fie<br />
capabile să absoarbă din turiştii din zona Herculane.<br />
Structuri de primire <strong>turistic</strong>ă:<br />
- Complex <strong>turistic</strong> Cerna Sat, 1*, 10 căsuţe, 20 locuri;<br />
- Complex V<strong>al</strong>ea Mare, 2*, 6 căsuţe, 13 locuri;<br />
- Pensiunea <strong>turistic</strong>ă urbană Cloşani, 2*, 9 camere, 24 locuri;<br />
130