Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

02.01.2015 Views

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ Densitatea populaţiei în judeţul Gorj are o medie de 71 locuitori/km 2 . Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând alte 8 oraşe - Bumbesti-Jiu, Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 64 de comune. La nivelul judeţului Gorj există sate care întrunesc reale condiţii de deveni sate turistice: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu ş.a., localităţi recunoscute pentru frumuseţea cadrului natural în care se află şi valorile etnoculturale şi folclorice pe care le-au păstrat din generaţie în generaţie. În câteva comune ale judeţului au existat centre artizanale cu tradiţie care şi-au pierdut importanţa în ultimii 15 ani şi care pot fi revigorate prin implicarea nucleelor de meşteri populari care mai produc articole tradiţionale: Tismanaţesături, Pocruia-ţesături, Câlni-Găleşoaia-olărit, Padeş, Polovragi, Baia de Fierîmpletituri, Teleşti-obiecte casnice din lemn. Reţeaua de transport a judeţului Gorj este de tip feroviar şi rutier. Reţeaua feroviară are o lungime de 236 km, în totalitate în regim normal 1 ; tronsonul de cale ferată de pe teritoriul judeţului face legătura dintre 2 magistrale feroviare Bucureşti – Craiova – Timişoara şi Bucureşti – Braşov – Arad, prin tronsonul Filiaşi – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria. O altă cale ferată Târgu Jiu – Rovinari – Turceni străbate vestul judeţului şi accede magistrala Bucureşti – Timişoara. Reţeaua rutieră însumează 2.199 km din care doar 610 km sunt modernizaţi; drumurile naţionale cuprind 356 km. Teritoriul judeţului este traversat de E 79 (DN 66): Oradea – Beiuş – Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Filiaşi – Craiova – Calafat, cu o lungime totală de 535,4 km. Un alt drum naţional important este DN 67, cu desfăşurare între municipiul Rm. Vâlcea – Horezu (jud. Vâlcea) – Târgu Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinţi), cu o lungime totală de 200 km şi străbate cel mai pitoresc sector al judeţului şi de o mare bogăţie etnoculturală. Alte drumuri naţionale secundare (67 B, 67 C, 67 D) fac legătura între principalele localităţi ale judeţului şi judeţele învecinate: - drumul naţional 67 B: Târgu Jiu – Târgu Cărbuneşti – Hurezani – Grădiştea (jud. Vâlcea) – Drăgăşani (jud. Vâlcea); - drumul naţional 67 C: Târgu Jiu – Novaci – Sebeş (jud. Alba) – transalpina; - drumul naţional 67 D: Târgu Jiu – Hobiţa – Baia de Aramă (jud. Mehedinţi), o ramificaţie spre nord la Tismana, şi alta către sud la Motru. Din punct de vedere turistic DC 137: Runcu – Valea Sohodolului – Valea de Peşti (jud. Hunedoara) este un traseu transcarpatic nemodernizat, de un pitoresc aparte. 1 Anuarul Statistic al României, 2006 10

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ În restul judeţului circulaţia se realizează printr-o amplă reţea de drumuri judeţene şi comunale care asigură legătura cu multe localităţi de interes turistic: - DJ 673: Apa Neagră – Padeş – Cloşani – Valea Mare (lacul omonim de pe râul Motru); - DJ 663: Tismana – Gornoviţa – Peştişani, localităţi cunoscute pentru valenţele lor etnofolclorice; - DJ 678A: Poienari – Baia de Fier – Peştera Muierii – Valea Galbenului; - DC 139: Runcu – Dobriţa – Leleşti – Suşiţa Verde, unde localităţile amintite au păstrat numeroase elemente etnofolclorice. 1.2.Punctele forte si slabe, oportunităţi şi ameninţări ale judeţului Gorj ca destinaţie turistică (Analiza SWOT) A. Punctele forte ale judeţului Gorj ca destinaţie turistică A1.Geografie si mediu • Biodiversitatea zonelor geografice (zone montane, depresionare, colinare); • Zonele naturale protejate, parcurile naţionale, rezervaţiile naturale şi monumentele naturii oferă posibilităţi de turism şi agrement de week-end; • Munţii Carpaţi (munţii Godeanu, Vâlcan, Parâng, Mehedinţi,Căpăţânii,); • trasee montane marcate în întreaga zonă montană, practicabile şi pentru cicloturism; 11

STUDIU PENTRU VALORIFICAREA POTENţIALULUI TURISTIC AL JUDEţULUI GORJ<br />

Densitatea populaţiei în judeţul <strong>Gorj</strong> are o medie de 71 locuitori/km 2 .<br />

Resedinta se află în municipiul Tg-Jiu, existând <strong>al</strong>te 8 oraşe - Bumbesti-Jiu,<br />

Motru, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni, Turceni, Tismana şi 64 de<br />

comune.<br />

La nivelul judeţului <strong>Gorj</strong> există sate care întrunesc re<strong>al</strong>e condiţii de deveni<br />

sate <strong>turistic</strong>e: Polovragi, Tismana, Baia de Fier, Runcu ş.a., loc<strong>al</strong>ităţi<br />

recunoscute <strong>pentru</strong> frumuseţea cadrului natur<strong>al</strong> în care se află şi v<strong>al</strong>orile<br />

etnocultur<strong>al</strong>e şi folclorice pe care le-au păstrat din generaţie în generaţie.<br />

În câteva comune <strong>al</strong>e judeţului au existat centre artizan<strong>al</strong>e cu tradiţie care<br />

şi-au pierdut importanţa în ultimii 15 ani şi care pot fi revigorate prin implicarea<br />

nucleelor de meşteri populari care mai produc articole tradiţion<strong>al</strong>e: Tismanaţesături,<br />

Pocruia-ţesături, Câlni-Găleşoaia-olărit, Padeş, Polovragi, Baia de Fierîmpletituri,<br />

Teleşti-obiecte casnice din lemn.<br />

Reţeaua de transport a judeţului <strong>Gorj</strong> este de tip feroviar şi rutier.<br />

Reţeaua feroviară are o lungime de 236 km, în tot<strong>al</strong>itate în regim norm<strong>al</strong> 1 ;<br />

tronsonul de c<strong>al</strong>e ferată de pe teritoriul judeţului face legătura dintre 2<br />

magistr<strong>al</strong>e feroviare Bucureşti – Craiova – Timişoara şi Bucureşti – Braşov –<br />

Arad, prin tronsonul Filiaşi – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria. O <strong>al</strong>tă c<strong>al</strong>e ferată<br />

Târgu Jiu – Rovinari – Turceni străbate vestul judeţului şi accede magistr<strong>al</strong>a<br />

Bucureşti – Timişoara.<br />

Reţeaua rutieră însumează 2.199 km din care doar 610 km sunt<br />

modernizaţi; drumurile naţion<strong>al</strong>e cuprind 356 km. Teritoriul judeţului este<br />

traversat de E 79 (DN 66): Oradea – Beiuş – Deva – Petroşani – Târgu Jiu –<br />

Filiaşi – Craiova – C<strong>al</strong>afat, cu o lungime tot<strong>al</strong>ă de 535,4 km. Un <strong>al</strong>t drum<br />

naţion<strong>al</strong> important este DN 67, cu desfăşurare între municipiul Rm. Vâlcea –<br />

Horezu (jud. Vâlcea) – Târgu Jiu – Motru (jud. <strong>Gorj</strong>) – Drobeta Turnu Severin<br />

(jud. Mehedinţi), cu o lungime tot<strong>al</strong>ă de 200 km şi străbate cel mai pitoresc<br />

sector <strong>al</strong> judeţului şi de o mare bogăţie etnocultur<strong>al</strong>ă. Alte drumuri naţion<strong>al</strong>e<br />

secundare (67 B, 67 C, 67 D) fac legătura între princip<strong>al</strong>ele loc<strong>al</strong>ităţi <strong>al</strong>e<br />

judeţului şi judeţele învecinate:<br />

- drumul naţion<strong>al</strong> 67 B: Târgu Jiu – Târgu Cărbuneşti – Hurezani –<br />

Grădiştea (jud. Vâlcea) – Drăgăşani (jud. Vâlcea);<br />

- drumul naţion<strong>al</strong> 67 C: Târgu Jiu – Novaci – Sebeş (jud. Alba) –<br />

trans<strong>al</strong>pina;<br />

- drumul naţion<strong>al</strong> 67 D: Târgu Jiu – Hobiţa – Baia de Aramă (jud.<br />

Mehedinţi), o ramificaţie spre nord la Tismana, şi <strong>al</strong>ta către sud la<br />

Motru. Din punct de vedere <strong>turistic</strong> DC 137: Runcu – V<strong>al</strong>ea Sohodolului<br />

– V<strong>al</strong>ea de Peşti (jud. Hunedoara) este un traseu transcarpatic<br />

nemodernizat, de un pitoresc aparte.<br />

1 Anuarul Statistic <strong>al</strong> României, 2006<br />

10

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!