Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau produselor naturale (castane, nuci, fragi, ciuperci, alune, etc.) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora. Tendinţe/măsuri Posibilităţi de producţie/valorificare de produse naturale, ecologice (castane, nuci , fructe de pădure, ciuperci); Este necesară realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional, gen minialbum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3 limbi de circulaţie internaţională) al cărui conţinut să prezinte în prima parte zona Runcu şi ulterior zona turistică a Gorjului; Includerea zonei în programe de promovare turistică (pagină web, pliante, marcaje turistice), proiect „Ecoturism în munţii Gorjului” derulat pe parcursul anului 2008 de către asociaţia Amicii Salvamont Gorj; Posibilitatea amenajării pentru agrement (înot, canotaj, pescuit) a lacului Sâmbotin; Posibilitatea amenajării unui sat de vacanţă în zona de plai. Concluzii În general, zona Schela nu deţine imagine şi potenţial turistic suficient ca să fie considerată o destinaţie turistică atractivă şi, pentru moment, rămâne la nivelul turismului de tranzit. Zona trebuie introdusă în programe turistice la nivel judeţean, care să determine turistul care vine în judeţul Gorj să-şi planifice sejururi de cât mai mare durată. Structuri de primire turistică: - Nu există 9. Stăneşti Puncte tari Zonă cu specific gorjenesc, păstrătoare de tradiţii populare; Zonă cu valoare peisagistică medie a unităţilor de relief; Zonă cu forme de relief divers (abrupturi, stâncării, chei, peşteri ) dar cu posibilitate restrânsă de valorificare turistică; Zonă cu accesibilitate uşoară şi medie către obiectivele turistice; Distanţă mică, 9 km, faţă de DN 65; Climat montan şi submontan plăcut, cu parametri meteorologici ce oferă posibilitatea practicării turismului pe tot timpul anului; Mediile lunare, anuale şi multianuale ale precipitaţiilor nu afectează activitatea turistică; Elemente de interes turistic: - religios: bisericile de lemn Stăneşti, Curpen, Măzăroi şi Vaidei; 115
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ - natural: zona montană şi submontană a munţilor Vâlcan, cascada Vaidei; - sportiv/montan: trasee turistice montane, canioning, mtbike, cicloturism, speologie, vânătoare/pescuit etc.; Zona nu este sub nici o influenţă de poluare, practic are grad de poluare aproape de minim, poate valorifica produse naturale, ecologice; Zona deţine potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă în perimetrul muntelui Straja – Sud; Trasee turistice montane: - Stăneşti – valea Şuşiţei Verzi – creastă Vâlcan, triunghi albastru. Traseu puţin folosit pentru turismul pedestru datorită lungimii foarte mari dar atractiv pentru mtbike, offroad şi ATV; Semnalizare rutieră neatractivă a obiectivelor turistice la intrările în localitate sau la intersecţiile de drumuri. Puncte slabe Nu există structuri de cazare şi alimentaţie în regim turistic; Lipsa unor programe turistice specifice locului care să valorifice potenţialul natural, istoric/cultural; Lipsa unor branduri locale, gastronomie, produse locale, artizanat, suveniruri; Nu există obiective turistice generatoare de venituri directe; Obiectivele de interes turistic local sunt insuficient pregătite şi corespund în acest moment doar pentru turismul de tranzit; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Stăneşti; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul obiectivelor turistice ale judeţului Gorj; Nici un singur program turistic nu promovează pe piaţa turistică zona Stăneşti; Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de către localnici în oferta turistică; Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau produselor naturale (nuci, fragi, ciuperci, alune, etc.) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora. Tendinţe/măsuri Posibilităţi de producţie/valorificare a produselor naturale, ecologice (nuci, fructe de pădure, ciuperci); Posibilităţi de dezvoltare a unui domeniu schiabil în partea gorjeană a muntelui Straja, cu minim 8 pârtii de schi de dificultăţi medii şi dificile, altitudine 1600 – 1900 m. Puncte slabe: acces dificil, necesitatea amenajării căilor de acces, lipsa de utilităţi – alimentare cu apă, 116
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 108 and 109: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 138 and 139: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 140 and 141: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 142 and 143: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 144 and 145: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 146 and 147: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 148 and 149: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 150 and 151: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 152 and 153: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 154 and 155: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 156 and 157: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 158 and 159: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 160 and 161: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 162 and 163: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 164 and 165: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Nu există nici o punere în v<strong>al</strong>oare a potenţi<strong>al</strong>ului, imaginii sau produselor<br />
natur<strong>al</strong>e (castane, nuci, fragi, ciuperci, <strong>al</strong>une, etc.) <strong>al</strong>e are<strong>al</strong>elor protejate<br />
<strong>al</strong>e zonei de către custozii acestora.<br />
Tendinţe/măsuri<br />
Posibilităţi de producţie/v<strong>al</strong>orificare de produse natur<strong>al</strong>e, ecologice<br />
(castane, nuci , fructe de pădure, ciuperci);<br />
Este necesară re<strong>al</strong>izarea unor materi<strong>al</strong>e cu dublu impact suvenir/materi<strong>al</strong><br />
promoţion<strong>al</strong>, gen mini<strong>al</strong>bum foto sau CD multimedia (în română şi 2-3<br />
limbi de circulaţie internaţion<strong>al</strong>ă) <strong>al</strong> cărui conţinut să prezinte în prima<br />
parte zona Runcu şi ulterior zona <strong>turistic</strong>ă a <strong>Gorj</strong>ului;<br />
Includerea zonei în programe de promovare <strong>turistic</strong>ă (pagină web,<br />
pliante, marcaje <strong>turistic</strong>e), proiect „Ecoturism în munţii <strong>Gorj</strong>ului” derulat<br />
pe parcursul anului 2008 de către asociaţia Amicii S<strong>al</strong>vamont <strong>Gorj</strong>;<br />
Posibilitatea amenajării <strong>pentru</strong> agrement (înot, canotaj, pescuit) a lacului<br />
Sâmbotin;<br />
Posibilitatea amenajării unui sat de vacanţă în zona de plai.<br />
Concluzii<br />
În gener<strong>al</strong>, zona Schela nu deţine imagine şi potenţi<strong>al</strong> <strong>turistic</strong> suficient ca<br />
să fie considerată o destinaţie <strong>turistic</strong>ă atractivă şi, <strong>pentru</strong> moment, rămâne la<br />
nivelul turismului de tranzit. Zona trebuie introdusă în programe <strong>turistic</strong>e la<br />
nivel judeţean, care să determine turistul care vine în judeţul <strong>Gorj</strong> să-şi planifice<br />
sejururi de cât mai mare durată.<br />
Structuri de primire <strong>turistic</strong>ă:<br />
- Nu există<br />
9. Stăneşti<br />
Puncte tari<br />
Zonă cu specific gorjenesc, păstrătoare de tradiţii populare;<br />
Zonă cu v<strong>al</strong>oare peisagistică medie a unităţilor de relief;<br />
Zonă cu forme de relief divers (abrupturi, stâncării, chei, peşteri ) dar cu<br />
posibilitate restrânsă de v<strong>al</strong>orificare <strong>turistic</strong>ă;<br />
Zonă cu accesibilitate uşoară şi medie către obiectivele <strong>turistic</strong>e;<br />
Distanţă mică, 9 km, faţă de DN 65;<br />
Climat montan şi submontan plăcut, cu parametri meteorologici ce oferă<br />
posibilitatea practicării turismului pe tot timpul anului;<br />
Mediile lunare, anu<strong>al</strong>e şi multianu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e precipitaţiilor nu afectează<br />
activitatea <strong>turistic</strong>ă;<br />
Elemente de interes <strong>turistic</strong>:<br />
- religios: bisericile de lemn Stăneşti, Curpen, Măzăroi şi Vaidei;<br />
115