Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj Studiul pentru valorificarea potenÈialului turistic al judeÈului Gorj
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Puncte slabe Structuri de cazare şi alimentaţie insuficiente –o singură pensiune în satul Cărpiniş, în curs de finalizare; Lipsa unor programe turistice specifice locului; Lipsa unor branduri locale, gastronomie, produse locale, artizanat, suveniruri; Drumurile de acces, către golul alpin al masivului Parâng prin Valea Crasna şi Dealul Drăgoieştilor, nemodernizate, acces dificil pentru autoturisme; Nu există obiective turistice generatoare de venituri directe; Obiectivele de interes turistic local sunt insuficiente pentru a considera zona de interes turistic mare, nu sunt pregătite corespunzător, în acest moment, doar pentru turismul de tranzit; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie directă către zona Crasna; Lipsa unor materiale promoţionale cu destinaţie către restul obiectivelor turistice ale judeţului Gorj; Semnalizare rutieră neatractivă a obiectivelor turistice la intrările în localitate sau la intersecţiile de drumuri; Nu există panouri de informare turistică; Trasee turistice montane insuficient promovate şi nevalorificate de către localnici în oferta turistică; Zona deţine potenţial pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă în perimetrul muntelui Molidvişul către golul alpin; Nu există nici o punere în valoare a potenţialului, imaginii sau produselor naturale (nuci, fragi, ciuperci, alune, etc.) ale arealelor protejate ale zonei de către custozii acestora. Tendinţe/măsuri Tendinţe de extindere a arealului natural protejat în partea de nord cu zonă montană aferentă comunei, pentru a asigura continuitatea teritorială şi compactarea unei suprafeţe cât mai mari şi declararea Parcului Naţional Parâng; ***mărirea suprafeţei protejate natural nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea turismului, permanenta mărirea a arealului natural protejat se datorează impunerii unor indicatori pur matematici „14% din suprafaţa teritorială să fie declarată zona protejatămodelul european”. Acest lucru, corelat cu excesul de zel al unor funcţionari din cadrul APM, poate întârzia sau opri definitiv dezvoltarea turistică , respectiv economică, a unei zone. Posibilităţi de producţie/valorificare de produse naturale, ecologice (castane, nuci, fructe de pădure, ciuperci); Includerea zonei în programe de promovare turistică (pagină web, pliante, marcaje turistice), proiect „Ecoturism în munţii Gorjului” derulat de către asociaţia Amicii Salvamont; 107
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Posibilităţi de dezvoltare a unui sat de vacanţă de dimensiuni medii în Valea Crasna. Există în acest moment iniţiative private fiind finalizate mai multe căsuţe de vacanţă dar nu sunt introduse în circuitul turistic; Posibilităţi de dezvoltare a unui domeniu schiabil în muntele Molidvişul, cu minim 5 pârtii de schi de dificultăţi medii şi dificile, altitudine 1600 – 2000 m. Puncte slabe: acces dificil, necesitatea amenajării cailor de acces, lipsa utilităţi – alimentare cu apă, alimentare cu energie electrică, canalizare. Dezvoltarea unui nou domeniu schiabil trebuie corelată cu creşterea numărului de schiori către zona Gorjului şi cu tendinţele de dezvoltare a noi domenii de schi în zonele învecinate (Horezu şi Voineasa-judeţul Valcea; Păpuşa-jud. Argeş); Regimul de proprietate l terenului Romsilva şi proprietari privaţi; Puncte slabe: zona nu este trecută în programul „Superschi în Carpaţi” şi nu beneficiază de facilităţile acestuia, dintre care ce mai importantă fiind posibilitatea scoaterii din fondul forestier gratuit a unor suprafeţe pentru dezvoltarea domeniului schiabil; Realizarea unor materiale cu dublu impact suvenir/material promoţional, gen mini album foto sau CD multimedia (în română şi 2- 3 limbi de circulaţie internaţională) al cărui conţinut să prezinte în prima parte zona Crasna şi apoi zona turistică a Gorjului; Dezvoltare structuri de cazare în următoarele 12 luni – max. 10 camere. Concluzii Centrul Crasna nu deţine o imagine şi un potenţial turistic suficient ca să fie considerată o destinaţie turistică atractivă în acest moment dar poate fi introdusă în programe turistice de nivel judeţean, care să determine turistul care vine în judeţul Gorj să-şi planifice sejururi de cât mai mare durată. Structuri de primire turistică: - Pensiune turistică rurală, sat Carpiniş, 3*, 10 locuri, în curs de omologare. 6. Muşetesti Puncte tari Zonă cu specific pastoral, păstrătoare de tradiţii populare; Zonă cu valoare peisagistică mare a unităţilor de relief; Zonă cu forme de relief deosebite (plaiuri, gol alpin, puncte de belvedere); Zonă cu accesibilitate uşoară şi medie către obiectivele turistice; Distanţă mică, 9 km, faţă de DN 66 (E 79); Localitate situată pe drumul judeţean 665 aflat în modernizare prin proiectul Oltenia de sub munte; 108
- Page 57 and 58: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 59 and 60: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 62 and 63: 61 Nr crt Ide ntif icat or Situaţi
- Page 64 and 65: 63 Nr. Crt. 39. 07 GJ-II-a-A-09414
- Page 66 and 67: 65 34. 78 GJ-I-s-B-09153 Aşezarea
- Page 68 and 69: 67 80. 139 GJ-II-m-B-09202 Casă St
- Page 70 and 71: 69 121. 197 GJ-II-m-B-09246 Biseric
- Page 72 and 73: 71 164. 259 GJ-II-m-B-09294 Biseric
- Page 74 and 75: 73 213. 321 GJ-II-m-B-09346 Biseric
- Page 76 and 77: 75 257. 258. 259. 260. 261. 262. 26
- Page 78 and 79: 77 295. 436 GJ-II-m-B-09438 Casa Du
- Page 80 and 81: 79 333. 334. 335. 336. 337. 338. 33
- Page 82 and 83: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 84 and 85: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 86 and 87: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 88 and 89: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 90 and 91: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 92 and 93: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 94 and 95: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 96 and 97: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 98 and 99: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 100 and 101: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 102 and 103: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 104 and 105: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 106 and 107: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 110 and 111: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 112 and 113: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 114 and 115: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 116 and 117: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 118 and 119: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 120 and 121: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 122 and 123: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 124 and 125: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 126 and 127: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 128 and 129: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 130 and 131: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 132 and 133: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 134 and 135: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 136 and 137: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 138 and 139: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 140 and 141: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 142 and 143: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 144 and 145: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 146 and 147: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 148 and 149: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 150 and 151: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 152 and 153: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 154 and 155: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
- Page 156 and 157: STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţ
STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />
Puncte slabe<br />
Structuri de cazare şi <strong>al</strong>imentaţie insuficiente –o singură pensiune în<br />
satul Cărpiniş, în curs de fin<strong>al</strong>izare;<br />
Lipsa unor programe <strong>turistic</strong>e specifice locului;<br />
Lipsa unor branduri loc<strong>al</strong>e, gastronomie, produse loc<strong>al</strong>e, artizanat,<br />
suveniruri;<br />
Drumurile de acces, către golul <strong>al</strong>pin <strong>al</strong> masivului Parâng prin V<strong>al</strong>ea<br />
Crasna şi De<strong>al</strong>ul Drăgoieştilor, nemodernizate, acces dificil <strong>pentru</strong><br />
autoturisme;<br />
Nu există obiective <strong>turistic</strong>e generatoare de venituri directe;<br />
Obiectivele de interes <strong>turistic</strong> loc<strong>al</strong> sunt insuficiente <strong>pentru</strong> a considera<br />
zona de interes <strong>turistic</strong> mare, nu sunt pregătite corespunzător, în acest<br />
moment, doar <strong>pentru</strong> turismul de tranzit;<br />
Lipsa unor materi<strong>al</strong>e promoţion<strong>al</strong>e cu destinaţie directă către zona<br />
Crasna;<br />
Lipsa unor materi<strong>al</strong>e promoţion<strong>al</strong>e cu destinaţie către restul<br />
obiectivelor <strong>turistic</strong>e <strong>al</strong>e judeţului <strong>Gorj</strong>;<br />
Semn<strong>al</strong>izare rutieră neatractivă a obiectivelor <strong>turistic</strong>e la intrările în<br />
loc<strong>al</strong>itate sau la intersecţiile de drumuri;<br />
Nu există panouri de informare <strong>turistic</strong>ă;<br />
Trasee <strong>turistic</strong>e montane insuficient promovate şi nev<strong>al</strong>orificate de<br />
către loc<strong>al</strong>nici în oferta <strong>turistic</strong>ă;<br />
Zona deţine potenţi<strong>al</strong> <strong>pentru</strong> dezvoltarea sporturilor de iarnă în<br />
perimetrul muntelui Molidvişul către golul <strong>al</strong>pin;<br />
Nu există nici o punere în v<strong>al</strong>oare a potenţi<strong>al</strong>ului, imaginii sau<br />
produselor natur<strong>al</strong>e (nuci, fragi, ciuperci, <strong>al</strong>une, etc.) <strong>al</strong>e are<strong>al</strong>elor<br />
protejate <strong>al</strong>e zonei de către custozii acestora.<br />
Tendinţe/măsuri<br />
Tendinţe de extindere a are<strong>al</strong>ului natur<strong>al</strong> protejat în partea de nord cu<br />
zonă montană aferentă comunei, <strong>pentru</strong> a asigura continuitatea<br />
teritori<strong>al</strong>ă şi compactarea unei suprafeţe cât mai mari şi declararea<br />
Parcului Naţion<strong>al</strong> Parâng;<br />
***mărirea suprafeţei protejate natur<strong>al</strong> nu constituie neapărat un avantaj în dezvoltarea<br />
turismului, permanenta mărirea a are<strong>al</strong>ului natur<strong>al</strong> protejat se datorează impunerii unor<br />
indicatori pur matematici „14% din suprafaţa teritori<strong>al</strong>ă să fie declarată zona protejatămodelul<br />
european”. Acest lucru, corelat cu excesul de zel <strong>al</strong> unor funcţionari din cadrul APM,<br />
poate întârzia sau opri definitiv dezvoltarea <strong>turistic</strong>ă , respectiv economică, a unei zone.<br />
Posibilităţi de producţie/v<strong>al</strong>orificare de produse natur<strong>al</strong>e, ecologice<br />
(castane, nuci, fructe de pădure, ciuperci);<br />
Includerea zonei în programe de promovare <strong>turistic</strong>ă (pagină web,<br />
pliante, marcaje <strong>turistic</strong>e), proiect „Ecoturism în munţii <strong>Gorj</strong>ului”<br />
derulat de către asociaţia Amicii S<strong>al</strong>vamont;<br />
107
Change language